Contactează-ne

Educatie

În educaţie vor fi schimbări radicale

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ legea care prevede învăţămîntul obligatoriu de 15 ani a fost promulgată de preşedintele Iohannis ■ grădiniţa devine şi ea obligatorie, pe grupe ■ sindicaliştii sînt sceptici ■ ministerul a lansat în dezbatere publică proiectul de BAC diferenţiat pe 4 tipuri de programe: ştiinţe, socio-umaniste, vocaţionale şi profesional ■

Sînt modificări importante în învăţămînt şi începînd de anul viitor, cel tîrzu pînă în anul 2030, grădiniţa devene obligatorie. Asta după ce, pe 1 aprilie 2019, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat prevederea pentru modificarea Legii educaţiei naţionale 1/2011. Noul act normativ prevede că învăţămîntul obligatoriu va ajunge la 15 clase, incluzînd grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare din învăţămîntul preşcolar. „Alineatele (1) şi (2) ale articolului 16 se modifică şi vor avea următorul cuprins: «Art. 16. – (1) Învăţămîntul general obligatoriu cuprinde învăţămîntul primar, învăţămîntul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţămîntului secundar superior. Învăţămîntul secundar superior şi grupa mare din învăţămîntul preşcolar devin obligatorii pînă cel mai tîrziu în anul 2020, grupa mijlocie pînă cel mai tîrziu în anul 2023, iar grupa mică pînă în anul 2030. (2) Frecventarea învăţămîntul obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani». Alineatul (1) al articolului 24 se modifica şi va avea următorul cuprins: «Art. 24. – (1) Învăţămîntul general obligatoriu cuprinde învăţămîntul primar, învăţămîntul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţămîntului secundar superior. Învăţămîntul secundar superior şi grupa mare din învăţămîntul preşcolar devin obligatorii pînă cel mai tîrziu în anul 2020, grupa mijlocie pînă cel mai tîrziu în anul 2023, iar grupa mică pînă în anul 2030.»“, conform Mediafax. Sindicaliştii susţin însă că la acest moment nu există dotări, suficient personal, bani pentru investiţii sau strategi în educaţie, pentru a implementa noile norme. „Este foarte bine că a fost luată această decizie de extindere a învăţămîntului obligatoriu. Dar trebuie să înţelegem, măcar acum, de ce este importantă creşterea finanţării sistemului de educaţie din România. Nu e suficient că aduci nişte copii în grădiniţe, şcoli sau licee, pe care îi aşezi în bănci şi îi ţii ocupaţi. Educaţia trebuie să dezvolte, iar acest lucru înseamnă locuri suficiente, pentru un acces egal al tuturor copiilor în grădiniţe şi şcoli; unităţi de învăţămînt dotate cu materiale didactice care să ofere o nouă perspectivă a stilului de predare şi de învăţare – unul modern, nu unul tern care oboseşte elevii; readaptarea programelor şcolare la cerinţele de pe piaţa muncii, pentru a avea tineri absolvenţi cu şanse reale de angajare şi funcţionali din punct de vedere profesional. Şi, da, trebuie spus, pentru toate acestea avem nevoie de strategi buni în educaţie şi de bani pentru investiţii. Altfel, nu facem decît să îngrămădim nişte copii sau tineri în săli de clase”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hăncescu. În plus, se doreşte bacalaureat diferenţiat, iar Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică un proiect prin care diferenţiază examenul în 4 tipuri de programe: ştiinţe, studii socio-umaniste, studii vocaţionale şi bacalaureatul profesional. Fiecare program va avea propriul examen de absolvire ce duce la obţinerea unei diplome. Potrivit proiectului cu titlul „Educaţia ne uneşte – Viziune asupra viitorului educaţiei în România“, ciclul secundar superior începe la vîrsta de 15 sau 16 ani şi are durata de 3 sau 4 ani, care se organizeaza în programe de studii profesionale, studii liceale vocaţionale, studii liceale de ştiinţe şi socio-umaniste. Fiecare din cele patru programe de studii va avea propriul examen de absolvire, care duce la obţinerea unei diplome de bacalaureat. Examenele de absolvire pentru programele de ştiinţe şi socio-umaniste (Bacalaureat A1 şi A2) şi pentru programul vocaţional (Bacalaureat V) vor include probe specifice fiecarui program şi o probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competenţele dobîndite pe parcursul întregului parcurs şcolar obligatoriu, creativitatea, cunoştinţele, abilităţile şi aptitudinile absolventului.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Haralambie

    3 aprilie 2019 at 7:51 AM

    Nu sunt de acord cu gradiita obligatorie de la 3 ani….Asta ar trebui sa fie optional,pt ca la copii mici sunt probleme.Apoi si cu bacul diferentiat mi se pare o miciună.Ne furăm căciula,pentru că după mine cine are bac,e om capabil,cine nu,să rămână doar absolvet de liceu,fără bac și gata…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Burse pentru elevii romaşcani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 3.107 elevi cu rezultate bune la învăţătură şi posibilităţi modeste vor primi burse acordate de primărie

Pe ordinea de zi a celei mai recente şedinţe, una de îndată, a Consiliului Local Roman, condusă de social-democratul George Bălan, s-a aflat şi proiectul privind aprobarea cuantumului şi numărul de burse care se acordă elevilor din învăţămîntul preuniversitar de stat din municipiul Roman .

„Mulţumesc colegilor care au răspuns invitaţiei noastre de a participa la şedinţa de îndată pentru aprobarea celor 3.107 burse pentru elevii din învăţămîntul preuniversitar. Consiliul Local va aloca 400 de mii de lei şi cred că în cel mai scurt timp se va putea da drumul la plata efectivă a acestora pentru a reuşi să fie stimulaţi elevii care merită şi care au nevoie urgentă de aceşti bani”, a declarat primarul Leonard Achiriloaei.

Din cei 15 consilieri care au răspuns convocării primarului, doi s-au abţinut la vot, pentru a nu se afla în stare de incompatibilitate. E vorba despre profesoarele Daniela Păiuş, inspector şcolar general adjunct, şi Roxana Iorga, director al Colegiuliui Naţional „Roman-Vodă”.

Preşedintele de şedinţă, George Bălan (PSD), a postat pe pagina sa de socializare o critică, referitoare la modul în care executivul convoacă şedinţe cu caracter de „îndată”.

„Şedinţa din 8 iunie, convocată, de altfel, conform obiceiului împămîntenit la Roman, de către primarul municipiului. În mod normal şi civilizat o administraţie publică locală preocupată de bunăstarea celor pe care îi păstoreşte, ar considera urgenţă starea drumurilor şi a trotuarelor din oraş, ar considera urgenţă toate nemulţumirile exprimate de către cetăţeni în legătură cu diverse subiecte ce alcătuiesc pînă la urmă viaţa reală a unui oraş.

În rezumat, au fost cinci proiecte pe ordinea de zi şi unul la suplimentare. Dintre cele şase proiecte, două au făcut referire la rectificarea unor erori materiale ( Proiectul cu nr.4 şi Proiectul cu nr.5). Ştiu, a greşi e omeneşte şi doar cine nu munceşte nu greşeşte, dar după cum am mai afirmat, acest lucru devine impardonabil, valabil pentru Proiectul nr.4 (de îndreptare a unei erori materiale n.r) atunci cînd ai la dispoziţie un întreg aparat de CL, iar documentele parcurg un drum sinuos şi anevoios, purtînd semnături grele, pînă în momentul cînd sînt supuse la vot şi relativ scuzabil pentru Proiectul cu nr. 5, de rectificare a unui contract de vînzare cumpărare.

Deşi grupul consilierilor PSD a votat pentru la toate cele şase proiecte, o atenţie deosebită am acordat primelor două proiecte aflate pe ordinea de zi – Proiectul nr.1, privind aprobarea cuantumului şi numărului de burse care se acordă elevilor din învăţământul preuniversitar de stat din municipiul Roman pentru semestrul al II-lea al anului şcolar 2020-2021 şi semestrul I al anului şcolar 2021-2022 şi Proiectul nr.2, privind modificarea şi completarea actului constitutiv şi statutului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „AQUA NEAMŢ”.

Ne onorăm promisiunile făcute şi nu acordăm doar un vot politic (care poate fi „pro” sau „contra”, în funcţie de situaţie sau evident, poate fi o abţinere diplomatică); în primul rînd votăm pentru romaşcani, pentru copiii noştri, pentru oraşul nostru.

Astfel, astăzi am votat pentru elevi, atît pentru cei merituoşi la învăţătură şi cu rezultate deosebite atît la cursuri cît şi la diverse concursuri/olimpiade şi proiecte (burse de performanţă şi burse de merit) dar şi pentru cei mai puţin favorizaţi de soartă (burse de studiu şi burse de ajutor social)”, a consemnat George Bălan.

Citește știrea

Actualitate

Şcoala Humuleşti, beneficiara unui proiect Erasmus+

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la prima mobilitate, din Grecia, au participat cadrele didactice Mariana Drugău, Ana-Maria Păsălău şi Florea Alexandra Popa ■ activităţile au avut ca temă principală ,,Educaţia incluzivă - abordare din punct de vedere al diversităţii clasei şi părăsirii timpurii a şcolii" ■

Şcoala Gimnazială Ion Creangă din Târgu Neamţ este beneficiara proiectului Erasmus+ ,, Educaţia incluzivă”, în cadrul căruia sînt prevăzute 7 mobilităţi pentru cadrele didactice.

Potrivit informaţiilor furnizate de directorul instituţiei, profesorul Constantin Roşu, primul curs de formare s-a desfăşurat luna trecută, în intervalul 17-22 mai, în Piraeus, Grecia, cu participarea cadrelor didactice Mariana Drugău, Ana-Maria Păsălău şi Florea Alexandra Popa.

Tema acestei prime mobilităţi a fost ,,Educaţia incluzivă – abordare din punct de vedere al diversităţii clasei şi părăsirii timpurii a şcolii”. Astfel, într-o atmosferă plăcută de lucru, s-au derulat activităţi interactive, diverse, antrenante şi interesante, organizate sub îndrumarea formatorului Betty Aggeletaki, dar şi cu participarea altor cadre didactice din Polonia şi România.

Temele secundare abordate în cadrul activităţilor au fost multiple: Integrare sau incluziune, identificarea factorilor de risc şi barierelor, Comunicare non-violentă, gestionarea conflictelor, metode de comunicare, Educaţia valorilor, educaţia morală, Dezvoltarea psiho-socială, Climatul şcolar pozitiv.

Ţintele strategice stabilite prin proiectul Erasmus+ derulat de Şcoala Ion Creangă vizează creşterea calităţii educaţiei, încurajarea şi implementarea mediului educaţional incluziv, prevenirea abandonului şcolar şi a fenomenului de bullyng, integrarea copiilor de etnie rromă din cartierul Humuleşti în cadrul şcolii, dezvoltarea cadrelor didactice pe plan personal şi profesional, dezvoltarea cooperării şi internaţionalizării.

,,Şcoala Gimnazială Ion Creangă din Târgu-Neamţ este o instituţie care promovează şi încurajează calitatea educaţiei, punînd valoare pe elevi şi performanţă. Misiunea Şcolii Gimnaziale Ion Creangă este să ofere servicii educaţionale bazate pe calitate, performanţă şi egalitate de şanse pentru toţi elevii.

Necesitatea implementării acestui proiect are la bază următoarele nevoi identificate la nivelul unităţii de învăţămînt: diversitatea abilităţilor cadrelor didactice este insuficientă pentru a satisface solicitările părinţilor şi copiilor; instituţia necesită îmbunătăţiri şi dezvoltare, atît pe plan instituţional, cît şi pe plan profesional.

Participarea la un curs alături de profesori din alte zone socio-culturale va ajuta echipa de cadre didactice participante la extinderea orizontului de cunoaştere şi la dezvoltarea competenţelor profesionale legate de diversitate, respectiv de educaţie incluzivă.

Rezultatele aşteptate în urma implementării proiectului constau în impactul pozitiv asupra instituţiei şi, mai ales, asupra beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai procesului educaţional, respectiv asupra elevilor, părinţilor şi comunităţii locale. Conducerea Şcolii Gimnaziale Ion Creangă din Târgu-Neamţ asigură cadrele didactice de tot sprijinul în implementarea etapelor următoarelor mobilităţi şi le felicită pentru competenţele dobîndite, dar şi pentru promovarea imaginii şcolii în spaţiul european”, a declarat directorul Constantin Roşu.

Citește știrea

Actualitate

Greu e de monitorizat gradul vaccinării Covid

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ dificultatea intervine mai ales în cazul copiilor care nu pot fi vaccinaţi decît cu acordul părinţilor ■ şi la imunizarea cadrelor didactice nu se prea cunoaşte cifra reală, de cînd cu vaccinarea fără programare ■

Despre subiectul vaccinare cadre didactice şi elevi, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean preferă să rămînă la gradul de „încurajare“ a procesului, care a cam intrat în stagnare şi la cadrele didactice, dar mai ales la elevi, motivat de faptul că cei sub 18 ani au nevoie de consimţămîntul părinţilor.

„Din ceea ce ştim noi, în ultima vreme e vorba tot de acel procent incert de aproximativ 40% cadre didactice şi personal nedidactic, care s-ar fi vaccinat pînă acum în învăţămîntul nemţean. Spuneam că numărul e incert din cauza faptului că, între timp, a mai scăzut ritmul de vacinare, plus că imunizarea se poate face şi fără programare.

Chiar şi Direcţia de Sănătate înîmpină greutăţi în a centraliza numărul persoanelor vaccinate. Am purtat recent o discuţie cu doamna doctor Daniela Marcoci, care răspunde din partea DSP de programul de vaccinare anticovid şi de echipele mobile ce vor merge în licee pentru vaccinarea elevilor majori şi pentru care nu e nevoie de acordul părinţilor.

Despre celelalte grupe de vîrste, respectiv despre minori, deocamdată nu se pune decît problema implicării noastre în sprijinirea campaniei, ţinînd cont că este nevoie de acordul părinţilor. Din discuţiile purtate cu Direcţia de Sănătate ştim că şi elevi minori se pot imuniza în oricare centru, după ce părinţii s-au înscris în platformă.

Există deschidere de a sprijini campania, mai ales pentru elevii din clasele terminale, cărora le recomandăm să se vaccineze. E greu de ţinut acum evidenţa celor vaccinaţi, chiar a celor care au devenit majori. Este foarte greu de extras aceste date şi de către DSP, pentru că unii se programează iar alţii nu, condiţii în care aceştia se pot prezenta fără programare în oricare din centre“, a declarat inspectorul şcolar general, Mihai Obreja.

Citește știrea

Trending