Contactează-ne

Prima pagină

Înalt Preasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a slujit la Mănăstirea Giurgeni

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ acesta a oficiat  Sfântul Maslu, vineri, 16 februarie și sâmbătă, 17 februarie, Slujba Parastasului,  în amintirea plecării la cele veșnice, în urmă cu 6 ani, a starețului Arhimandrit Antonie ■ la slujbe au participat sute de credincioși din Neamț și din alte ținuturi ale țării ■

Unul dintre cei mai controversați ierahi ai Bisericii Ortodoxe Române, ÎP Teodosie al Tomisului a fost prezent în județul Neamț la Mănăstirea Giurgeni la sfârșitul acestei săptămâni. Vizita sa liturgică este legată de împlinirea a 6 ani de la trecerea la cele veșnice a Starețului Arhimandrit Antonie, unul dintre cei mai iubiți și apreciați slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române. Conform paginii de socializare a Mănăstirii Giurgeni, vizita în Neamț a ÎP Teodosie s-a petrecut cu aprobarea  ÎP Ioachim,  Arhiepiscopul Romanului și Bacăului.

Conform programului înaltul prelat constănțean a slujit vineri, 16 februarie Taina Sfântului Maslu,  iar sâmbătă, 17 februarie, la ora 8,30 Slujba Sfintei Liturghii, urmată de slujba Parastasului.

Reamintim faptul că duminică, 18 februarie 2018, părintele arhimandrit Antonie Jeflea, starețul Mănăstirii Giurgeni, din comuna Valea Ursului, s-a stins din viață, după o lungă și grea suferință în urma unei boli incurabile.

Părintele stareț Antonie Jeflea, originar din Banat și-a găsit liniștea în mănăstirile Moldovei, începând drumul spre călugărie la mănăstirea Secu, sub îndrumarea preafericitului părinte Cleopa. Mănăstirea l-a purtat în școală, după liceul sanitar urmând Seminarul Teologic, Facultatea de Drept și, apoi, Facultatea de Teologie. Fost secretar al mănăstirii Cetăţuia – Iaşi, părintele Antonie a fost trimis de cxătre Mitropolitul Moldovei slujitor la Mănăstirea Giurgeni, începând cu 1 iulie 1995, fiind numit stareț la 1 noiembrie 2000. Așezământul monahal de la Giurgeni datează de la începutul secolului al XVIII-lea, când apare menționat documentar pentru prima dată ca fiind un schit construit în anul 1721, de câțiva călugări greci. Pe la jumătatea secolului XIX-lea, lăcașul de cult a fost transformat în schit de maici și, apoi, în mănăstire de maici. Actuala biserică a mănăstirii a fost construită în anul 1833, funcționând până în anul 1959, când a fost desființată de comuniști. Mănăstirea a rămas în paragină până în anul 1993 și a fost redeschisă în aprilie 1995. Cererea credincioșilor care au susținut reînființarea mănăstirii a fost acceptată de Episcopia Romanului și, la 1 iulie 1995, părintele Antonie Jeflea a fost trimis ca preot slujitor. Chiar din anul sosirii la mănăstire, părintele Antonie a început lucrările de restaurare și reconstrucție a mănăstirii.

Mănăstirea Giurgeni este căutată de credincioșii din întreaga țară  pentru că are o icoană veche,  despre care se crede că înfăptuiește minuni. Icoana este îmbrăcată în argint și a fost dăruită bisericii la data de 6 august 1831, dovedindu-se, după cum spun localnicii, făcătoare de minuni. Se spune că cel de-al treilea ochi și cea de-a doua gură au apărut peste noapte, prin voie dumnezeiască, pe icoana deja pictată.

Părintele Antonie spunea că a fost martor al unei minunii, chiar în anul sosirii sale la mănăstire, în 1995, când un copilaș de 6 anișori, mut din naștere a început să vorbească după slujba la care a fost adus de părinți, începând să silabisească primele sale cuvinte.

Povestea a făcut înconjurul țării și oamenii au bătut drumul până la Giurgeni să ceară ajutor. Icoana nu are o dată de prăznuire, dar pelerinii o cinstesc la 6 august, data intrării icoanei în posesia mănăstirii, la hramul lăcașului de cult și la toate sărbătorile închinate Maicii Domnului.

 

 

 

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending