În căutarea viziunii, determinării și forței strategice: securitatea energetică a României

Un procent din ceea ce definim drept securitatea energetică a României va trece din portofoliul de furnizare al companiei germane E.ON din România, care deservește 3,4 milioane de consumatori de energie și gaze naturale (inclusiv circa 2 milioane de puncte de consum de gaze), către grupul maghiar de stat MVM. Vânzarea între cele două entități, care aparțin unor alte state membre UE, ridică semne de întrebare asupra pretențiilor României de a fi un jucător regional relevant în domeniul energiei. România, o țară cu resurse energetice semnificative, devine din ce în ce mai mult țintă pentru achiziții, mai degrabă decât lider în inițiativele regionale.

Declarații oficiale: protejarea intereselor naționale

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a subliniat că tranzacția E.ON-MVM va fi analizată cu atenție de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). Potrivit ministrului, va fi verificată proveniența finanțării MVM, modul în care compania intenționează să procure energia și gazele naturale, precum și impactul asupra consumatorilor români.

„Au mai existat tranzacții similare care nu au fost aprobate, iar acest scenariu este posibil și acum. Ne vom apăra interesul național, iar asta nu înseamnă că nu suntem deschiși la colaborare, dar securitatea națională a țării va rămâne prioritară”, a declarat Burduja pentru presa centrală.

În cadrul tranzacției cu MVM este inclusă și compania de servicii energetice E.ON Assist Complet. Ministrul a adăugat că, deși tranzacția implică doar portofoliul de furnizare E.ON, infrastructura critică, precum rețelele de distribuție de gaze și energie, va rămâne în administrarea E.ON prin intermediul companiei Delgaz Grid.

Conform acordului, MVM va achiziţiona o participaţie de 68% în cadrul E.ON Energie România şi o participaţie de 98% în E.ON Asist Complet, menţiona un comunicat al grupului ungar.

Dimensiunea financiară și contextul regional

Surse din piață estimează valoarea tranzacției la aproximativ 200 de milioane de euro, conform Ziarului Financiar, o sumă semnificativ mai mare decât evaluările standard din domeniu, care se situează în jurul a 2,5 ori EBITDA. Aceasta ar fi fost, teoretic, principala cauză pentru care companii românești precum Romgaz și Hidroelectrica nu au continuat negocierile. Cu condiția ca aspectele financiare să fi reprezentat unica motivație pentru modul ”stins” în care au acționat jucătorii și decidenții relevanți din piața românească. Chiar și așa, la vedere, între interesul financiar și cel strategic, pare să fi prevalat interesul limitat, pe termen scurt, care face apel exclusiv la valoarea monetară.

În paralel, MVM a semnat recent un memorandum suplimentar cu Gazprom pentru a asigura livrări de gaze rusești la prețuri competitive, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a elimina dependența de gazul rusesc până în 2027.

O tendință îngrijorătoare pentru România

Tranzacția reflectă o tendință generală în care investitori internaționali importanți precum ExxonMobil (SUA), Enel (Italia) și CEZ (Cehia) au părăsit piața românească, România devenind o destinație pentru firme regionale mai mici, în loc să își consolideze poziția de lider regional.

Rolul României pe piața energetică europeană

Cu toate acestea, România rămâne un jucător important în sectorul gazelor naturale. În trimestrul al doilea din 2024, a devenit cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, depășind Olanda, cu o producție de 2,3 miliarde de metri cubi.

„România și-a asumat statutul de lider european în producția de gaze naturale, iar creșterea producției cu 1% față de anul trecut confirmă acest lucru. Romgaz a avut un rol esențial, punând în producție noi sonde și continuând investițiile în proiecte strategice, cum ar fi Neptun Deep” declara Sebastian Burduja.

Ministrul a menționat, de asemenea, că din 2027, prin exploatarea gazelor de mare adâncime din Marea Neagră, România își va dubla efectiv producția, consolidându-și astfel poziția pe piața regională și sprijinind reducerea dependenței Europei de gazul rusesc. Numai că Marea Neagră este acum o zonă complicată, în care se face simțit războiul dintre Ucraina și Federația Rusă.

Acțiunile MOL smulse din mâinile rușilor

Puțină istorie: în 2011, la 24 mai, premierul Viktor Orban anunța că Ungaria a ajuns la un acord cu compania petrolieră rusă Surgutneftegas privind cumpărarea a 21,2% din acțiunile MOL. Acesta era punctul culminant al eforturilor guvernului de centru-dreapta Fidesz deoarece unul dintre obiectivele guvernului maghiar în politica economică a fost extinderea controlului statului asupra celei mai mari companii energetice din Ungaria. Această tranzacție a consolidat MOL și încheia un conflict de doi ani între conducerea companiei și acționarul rus.

Surgutneftegas devenise acționar al companiei maghiare în martie 2009 prin cumpărarea unui pachet de acțiuni la MOL de la compania austriacă OMV pentru 1,4 miliarde EUR.

Conducerea MOL a considerat-o atunci ca pe o încercare de preluare ostilă. Referindu-se la structura de proprietate netransparentă a Surgutneftegas, MOL a refuzat în mod constant să înregistreze compania rusă ca acționar cu drepturi depline. Ca urmare, Surgutneftegas nu a avut reprezentanți în consiliu, și nici drept de vot la adunările generale ale acționarilor. De când ajunsese la putere, în aprilie 2010, Fidesz purtase negocieri pentru cumpărarea pachetului de acțiuni rusești la MOL. Valoarea tranzacției – de 1,88 miliarde EUR – a fost puțin mai mare decât valoarea estimată de piață a acțiunilor MOL.

Tranzacția a reprezentat un succes al strategiei maghiare de menținere a controlului statului asupra MOL, considerată de importanță strategică, și un fiasco – la acel moment – pentru eforturile Rusiei de a crește implicarea capitalului în sectorul combustibililor din Europa Centrală.

Dependența Ungariei de gazul rusesc: o alegere controversată, dar profitabilă

Între timp, însă, strategia Ungariei s-a modificat și s-a reașezat în funcție de interese și de context. Premierul maghiar Viktor Orbán și guvernul său dau vina constant pe războiul din Ucraina pentru dificultățile economiei. Dar Ungaria și companiile sale energetice au devenit printre cei mai mari beneficiari ai situației, susțin experții.

Ungaria – hub regional pentru gazul rusesc

Conform fostului secretar de stat adjunct pentru energie, Attila Holoda, Ungaria a devenit un important punct de tranzit pentru gazul rusesc, mergând contra curentului european. Holoda este citat în raportul analitic al Balkaninsight din 11 decembrie 2024.

În 2023, o parte din țările UE au redus importurile de gaz rusesc de la 40% în 2021 la 8%. Ungaria și-a crescut volumul importurilor anuale de la Gazprom, de la 4,5 miliarde de metri cubi la 6,7 miliarde de metri cubi.

Depozitele de gaz din Ungaria sunt aproape pline, ceea ce indică faptul că importurile suplimentare nu sunt justificate de necesitățile interne, ci de dorința de a profita de oportunitățile de tranzit. În 2023, 17 miliarde de metri cubi de gaz au tranzitat Ungaria, deși cererea internă este de doar 8,3 miliarde, precizează același raport.

Profituri în creștere pentru Ungaria

Gazul suplimentar vine prin conductele din sud, în special TurkStream, care ocolește Ucraina și trece prin Turcia, Bulgaria și Serbia. Nu și prin România. Deși gazul din contractele pe termen lung este scump, volumele suplimentare sunt achiziționate la un preț redus cu 13-15%, conform lui Holoda. Această schemă avantajează atât Gazprom, cât și guvernul ungar, care colectează taxe substanțiale de pe urma tranzacțiilor.

Compania energetică de stat MVM Group a raportat venituri în scădere cu 23% în prima jumătate a anului 2024, dar pierderile au fost compensate parțial de creșterea volumului vânzărilor de gaz. Surse anonime estimează că Ungaria câștigă anual 500-600 milioane de euro doar din comerțul cu gaz rusesc.

Critici și riscuri politice

Dependința tot mai mare a Ungariei de Rusia a atras critici din partea experților. În ciuda existenței unor alternative mai sigure, guvernul Orban le ignoră pe motiv că ar fi prea costisitoare. Conducta Adria din Croația, de exemplu, ar putea asigura Ungariei petrol non-rusesc, dar relațiile tensionate dintre cele două țări complică situația.

Totodată, dependența excesivă de Rusia aduce riscuri de securitate. Recent, Slovacia a avertizat despre posibile atacuri teroriste asupra conductei Druzhba, principalul furnizor de petrol pentru Ungaria.

Un viitor UE fără dependențe de Rusia. Încotro o va lua dependența?

Până în 2027, UE intenționează să elimine complet dependența de combustibili fosili din Rusia. Doar că dependențele, indiferent de natura lor, au direcții și determinări.

UE a compensat reducerea importurilor de gaze rusești prin creșterea importurilor de GNL și diversificarea surselor energetice. În al doilea trimestru al anului 2024, majoritatea importurilor UE de uleiuri petroliere au venit din Statele Unite (15,1%), Norvegia (14,1%) și Kazahstan (11,7%). Majoritatea gazelor naturale în stare gazoasă a venit din Norvegia (43,5%), Algeria cu 21,6%, Rusia – cu 15,5%. Statele Unite au furnizat aproape jumătate din gazul natural lichefiat importat (46,0%), înaintea Rusiei (16,8%) și a Qatarului (11,9%).

Un acord UE cu Azerbaidjanul prevede dublarea exporturilor de gaze azere către Europa, până la 20 de miliarde de metri cubi anual până în 2027. Azerbaidjan a semnat recent acorduri pentru tranzitul gazelor din Turkmenistan și extinderea conexiunilor către Europa Centrală și de Sud-Est.

În acest context, este notabilă achiziția de către compania maghiară de stat MVM a unei participații de 5% în zăcământul de gaze Shah Deniz (iunie 2024). Ca parte a tranzacției, MVM Group achiziționa și un pachet de 4% din Azerbaijan Gas Supply (AGSC). Acesta din urmă servește ca vehicul special exclusiv pentru comercializarea și vânzarea gazelor naturale extrase din zăcământul Shah Deniz.

Ungaria, tradițional dependentă de gazul rusesc, a semnalat că este interesată să diversifice portofoliul și către sursele azere.

Flota din umbră a Rusiei 

Ungaria rămâne un exemplu controversat într-o Europă care se străduie să dea măcar impresia de unitate în poziționarea anti-rusească.

Economic însă, există discrepanțe între discursul oficial UE și creșteri bruște de exporturi/importuri pe fondul blocării Federației Ruse. Exporturile unora dintre statele membre UE către Kirghistan, Uzbekistan, Armenia, Kazastan, Azerbaidjan, Georgia sau Turcia au explodat. În sens, invers, importurile de petrol și gaze către anumite țări europene, la fel.

Să adăugăm că Rusia a  consolidat o așa numită ”flota din umbră” pentru exporturile de petrol, estimată la peste 600 de nave, dintre care aproape 400 sunt petroliere. Crearea acestei flote a implicat costuri de aproximativ 10 miliarde USD, investite începând cu anul 2022, scrie Oxford Analytica. 

Potrivit unor surse rusești, în 2023, flota din umbră ar fi fost responsabilă pentru transportul a 45% din exporturile totale de petrol ale Rusiei. Până la jumătatea anului 2024, peste 70% din petrolul și produsele petroliere exportate de Rusia au fost transportate de flota neoficială, arată un raport al Școlii de Economie din Kiev (KSE). Din aceste volume, 89% au fost reprezentate de țiței, iar 38% de produse petroliere, subminând eficiența plafonului de preț impus la nivel internațional.

Greu de verificat unde și cum, în lanțul final al afacerilor cu state membre UE, apar actori economici din Federația Rusă. Mai ales că asta ar deteriora tabloul vivant al unității europene.

Concluzii

Revenind la tranzacția E.ON-MVM: aceasta ar urma să fie finalizată în 2025, după obținerea tuturor avizelor necesare și marchează o etapă critică pentru piața energetică din România. Pe de o parte, aceasta ridică întrebări despre capacitatea țării de a-și proteja resursele strategice. Pe de altă parte, poziția de lider în producția de gaze și investițiile în exploatări de mare adâncime ar trebui, teoretic, să ofere perspective durabile pentru viitorul energetic al României.

”Anunțata achiziție a MVM în România este a opta victorie de diplomație energetică maghiară în fața României (n.n. – în timp istoric) și ea va aduce o creștere fabuloasă a acțiunilor pentru compania maghiară, dar și un avantaj concurențial important în rândul companiilor de furnizare gaze și electricitate din zona Est Europeană, tradus în poziționarea în viitor ca una din cele mai importamte companii de trading din această zonă.

Trebuie să apreciem inteligența, profesionalismul și dârzenia cu care politicienii unguri au reușit să puncteze pentru Ungaria în piața de gaze în ultimii 100 de ani și să-i felicităm că își doresc mai multe decât alții” a declarat pentru HotNews.ro Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă și fost Director General Romgaz.

Un epitaf elegant pentru viziunea, determinarea și forța strategică a diriguitorilor României.

***

Grupul MVM este principalul furnizor de energie din Ungaria, o companie deţinută 100% de stat, care ocupă locul şase în Europa Centrală.

E.ON Energie România, membră a grupului german E.ON, este furnizor integrat de electricitate, gaze naturale şi soluții energetice. Deserveşte aproximativ 3,4 milioane de clienţi. E.ON Assist Complet este o companie regională specializată în servicii energetice, care oferă soluţii pentru instalarea şi întreţinerea infrastructurii.