In memoriam, Nelu Dumbravă. „E ca și cum a dispărut modestia, simplitatea adevărului, zâmbetul abia schițat“

■ a fost un renumit dascăl și mare pasionat de rebus ■ Nelu Dumbravă a predat în Basarabia, timp de 8 ani ■ era un mare admirator a lui Grigore Vieru și a avut o relație de pritenie cu acesta ■

Veștile triste despre plecarea, din această  lume, a „generațiilor de aur“ ale  educației și culturii romașcane, vin una după alta. Joi, 16 martie2023, a fost condus pe ultimul drum unul dintre dascălii devotați ai învățământului nemțean. E vorba de învățătorul, rebusistul și poetul Nelu Dumbravă.

A fost prieten cu fostul nostru coleg de la „Monitorul de Neamț și Roman“, Costică Călimac și cu un alt rebusist de renume, inginerul silvic, Mihai Crețu, plecați și ei la cele veșnice, în urmă cu ceva ani. Născut în 1953, Nelu Dumbravă era un apreciat dascăl.  Despre dispariția acestuia a scris o jurnalistă dn Roman, Cristiana Bortaș.

„Afli că Nelu Dumbravă nu mai este. E ca și cum a dispărut modestia, simplitatea adevărului, zâmbetul abia schițat ce ascunde jocul cuvintelor nerostite încă… A dispărut dascălul, apostol în sensul deplin, cel care a făcut aproape 40 de ani școală de modă nouă, cu temelii sănătoase din drag de țară, de români și limba sfântă. Am pierdut și «RondeNelul», esența unui suflet de poet îmbrăcat în zale de cavaler medieval.

Am câștigat un prieten ce ne va deschide porțile Cerului, acolo unde s-a înălțat spre a-i fi aproape doamnei inimii lui, Elena, prea devreme pierdută. În memoria celor care l-au cunoscut va rămâne profesorul de învățământ primar, rebusistul, iubitorul de calambururi, șarade, poetul rondelurilor, autorul de materiale didactice, Călătorul pe «cărărușa de la gând la faptă».

Un om mare cu suflet de copil, Nelu Dumbravă se întorcea frecvent la lada din pod, cu caiete vechi. «Urci în podul casei părintești ca să-ți cauți inocența», ne amintea, adeseori. A scris cinci cărți, cu și despre prieteni, «pe care-i am, i-am avut și poate că-i voi avea». Din inocență, bunătate și cumințenie i s-au tras toate darurile. Și din urarea mamei: «Să-ți rodească livada de gânduri!». Livada lui Dumbravă a rodit o familie frumoasă, care-i seamănă leit – cum altfel! – lui și Elenei, și una, mai mare, a prietenilor”, a scris pe pagina de socializare, Cristiana Bortaș.

Despre neobositul dascăl și rebusit se știe că, după revoluție, timp de 8 ani, a predat în Republica Moldova, având afinități față de poetul Grigore Vieru, pe care l-a cunoscut și l-a admirat necondiționat, fiind prieteni. Există mărturii emoționante despre gesturile de patriotism ale concitadinului nostru care, în cei 8 ani de dăscălie în Basarabia a organizat nenumărate excursii în „Patria Mamă”, pentru cei de peste Prut.

Atât de puternic era în acei ani curentul unionist, încât la Vama Sculeni, după ce a trecut granița spre România, unul dintre basarabeni a cerut să oprească autocarul și a sărutat pământul străbun. Tote aceste experiențe le-a evocat Nelu Dumbravă în versurile sale. A fost membru activ al cercului romașcan de rebus „Edip”, înființat în 1988, din care a făcut parte și colegul nostru, regretatul Costică Călimac.

Rămas văduv de câțiva ani, după moartea soției, Elena, fostă învățătoare, Nelu Dumbravă a suferit. Au avut doi copii. Un băiat, Teodor, pilot de aviație, care l-a moștenit pe tată în toate pasiunile sale pentru artă, literatură și rebus. Fiica lui Nelu Dumbravă, Ioana, este stabilită la București, fiind căsătorită cu un preot, aducând pelume trei copii, nepoți de  de care bunicul era tare mândru. Dumnezeu să-l odihnească în pace!