„În ţinutul mănăstirilor, pe urmele plăieşilor“

■ acesta este titlul monografiei comunei Crăcăoani, care a văzut lumina tiparului la Editura Cetatea Doamnei ■ autori sînt profesor doctor Daniel Dieaconu, profesor Dionisie Savin şi învăţător Ilie Alexandru ■ „Vă invităm să descoperiţi prin această monografie o localitate frumoasă ca, de altfel, toate din ulucul subcarpatic nemţean, cu o istorie bogată, cu o viaţă spirituală intensă, aşa cum este firesc în ţinutul mănăstirilor“, spun semnatarii volumului, îndemnînd la lectură ■

„Această unitate administrativă se trage dintr-un teritoriu pe domeniul domnesc, un fost sat răzeşesc, ce a devenit sat mănăstiresc, trecînd de la un arendaş la altul, pentru ţăranul de valea Cracăului fiind puţine perioadele de linişte.

Nici Cuza nu a putut să ostoiască foamea de pămînt a ţăranului şi abia reforma de după marele război a făcut pe cei mai mulţi dintre săteni să devină proprietari.

De-a lungul timpului oamenii locului erau de multe ori siliţi să muncească pe moşii străine, încercînd să-şi asigure cele necesare traiului din creşterea vitelor, din exploatarea şi prelucrarea lemnului, cărăuşie, exploatarea pietrei de construcţie sau a varului“, se arată în cuvîntul de deschidere a unei lucrări, ce a văzut lumina tiparului la Editura Cetatea Doamnei.

Monografia, care este intitulată „În ţinutul mănăstirilor, pe urmele plăieşilor – Crăcoani“, a fost alcătuită de trei autori, profesor doctor Daniel Dieaconu, profesor Dionisie Savin şi învăţător Ilie Alexandru şi începe cu un „necesar studiu geografic“, care prezintă toate cele „pe care Dumnezeu le-a dăruit omului de pe aceste locuri: ape, pămînturi, flori şi arbori, animale, munte şi şes, ploi şi vînturi…“.

„Prezentarea istoriei comunei a respectat criteriul cronologic, excursul abordat trecînd prin fiecare epocă cu luminile şi umbrele sale. Am acordat o atenţie deosebită şcolii, vieţii religioase şi aspectelor etnografice, cărora le-am dedicat capitole separate.

Sursele de informare au fost diverse, de la arhive, colecţii de documente, cărţi vechi, studii istorice, memorialistică la studiilegeografice, monografiile locale, publicate sau aflate în manuscris, texte ale învăţătorilor sau profesorilor comunei“, afirmă autorii. De mare interes a fost volumul coordonat de revizorul şcolar Constantin Luchian, ce a cules date de la învăţători pînă la 1935.

Despre comuna Crăcăoani a mai consemnat Gheorghe Săvinescu. Pentru evoluţia proprietăţii funciare în secolul al XIX-lea de mare folos a fost lucrarea prof. dr. Mihai Şurubaru, care a ajutat la ilustrarea perioadei de zbucium pentru satele ce ţineau de Mănăstirea Buhalniţa.

„La aceste lucrări s-au adăugat, cele aparţinînd lui Neculai Frăsinel şi Doina Verdeş, universitari la Timişoara cu rădăcini la Crăcăoani, care au realizat două studii dedicate comunei, un studiu alcătuit de Constantin Luchian, «Locuri, oameni, şcoli de pe plaiuri nemţene,- călăuză pentru iubitorii de drumeţie, date monografice culese cu contribuţia învăţătorilor din judeţul Neamţ pînă la anul 1935, Piatra-Neamţ, 1996».

De un real folos au fost şi alte informaţii ale unor oameni de cultură cu vocaţie scriitoricească. Menţionăm şi lucrarea de mare dimensiune şi valoare intitulată sugestiv «Neamţul, ţinutul tezaur. Monografie», la care a colaborat Dionisie Savin, trăitor pe valea Cracăului din munte, călăuza noastră în ale documentării“, se mai arată în cuvîntul de deschidere.

„Menţionăm faptul că autorii participă din 2014 la tabere ranger junior în Parcul Natural Vânători- Neamţ şi an de an sînt oaspeţi ai comunei de la poalele Stânişoarei“, a declarat profesor doctor Daniel Dieaconu unul dintre principalii autori ai monografiei, avîndu-i alături pe Dionisie Savin şi învăţătorul Ilie Alexandru din Grinţieş.

Să amintim şi dicţionarele geografice realizate la sfîrşitul veacului al XIX-lea, care le-au oferă informaţii deosebite în acţiunea de documentare. „Vă invităm să descoperiţi prin această monografie o localitate frumoasă ca, de altfel, toate din ulucul subcarpatic nemţean, cu o istorie bogată, cu o viaţă spirituală intensă, aşa cum este firesc în ţinutul mănăstirilor. Lucrarea se vrea şi considerăm că este o frescă a unei comunităţi cu o existenţă seculară, ce-a fremătat în umbra Cetăţii Neamţului şi a mănăstirilor şi care-şi află începuturile în vremea primilor muşatini“, au fost vorbele de încheiere a lucrării dedicate comunei Crăcăoani.

Cât despre localitate, pe pagina de internet a comunei, la „Descrierea evoluţiei istorice“ se arată că prima menţiune documentară este la 1399: „Primele date scrise despre existenţa aşezărilor oamenilor din satele comunei sunt din anul 1399, într-un hrisov a lui Iuga Voievod, în care se arată «că au dat Sarban Hindău pentru slujbele ce au făcut Domnitorilor de mai înainte precum şi Domniei Sale trei sate, unul Solomoneţii pe Topoliţa şi două sate, Muntenii şi Pinteceştii pe Cracău. Iar hotarul să fie hotarele vechi»“.