Contactează-ne

Actualitate

În bătălia de la Bruxelles, Klaus Iohannis şi-a pierdut masca

Știre publicată în urmă cu

în data de

Luni 20 iulie, s-a încheiat bătălia de patru zile de la Bruxelles, în care liderii celor 27 de ţări ai Uniunii Europene şi-au tot dat coate, iar unii au bătut cu pumnul în masă.

Miza bătăliei a fost suma de 750 miliarde de euro, necesară relansării economice a UE, după pandemie, care a constituit bugetul multinaţional pe şapte ani, 2021 – 2027. Din cele 750 de miliarde euro, 360 miliarde vor fi acordate ca fonduri nerambursabile, iar restul, vor fi acordate din fondurile Uniunii Europene şi din împrumuturi.

În toiul bătăliei, Klaus Iohannis a fost surprins când a rămas fără mască. Marţi 21 iulie, preşedintele nostru ne-a curmat emoţiile, anunţându-ne în direct că s-a bătut şi a reuşit să pună mâna pe 80 miliarde din cele 750, cu care vrea să „reclădească România“.

În toiul bătăliei de la Bruxelles au fost şi răuvoitori, care au pus condiţii statelor est europene. Premierul Olandei, un fel de Ludovic Orban, care conduce un guvern fără majoritate în parlament, a condiţionat primirea sumelor de către aceste state, dacă sunt respectate principiile statului de drept. Klaus Iohannis a asigurat conclavul european că „în România, tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv, prin referendumul de anul trecut şi prin schimbările politice care s-au făcut“.

Din această declaraţie rămâne să înţelegem că în România, statul de drept s-a instalat în data de 4 noiembrie 2019, odată cu Guvernul Orban, cu votul majoritar al PSD-lui. Atunci, Preşedintele Iohannis ne-a atenţionat, ca să nu uităm, că „Fără mine, statul de drept în România s-ar fi rupt“. Deci statul de drept exista, dar risca să se rupă. Preşedintele nu a pomenit nimic la Bruxelles, despre faptul că în februarie 2020 Guvernul Orban a fost trimis acasă prin moţiune de cenzură. Că repunerea lui Orban pe funcţie, a fost declarată neconstituţională.

Că el, Klaus Iohannis, a încălcat flagrant statul de drept, deoarece nu a revocat „de îndată“ pe Laura Codruţa Kovesi şi pe ministrul Justiţiei Ana Birchall. Că în iunie 2020, nu l-a atins nici cu o floare pe Ludovic Orban, când acesta a instigat populaţia să nu respecte deciziile Curţii Constituţionale. Acestea au fost ruperile reale ale statului de drept.

Acum statul de drept s-a oprit din rupere odată cu arestarea procurorului Negulescu, zis „Portocală“, care constituia elita DNA, aflată sub conducerea lui Kovesi. Este pentru prima oară în istoria Uniunii Europene, când acordarea fondurilor bugetare este condiţionată de „respectarea statului de drept“.

Rămâne să aflăm cine va stabili care sunt cazurile în care un stat UE a încălcat „statul de drept“. Despre asta, Klaus Iohannis nu ne-a precizat nimic, pentru că la această bătălie nu a participat. Îşi căuta masca şi îşi dădea coate cu omologii.

Fudulie, preţ de 80 miliarde

Nici nu a terminat preşedintele expozeul său pe tema „M-am bătut“, că a sărit europarlamentarul PNL, Siegfried Mureşan cu lăuta, preamărind prestaţia şefului, taxând rezultatul prestaţiei, ca fiind „foarte bun pentru România“.

Prins cu pantalonii în vine, văzând că a pierdut startul în faţa colegului Mureşan, europarlamentarul PNL, Rareş Bogdan, ca să nu rămână de căruţă, a taxat prestaţia preşedintelui ca pe „o victorie epocală“. Miercuri 22 iulie, Ludovic Orban declara fudul: „Avem fonduri la care nici nu visam“.

Ba visai Orbane, deoarece Programul de relansare economică a României, realizat de tine împreună cu Iohannis şi lansat în iulie 2020, conta pe 100 de miliarde de euro, a căror sursă era tocmai bugetul multianual pe şapte ani al Uniunii Europene.

Acest program era inspirat de promisiunile avansate de Comisia Europeană. Revenind la Klaus Iohannis, acesta declara „cu cele 80 de miliarde, vom fi în situaţia de a reconstrui România“. Cu o corecţie semnificativă, România nu trebuie reconstruită, ci doar reindustrializată.

Singurul merit al lui Klaus Iohannis a fost că a participat cu votul său la obţinerea unanimităţii celor 27 şefi de state sau prim-miniştri, pentru a se aproba propunerea de buget multinaţional, care va fi votat de Parlamentul European abia în toamnă. Până atunci, să paşti murgule iarbă verde. Parlamentul European dă semne vădite de nerăbdarea de a modifica proiectul aprobat de cei 27, printre care şi de Klaus Iohannis.

Acordarea fondurilor va fi condiţionată de capacitatea ţărilor de a le absorbi. România nu are proiecte viabile, nici măcar în infrastructură. În alte domenii, nici atât. Programul Guvernului Orban, privind „Reclădirea economică a României“, nu este decât o suită de dorinţe enunţate la stadiu de promisiuni electorale.

Specialişti cu scaun la cap atrag atenţia că Guvernul Orban nu va fi capabil să atragă toate fondurile, indiferent ce sume vor fi aprobate în toamnă de către Parlamentul European. Ni se ascunde, din raţiuni pur electorale, faptul că România va returna Uniunii Europene cele 80 de miliarde, sau câte vor fi aprobate în toamnă, până la ultimul cent. Creşte contribuţia României la bugetul UE, de la 1,2% din PIB, la 2%. Vor fi introduse taxe, care nu au mai fost.

Este necesară o dezbatere în Parlament, aceasta fiind singura cale de a fi informaţi. Fondurile vor fi plătite de către copiii şi nepoţii noştri. Ştim foarte bine câţi ani am avut de suferit înainte de 1990, când Ceauşescu a avut ambiţia să ramburseze datoria României, care a fost de numai 10 miliarde de dolari. De data aceasta, rambursarea celor 80 de miliarde euro trebuie să fie asumată conştient de întreaga populaţie a României, pentru că nimic nu este de pomană.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 43 de cazuri noi. Naţional – 2.989 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ, rata de incidenţă este de 1,64 la mia de locuitori ■ la nivel naţional în ultimele 24 de ore au fost raportate 150 de decese ■

Până pe 22 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.039.998 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 

959.126 de pacienți au fost declarați vindecați. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.989 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 536 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 26.943 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 21.04.2021 (10:00) – 22.04.2021 (10:00) au fost raportate 150 de decese (91 bărbați și 59 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare,  Sibiu,  Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 15 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 44 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 42 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 44 decese la categoria de peste 80 de ani.

140 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 6 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.  

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.168. Dintre acestea, 1.405 sunt internate la ATI.  

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.203.810  teste RT-PCR și 818.639 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 24.867 de teste RT-PCR (14.391 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.476 la cerere) și 12.075 de teste rapide antigenice. 

Pe teritoriul României, 43.884 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.112 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 41.194 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 108 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.623 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 666 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 21 aprilie, 4.605 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 889.467 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.510 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.542 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 127 în Franța, 3.124 în Germania,  93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia,  137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 47 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 13 în Cipru, 2 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 14 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 4 în Singapore, 3 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Croația și Finlanda. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 189 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Citește știrea

Actualitate

Bursuc de la bloc, eliberat pe Cozla

Știre publicată în urmă cu

în data de

Bursucul care a fost capturat la subsolul unui bloc din Piatra Neamţ, pe 19 aprilie 2021, şi-a recăpătat libertatea după două zile. „Pe 20 aprilie, bursucul a fost eliberat în siguranţă în habitatul său natural de pe muntele Cozla, în prezenţa specialiştilor şi a poliţiştilor din cadrul Biroului pentru Protecţia Animalelor“, conform unui comunicat al Poliţiei Neamţ.

Sălbăticiunea a primit îngrijiri la cabinetul veterinar Inovet Care, partener de specialitate al poliţiştilor în operaţiuni de relocare a animalelor sălbatice. Pe 19 aprilie, animalul a ajuns, nu se ştie cum, în subsolul unui bloc, locatarii cerînd sprijinul cadrelor de la Biroul pentru Protecţia Animalelor de la Poliţia Neamţ. La scurt timp, echipa operativă formată din poliţişti şi jandarmi s-a deplasat la faţa locului, prinzînd bursucul.

Citește știrea

Actualitate

Cronica pisălogului: Eminescu era de aceeaşi părere

Știre publicată în urmă cu

în data de

După revoluţia din decembrie ’89, Constantin Bîrjoveanu (1934- 2000), scriitor, pictor, caricaturist, deltaplanist şi vorbitor de esperanto, dădea viaţă unor tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, „Gazeta de Roman“. Ele au fost adunate apoi în volumul „Cronica pisălogului“, după moartea acestuia. Iată o altă „cronicuţă“ intitulată „Eminescu era de aceeaşi părere“, o bijuterie alcătuită din tot soiul de pilde, unde în final este invocat marele poet cu al său rechizitoriu din „Scrisoarea a III-a“, făcut unei societăţi corupte ca şi cea de astăzi. Poemul culminează în final cu o sentinţă necruţătoare. Întebarea retorică şi acuzatoare: „Cum nu vii tu, Ţepeş, Doamne/ Ca punînd mîna pe ei/ Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei?…“ are o singură soluţie, radical dată de poet: „Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni, / Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!“. Cît adevăr, cîtă actualitate în „rechizitoriul“ lui Mihai Eminescu, „Luceafărul… florilor de tei“.

Înlătură cauza şi va dispărea efectul! Dar înainte de a o înlătura trebuie să o descoperi, să o cunoşti. Herodot, părintele istoriei, spunea despre strămoşii noştri că erau cei mai viteji şi mai cinstiţi dintre traci. Şi atunci, din care cauză avem atîtea secături? Păi, s-o cutăm! Să ne fi corcit? Om fi luat deprinderi rele de la nemţii care au stat, în cantonament, în timpul războiului şi ne-au dictat pînă în 1944, sau de la cei care ne-au dictat după aceea?

Să fi fost colonizată Dacia şi cu cîţiva derbedei care, venind la noi din cine ştie ce colţ al Imperiului au schimbat numai clima nu şi năravul? Că- zic eu – cei care ne-au lăsat limba care o vorbeşte un continent şi jumătate nu cred să fi lăsat şi vorbe de batjocură care nu se întîlnesc în nici o altă ţară latină. Deci aceştia ies din „competiţie“. Grecia a fost cea mai civilizată ţară a antichităţii şi nu cred că răul să-l fi adus boierii din Fanar, mai ales dacă au venit cu slugi educate. Să poarte oare vina vorbitorii vechii sanscriţi care au umplut Europa odată cu venirea hoardelor mongole? Ce să zic? Cunosc dintre ei ingineri, preoţi, parlamentari, angrosişti, ba chiar şi muzicanţi.

Să fi fost evrei? Nu, ei nu furau ci făceau comerţ, ceea ce nu-i chiar acelaşi lucru. Să ne fi lăsat năravuri rele turcii cînd veneau să ne ia aurul birului? Tătarii, ungurii, leşii, cumanii gepizii, goţii, ostrogoţii? O fi de vină literatura străină şi autohtonă cu romanele ei decandente şi cu filmele din care rău- făcătorii au învăţat întotdeauna o mulţime de „tehnici“? „Printre noi sunt multe secături dar cine e de vină că unii dintre cei care ar trebui să pună lucrurile la punct mai mult încurcă iţele, dovedind o dată în plus, că „peştele de la cap se împute?“ Străinii? Nu! Noi? Nu! Atunci cine?

Legile domnule, legile care nu ţin cont de faptul că ciobanul căruia îi e milă de lup, face o mare nedreptate oilor. Cineva spunea că am putea trăi mult mai bine dacă n-am săvîrşi noi, înşine, ceea ce reproşăm altora. Dacă am face aşa ceva am dovedi că sîntem urmaşi ai celor de care vorbea Herodot. Răul are rădăcini adînci dar poate fi smuls. Soluţia e cunoscută: „La boli rele, leacuri tari“. Am spus şi m-am răcorit. Întrebarea e cine mă aude? Sunt de acord cu leacuri tari, dar în ceea ce priveşte legea mă abţin, pentru că „Zalecus, legiuitorul Locrilor“ spunea că legile sunt la fel ca pînza de păianjen: dacă nimereşte în ea o muscă sau un ţînţar se prinde, iar dacă e viespe sau o albină o rupe şi zboară.

Tot astfel, dacă nimereşte în legi, un sărac e prins, iar dacă-i unul bogat şi iscusit la vorbă, le desface şi scapă. Bine, domnule, atunci de ce nu se dă o lege care… Nu de legi avem nevoie! „Cu cît un stat“ e mai corupt, cu atîta are mai multe legi!… Ne trebuie un Vlad Ţepeş. Eminescu era de aceeaşi părere. Apropo, ai citit „Scrisorile?“. Nu… că mi-au furat lacătul de la cutie.

N.R.: Rubrică susţinută de Cabinetul parlamentar al senatorului PNL, Eugen Ţapu

Citește știrea

Trending