Contactează-ne

Politica

În deplin dezacord cu „mass-media mainstream” (II)

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ (continuare) ■

În numărul din 23 septembrie am reiterat o concluzie privind presa „mainstream”, că aceasta şi-a abandonat menirea de a ne informa corect, ajungând astăzi să fie instrumentul de lucru al Puterii, prin intermediul căruia aceasta încearcă să ne impună versiunea oficială a adevărului prelucrat în laboratoarele sale.

Ne aflăm sub asediul zilnic al unor informaţii, de a căror veridicitate avem  motive să ne îndoim, catalogându-le în limbaj neaoș ca „ştiri false” sau în limbaj progresist ca „fake news-uri”.

Pe presa mainstream se bazează  propaganda, indiferent din ce parte vine, care practică dezinformarea susţinând că relevarea adevărului este o reală dezinformare.

Sub pretextul combaterii dezinformării, mass-media mainstream  a reuşit să blocheze dezbaterea, suprimând libertatea de exprimare, ridicând astfel „fake news-ul” la rang de adevăr oficial.

Răsfoind presa descoperi o mulţime de ştiri false menite să-ţi pervertească buna credinţă, dar şi să-ţi insulte inteligența, atâta câtă o ai.

La această operă „generoasă” de dezinformare, contribuie toate guvernele  lumii, considerând ipocrit că astfel îşi servesc cu bună credinţă concetăţenii şi ţara.

Nici Guvernul României nu a fost mai breaz, atât în perioada pandemiei, cât şi a războiului din Ucraina, practicând dubla măsură.

Nu putem uita comportamentul plin de compasiune al Guvernului faţă de refugiaţii din Ucraina, pe care i-a găzduit în hoteluri, oferindu-le tot sprijinul necesar, şi asta gratuit.

Dar nu putem uita comportamentul recent al Guvernului român faţă de proprii concetăţeni rămaşi fără casă şi avut în urma inundaţiilor catastrofale din ultima perioadă, pe care i-a abandonat în nămol si moloz.

Ştim oare la ce folosesc ajutoarele pentru Ucraina?

În primăvara aceasta, mai exact pe 19 aprilie, în Camera Reprezentanţilor a SUA s-a votat  pe  secţiuni, ajutorul financiar ce ar trebui acordat Ucrainei, în valoare de  60,8 miliarde de dolari.

Volodimir Zelenski a răsuflat uşurat că mai poate rezista la conducerea Ucrainei o vreme.

Din analiza publicată ulterior, care nu a prea făcut valuri prin presa  mainstream, am aflat că din întreaga sumă, doar opt miliarde ajung în visteria  Ucrainei pentru cheltuieli curente, cum ar fi  salarii  şi pensii. Suma de 38 de miliarde va fi plătită direct industriei americane de armament, care va trebui să furnizeze Ucrainei, când o veni vremea, tot ce a cerut Zelenski pe listă. Redresarea economică a SUA se bazează mult pe războiul din Ucraina.

Sper că Zelenski nu s-a îmbătat cu apă rece, că şi România a plătit în avans SUA pentru o listă lungă de armament şi muniţie, care  ni s-a promis că le vom primi undeva după 2025, când probabil nu vom mai avea  nevoie de ele.

După cum ne avertizează presa mainstream, după ce ruşii cuceresc Ucraina, vor ataca Moldova şi România, aşa că aceştia să nu se grăbească, că noi de abia după 2025 vom avea cu ce să-i întâmpinăm.

Aprobarea ajutorului financiar pentru Ucraina a fost blocată multă vreme în Camera Reprezentanţilor de către republicanii lui Trump, aşa că marea industrie de armament a SUA a cam rămas  o vreme cu ochii în soare, ca şi Zelenski.

Donald Trump l-a  ironizat pe Zelenski, spunând despre acesta că este cel mai mare comerciant de pe glob, care de câte ori vine în SUA reuşeşte să plece  cu un CEC în sumă de 60 de miliarde de dolari.

Întreprinzătorul Trump a ajuns să declare că, în cazul în care nu oferă bani Ucrainei, poate oferi sfaturi. Sfatul său pentru Zelenski, trecut sub tăcere de presa mainstream, este ca acesta să vină urgent cu un „Plan de pace”.

Ajuns în SUA, în data de 23 septembrie, Zelenski s-a adresat  Consiliului de Securitate al ONU, anunţând că a venit cu o mare surpriză.

Marea surpriză prezentată de Zelenski a fost un amplu „Plan de Victorie”, cu care Ucraina se angajează să dea o lovitură puternică Rusiei, plasând-o pentru multă vreme pe linie moartă.

În anexa acestui „Plan de Victorie”, Zelenski a inclus şi o listă lungă de  solicitări a unui sprijin financiar şi militar pentru prelungirea războiului, dar şi  garanţii de securitate pentru viitor. Nici vorbă despre vreo pace.

Zelenski a declarat că „a conceput acest Plan, mizând pe sprijinul lui Biden”.

„Planul Victoriei” ar urma să fie prezentat lui Biden, lui Trump, lui Kamala, dar şi Congresului american, pentru a-l putea flutura Zelenski victorios la întoarcerea sa în Ucraina.

Principalul obiectiv din „Planul Victoriei” este acela privind consolidarea rapidă a Ucrainei, singurul lucru care l-ar convinge pe Putin să se aşeze la masa negocierilor și să accepte condițiile lui Zelenski.

UE şi SUA, pușculița cu bani a Ucrainei

După cum spuneam, cu ceva vreme în urmă, pe 19 aprilie 2024, în Camera Reprezentanţilor a SUA s-a votat pe secţiuni un alt ajutor financiar acordat Ucrainei, în valoare de 60,8 miliarde de dolari.

Dar după aprilie 2024, aprobarea ajutorului financiar pentru Ucraina, a fost  blocată multă vreme în Camera Reprezentanţilor a SUA, de către republicanii lui Trump.

Şeful NATO, Jens Stoltemberg, a găsit atunci o rezolvare, aceea ca ţările membre ale NATO să furnizeze un ajutor Ucrainei, în valoare de 100 de miliarde euro, pe o perioadă de cinci ani.

Cu această sumă s-a încercat a se compensa şi refuzul lui Trump, de a ajuta ulterior Ucraina, în cazul în care acesta ar ajunge la Casa Albă.

Lui Jens Stoltemberg, i-a mai trecut prin cap o iniţiativă, aceea de a cere tuturor ţărilor NATO de a-şi asuma riscul de a dona Ucrainei armamentul necesar, chiar în condiţiile în care aceste ţări vor rămâne descoperite, cu stocurile mult  diminuate sub standardele minime de securitate.

O asemenea iniţiativă, pentru a nu fi  considerată o tâmpenie, trebuia să aibă o logică. Logica lui Stoltemberg ar izvorî din convingerea acestuia că Rusia nu va ataca niciodată un stat membru NATO.

Convingere care este contrazisă de semnalele de alarmă trase de experţii lu` Peşte, care ne avertizează că trebuie să ne înarmăm urgent, deoarece Putin mai are puţină treabă prin Ucraina, după care are de gând să atace ţările NATO, începând cu Moldova, România şi Polonia.

Singurul lucru, rămas la nivel de enigmă, este că nu am aflat care este cota parte din profit, pe care aceşti experţi avertizori o au de primit de la industriaşii americani de armament.

„Planul Victoriei”, drum lung şi  termene scurte

Încercând să lanseze „Planul Victoriei”, Zelenski declară Occidentului că prin aplicarea acestuia „Rusia trebuie să simtă că pierde”.

Dar tot Zelenski recunoaşte deschis că „ar fi groaznic, dacă Joe Biden nu sprijină acest  Plan al Victoriei  şi nici aderarea rapidă a Ucrainei la NATO”.

În ce priveşte subiectul privind „aderarea Ucrainei la NATO”, trebuie să reţinem că aceasta este  principala cauză a  conflictului cu Rusia, nu ceea ce susţine presa mainstream.

Ucraina este principalul subiect de gâlceavă dintre Rusia şi SUA, care vrea baze militare la graniţa Rusiei, baze pe care Rusia nu le vrea.

Uşor, uşor, unii lideri europeni încep să cânte după aceeaşi partitură la care cântă şi Putin. Recent, Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a estimat că „ar trebui să regândim relaţia noastră cu Rusia”. Mai mult chiar, acesta  a pledat pentru  „o nouă ordine internaţională”.

Revenind la „Planul Victoriei” al lui Zelenski, trebuie reţinut faptul că  săptămânalul britanic „The Times” a reuşit să spargă codul şi să intre în posesia  unui document conţinând cele cinci obiective principale ale acestui Plan.  Aceste obiective sunt următoarele:

1.Aderarea accelerată a Ucrainei la NATO.

Acest obiectiv este reiterat de Zelenski după  fiecare refuz, mai mult sau mai puţin  politicos din partea SUA sau a altor membri NATO.

Ucraina este o ţară aflată în plin război, fie intern, fie cu o ţară vecină, începând din 2014, Graniţele Ucrainei nu sunt nici astăzi validate de ONU.

2.Furnizarea de arme moderne de către Occident.

Modernismul se referă în primul rând la capacitatea acestor arme de „a lovi orice ţintă şi la orice distanţă”.

Această cerere este capsată într-un dosar NATO, pe ale cărui coperţi scrie „O să mai vedem”.

3.Ajutor financiar internaţional pentru redresarea economică a Ucrainei.

Trebuie menţionat de la bun început că Irakul şi Afganistanul au cereri similare şi așteaptă cam de mult la ușă.

Din februarie 2022 şi până în prezent, Ucraina a primit un sprijin de peste 300 de miliarde de euro, dintre care 60,8 miliarde au fost nu demult aprobaţi de Camera Reprezentanţilor a SUA, unde republicanii s-au lăsat convinşi.

  1. Obţinerea garanţiilor de securitate.

Zelenski speră să-l convingă pe Biden de a oferi Ucrainei garanţii de securitate, chiar dacă la preşedinţia SUA va urma Donald Trump.

Zelenski se teme că dacă alegerile sunt câștigate de Trump, acesta va forţa încheierea unei păci cu Rusia, ceea ce preşedintelui Ucrainei nu-i convine.

  1. Continuarea operațiunilor armatei ucrainene în regiunea  Kursk.

Luna august a debutat cu un contraatac al armatei Ucrainei asupra teritoriului rus, în zona Kursk. Acum, Zelenski doreşte să obţină şi „binecuvântarea” oficială a SUA, pentru a putea continua această operaţiune, de pe urma căreia să câștige teritorii.

Zelenski nu doreşte încheierea unei păci pe formula „pace contra teritorii”, ci după formula „teritorii contra teritorii”.

Mai avem de aşteptat până când SUA şi Rusia se vor aşeza la masa negocierilor şi vor stabili ce fel de pace vor dori pentru Ucraina.

 

 

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending