Contactează-ne

Actualitate

În Justiţie, ample proteste după (re)modificarea legilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ DIICOT îşi suspendă activitatea, decizia fiind motivată de noile prevederi ale Legii justiţiei ■ pînă pe 8 martie, de la 8 la 12 se va lucra numai în cauzele cu arestaţi ■ şi magistraţii Tribunalului Neamţ au luat atitudine ■

Procurorii DIICOT au luat poziţie faţă de modificările aduse legilor justiţiei prin Ordonanţa 7/2019 şi anunţă proteste. În fiecare zi, pînă la data de 8 martie, DIICOT anunţă suspendarea activităţii în intervalul orar 8 – 12, perioadă în care se va lucra numai în cauzele urgente, adică cele cu arestaţi. „Adunarea Generală a procurorilor DIICOT, cu majoritate de voturi a luat în discuţie modalităţile de protest graduale pînă la abrogarea dispoziţiilor criticate şi a hotărît: suspendarea activităţii între orele 08.00-12.00, în fiecare zi, în intervalul 26.02.2019 – 08.03.2019. În acest interval vor fi soluţionate doar urgenţele, respectiv cauzele cu arestaţi sau alte situaţii operative ce nu suportă amînare; publicarea formelor de protest pe site-ul DIICOT“, conform unui comunicat. Adunarea generală a procurorilor DIICOT a adoptat măsura cu o majoritate de 221 voturi, din totalul de 231 procurori prezenţi, luînd poziţie faţă de modificările Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 şi nr. 317/2004 aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.7/19.02.2019. „Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism protesteaza faţă de modalitatea în care puterea executivă, în calitate de legiuitor delegat, a înţeles să adopte a patra modificare legislativă într-un interval de 6 luni, prin ordonanţă de urgenţă, a «legilor justiţiei», acte normative organice de a căror claritate şi predictibilitate depinde însăşi normala funcţionare a sistemului judiciar. Aceste serii de modificări substanţiale iniţiate în decursul a cîtorva luni sînt de natură sa afecteze grav atît activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cît şi buna funcţionare şi stabilitatea sistemului de justiţie în ansamblu, cu consecinţe asupra modului de înfaptuire a actului de justiţie“, arată DIICOT. Procurorii Antimafia arată că Ordonanţa 7/19.02.2019 prezintă numeroase vicii de neconstituţionalitate. Din perspectivă extrinsecă, OUG nr.7/2019 a fost adoptată cu nesocotirea competenţelor date de lege CSM, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite avizul prevăzut la art. 38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Secţiei pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoştinţă conţinutul actului normativ pentru a putea analiza şi formula un punct de vedere care să fie susţinut în Plenul CSM şi care să reflecte opinia magistraţilor procurori. Astfel, membrii Secţiei pentru procurori au fost direct împiedicaţi să îşi exercite mandatul constituţional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerinţe legale goleşte de conţinut dispoziţia legală invocată şi rolul CSM de garant al independenţei justiţiei, astfel cum acesta este prevăzut de art.133 alin.(1) din Constituţie.

Se încalcă principiul non-interferenţei, al separării carierelor magistraţilor judecători şi procurori

„Apreciem de asemenea, că este necesară verificarea împrejurărilor care au condus la o atare situaţie şi a circuitului documentului în cadrul CSM, inclusiv în scopul adoptării măsurilor legale pentru a se putea preveni repetarea unor astfel de situaţii în viitor“, arată DIICOT. Din perspectiva intrinsecă, modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor şi procurorilor, încalcă principiul statuat de chiar art.1 alin.(2) din Legea nr.303/2004, conform căruia ”Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecatorii neputînd interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor”. Ori, prin această modificare, Plenul CSM, compus atît din judecători, procurori, cît şi membri ai societăţii civile, este chemat să acorde aviz pentru numirea în funcţiile de rang înalt din cadrul Ministerului Public, încălcîndu-se astfel principiul non-interferenţei, al separării carierelor magistraţilor judecători şi procurori. Această încălcare are loc de asemenea, cu ignorarea distincţiei între vechimea în funcţie şi vechimea în grad, precum şi a aspectelor ce ţin de specializarea profesională în variile domenii ale dreptului. „Urmare nerespectării principiului separării carierelor se creează posibilitatea ca un judecător să acceadă în funcţii de conducere la cel mai înalt nivel în Ministerul Public, încălcîndu-se astfel în mod expres şi dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţie, potrivit căruia: «În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, este obligatorie», precum şi ale art.131 alin.(2) din Constituţia României, potrivit căruia: «Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii». Este de natura evidenţei că legiuitorul constituant nu a acceptat ipoteza în care o persoană avînd o altă calitate decît aceea de procuror, ar putea să conducă Ministerul Public. Ca atare, rezultă în mod clar încălcarea flagrantă a dispoziţiilor art.1 alin.(5) şi art.131 alin.(2) din Constituţia României“, spune DIICOT, care mai arată că aceeaşi inconsecvenţă a legiuitorului delegat se remarcă şi cu privire la reformularea condiţiilor referitoare la cariera magistratului şi a vechimii necesare pentru a accede în aceste înalte funcţii, observîndu-se că se acordă deopotrivă vocaţie de a candida oricarui magistrat, indiferent de vechime, de gradul profesional ori de funcţia, de procuror sau judecător, exercitată la data depunerii candidaturii. Aceasta, după ce prin modificările aduse textelor iniţiale ale Legilor nr.303, nr.304 şi nr.317/2004 atît prin legile adoptate de Parlamentul României, cît şi prin celelalte 3 ordonanţe de urgenţă, ce au precedat OUG nr.7/2019, toate limitele de vechime în funcţia de procuror sau judecător necesare pentru accederea în grade profesionale superioare sau în funcţii de conducere în parchete şi instanţe, au fost ridicate. În mod sistematic, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionala a statuat că textul unui act normativ cu putere de lege trebuie să fie coerent, clar şi previzibil. Ori, modificările succesive prin ordonanţe de urgenţă şi la intervale scurte de timp, sub aspecte esenţiale ale normelor ce reglementeaza cariera magistratului, nesocotesc nu doar dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţie, dar şi pe cele ale art.147 alin.(4) din Constituţie, ce vizează forţa obligatorie a deciziilor CCR.

„Buna-reputaţie” şi funcţia

Procurorii DIICOT apreciază că avizarea numirii procurorilor în funcţiile de rang înalt de către Secţia pentru procurori a CSM este în acord cu Constituţia României şi legile în vigoare aplicabile, cu recomandările MCV, ale Comisiei de la Veneţia şi cu respectarea principiului legal al separării carierelor şi trebuie să rămînă în competenţa Secţiei pentru procurori, iar candidaţii eligibili trebuie să fie dintre procurorii în funcţie la data depunerii candidaturii. În referire la modificarea dispoziţiilor art.57 din Legea nr.303/2004, prin introducerea, după alineatul (7) a unui nou alineat, alineatul (71), prin care procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României „opinăm că acesta va afecta în mod grav activitatea parchetelor, avînd în vedere că vacantarea funcţiilor de conducere poate interveni intempestiv şi nu doar prin ajungerea la termen a mandatului. Ori, legiuitorul instituie o interdicţie expresă cu referire la delegarea în aceste funcţii, fără a decela între motivele vacantării şi fără a prevedea soluţii pentru situaţii excepţionale, precum decesul, demisia, revocarea ori situaţia în care nu este declarat admis niciunul dintre candidaţi ori pentru funcţia în cauză nu au fost depuse candidaturi. În condiţiile în care interdicţia este absolută şi nu cu eventuală prevedere a unui termen maximal ce ar fi putut preveni situaţii precum cele menţionate, vacanţa funcţiei ridică serioase probleme, ştiut fiind faptul că unele dintre prerogativele acestor funcţii nu pot fi preluate de către funcţiile imediat următoare, astfel cum acestea sînt prăvazute în ierarhie“, se mai arată în comunicat. Cu privire la modificarea art.65 alin. (1) litera (i) din Legea nr. 303/2004 prin care neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind bună reputaţie conduce la eliberarea din funcţie, DIICOT apreciază că în lipsa unei definiţii ori a înţelesului legal al sintagmei „bună-reputaţie” se creează premisele unor aprecieri arbitrare, fapt ce contravine principiilor referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sînt indicate criterii predictibile pentru subiecţii cărora li se adresează textul legal. Aceasta normă este de natură a aduce atingere independenţei justiţiei şi de a crea o presiune gravă asupra magistraţilor. În ceea ce priveşte normele referitoare la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, procurorii DIICOT s-au pronunţat în mod constat împotriva constituirii şi operaţionalizării acesteia, considerînd că acest demers denotă o abordare punitivă faţă de întreg sistemul judiciar. În plus, în forma actuală, prin modul de organizare şi funcţionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ, ceea ce contravine art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţia României: „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea”, respectiv „Nimeni nu este mai presus de lege”.

Statutul IT-iştilor din sistem

Modul de reglementare şi funcţionare a S.I.I.J., raportat la şi noul alineat (6) introdus la art.881 din Legea nr.304/2004, care defineşte noţiunea de procuror ierarhic superior în contextul particular al SIIJ, instituie în mod nelegal o excepţie de la principiul constituţional al controlului ierarhic, eludînd dispoziţiile art.132 alin.(1) din Constituţie, potrivit căruia: „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”. Scoaterea controlului activităţii SIIJ în afara controlului ierarhic de legalitate şi de temeinicie, exercitat de procurorul general al PICCJ, reprezintă o încalcăre clară a Constituţiei României. Practic, orice sistem de „check and balance” este anulat. „Consecvenţi criticilor formulate anterior cu prilejul consultărilor referitoare la Legea unitară a salarizării în cursul anului 2017 şi mai apoi la Legile Justiţiei, opinăm ca abrogarea alineatelor (6) şi (7) ale art.120 din Legea nr.304/2004, privind salarizarea specialiştilor IT, la mai puţin de 10 luni de la reintroducerea modalităţii de salarizare acum abrogate, creează incertitudine cu privire la statutul acestei categorii profesionale, indispensabile pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii din cadrul parchetelor şi instanţelor judecătoreşti. Externalizarea procedurilor şi proceselor de funcţionare şi întreţinere a reţelelor şi sistemelor informatice din domeniul justiţiei poate produce serioase inconveniente materiale şi funcţionale. Eventuala adoptare a unei astfel de măsuri cu implicaţii la nivel strategic în cadrul sistemului de justiţie şi pentru justiţiabili, excedeaza înţelesului legiferării cu caracter de urgenţă. Învederăm faptul că în ultimii 10 ani atît instanţele, cît şi parchetele au parcurs un drum anevoios relativ la informatizarea acestora pentru a ajunge la un nivel corespunzator şi compatibil cu noile tehnologii utilizate pe scară largă la nivel naţional şi internaţional. Aceste eforturi au fost susţinute printr-un nucleu de profesionişti format din specialiştii IT angajaţi în cadrul parchetelor şi instanţelor, care au beneficiat în mod meritat de un nivel de salarizare corespunzător specializărilor acestora, fapt ce a prevenit pentru o bună perioadă de timp migrarea acestora în sectorul privat“, arată DIICOT. Şi Tribunalul Neamţ a luat poziţie faţă de „legile justiţiei“. „În şedinţa din data de 25 februarie 2019 Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Neamţ (…) a hotărît cu majoritate de voturi, să solicite Consiliului Superior al Magistraturii efectuarea de demersuri legale în vederea abrogării dispoziţiilor art 13 şi următoarele din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 7 din 19 februarie 2019“, conform instanţei.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending