Contactează-ne

Actualitate

În bătălia de la Bruxelles, Klaus Iohannis şi-a pierdut masca

Știre publicată în urmă cu

în data de

Luni 20 iulie, s-a încheiat bătălia de patru zile de la Bruxelles, în care liderii celor 27 de ţări ai Uniunii Europene şi-au tot dat coate, iar unii au bătut cu pumnul în masă.

Miza bătăliei a fost suma de 750 miliarde de euro, necesară relansării economice a UE, după pandemie, care a constituit bugetul multinaţional pe şapte ani, 2021 – 2027. Din cele 750 de miliarde euro, 360 miliarde vor fi acordate ca fonduri nerambursabile, iar restul, vor fi acordate din fondurile Uniunii Europene şi din împrumuturi.

În toiul bătăliei, Klaus Iohannis a fost surprins când a rămas fără mască. Marţi 21 iulie, preşedintele nostru ne-a curmat emoţiile, anunţându-ne în direct că s-a bătut şi a reuşit să pună mâna pe 80 miliarde din cele 750, cu care vrea să „reclădească România“.

În toiul bătăliei de la Bruxelles au fost şi răuvoitori, care au pus condiţii statelor est europene. Premierul Olandei, un fel de Ludovic Orban, care conduce un guvern fără majoritate în parlament, a condiţionat primirea sumelor de către aceste state, dacă sunt respectate principiile statului de drept. Klaus Iohannis a asigurat conclavul european că „în România, tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv, prin referendumul de anul trecut şi prin schimbările politice care s-au făcut“.

Din această declaraţie rămâne să înţelegem că în România, statul de drept s-a instalat în data de 4 noiembrie 2019, odată cu Guvernul Orban, cu votul majoritar al PSD-lui. Atunci, Preşedintele Iohannis ne-a atenţionat, ca să nu uităm, că „Fără mine, statul de drept în România s-ar fi rupt“. Deci statul de drept exista, dar risca să se rupă. Preşedintele nu a pomenit nimic la Bruxelles, despre faptul că în februarie 2020 Guvernul Orban a fost trimis acasă prin moţiune de cenzură. Că repunerea lui Orban pe funcţie, a fost declarată neconstituţională.

Că el, Klaus Iohannis, a încălcat flagrant statul de drept, deoarece nu a revocat „de îndată“ pe Laura Codruţa Kovesi şi pe ministrul Justiţiei Ana Birchall. Că în iunie 2020, nu l-a atins nici cu o floare pe Ludovic Orban, când acesta a instigat populaţia să nu respecte deciziile Curţii Constituţionale. Acestea au fost ruperile reale ale statului de drept.

Acum statul de drept s-a oprit din rupere odată cu arestarea procurorului Negulescu, zis „Portocală“, care constituia elita DNA, aflată sub conducerea lui Kovesi. Este pentru prima oară în istoria Uniunii Europene, când acordarea fondurilor bugetare este condiţionată de „respectarea statului de drept“.

Rămâne să aflăm cine va stabili care sunt cazurile în care un stat UE a încălcat „statul de drept“. Despre asta, Klaus Iohannis nu ne-a precizat nimic, pentru că la această bătălie nu a participat. Îşi căuta masca şi îşi dădea coate cu omologii.

Fudulie, preţ de 80 miliarde

Nici nu a terminat preşedintele expozeul său pe tema „M-am bătut“, că a sărit europarlamentarul PNL, Siegfried Mureşan cu lăuta, preamărind prestaţia şefului, taxând rezultatul prestaţiei, ca fiind „foarte bun pentru România“.

Prins cu pantalonii în vine, văzând că a pierdut startul în faţa colegului Mureşan, europarlamentarul PNL, Rareş Bogdan, ca să nu rămână de căruţă, a taxat prestaţia preşedintelui ca pe „o victorie epocală“. Miercuri 22 iulie, Ludovic Orban declara fudul: „Avem fonduri la care nici nu visam“.

Ba visai Orbane, deoarece Programul de relansare economică a României, realizat de tine împreună cu Iohannis şi lansat în iulie 2020, conta pe 100 de miliarde de euro, a căror sursă era tocmai bugetul multianual pe şapte ani al Uniunii Europene.

Acest program era inspirat de promisiunile avansate de Comisia Europeană. Revenind la Klaus Iohannis, acesta declara „cu cele 80 de miliarde, vom fi în situaţia de a reconstrui România“. Cu o corecţie semnificativă, România nu trebuie reconstruită, ci doar reindustrializată.

Singurul merit al lui Klaus Iohannis a fost că a participat cu votul său la obţinerea unanimităţii celor 27 şefi de state sau prim-miniştri, pentru a se aproba propunerea de buget multinaţional, care va fi votat de Parlamentul European abia în toamnă. Până atunci, să paşti murgule iarbă verde. Parlamentul European dă semne vădite de nerăbdarea de a modifica proiectul aprobat de cei 27, printre care şi de Klaus Iohannis.

Acordarea fondurilor va fi condiţionată de capacitatea ţărilor de a le absorbi. România nu are proiecte viabile, nici măcar în infrastructură. În alte domenii, nici atât. Programul Guvernului Orban, privind „Reclădirea economică a României“, nu este decât o suită de dorinţe enunţate la stadiu de promisiuni electorale.

Specialişti cu scaun la cap atrag atenţia că Guvernul Orban nu va fi capabil să atragă toate fondurile, indiferent ce sume vor fi aprobate în toamnă de către Parlamentul European. Ni se ascunde, din raţiuni pur electorale, faptul că România va returna Uniunii Europene cele 80 de miliarde, sau câte vor fi aprobate în toamnă, până la ultimul cent. Creşte contribuţia României la bugetul UE, de la 1,2% din PIB, la 2%. Vor fi introduse taxe, care nu au mai fost.

Este necesară o dezbatere în Parlament, aceasta fiind singura cale de a fi informaţi. Fondurile vor fi plătite de către copiii şi nepoţii noştri. Ştim foarte bine câţi ani am avut de suferit înainte de 1990, când Ceauşescu a avut ambiţia să ramburseze datoria României, care a fost de numai 10 miliarde de dolari. De data aceasta, rambursarea celor 80 de miliarde euro trebuie să fie asumată conştient de întreaga populaţie a României, pentru că nimic nu este de pomană.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Vine arşiţa şi posibile furtuni

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pe final de Cuptor se anunţă pînă la 34 de grade, la umbră ■ nopţile vor deveni tropicale ■ din cauza căldurii excesive, ar putea veni furtuni ■

Finalul lunii iulie aduce valori termice caniculare, iar în această săptămînă am putea avea parte de maxime ce vor ajunge la valoarea de 34 de grade Celsius. Trebuie spus faptul că vorbim de temperaturi măsurate de specialişti în condiţii standard, adică la umbră şi fără vînt, ceea ce înseamnă că în plin soare se vor înregistra valori cu cîteva grade mai mari.

Ieri, 26 iulie, a fost ceva mai bine, cu maxime care nu au trecut de 29 de grade, însă de astăzi, 27 iulie, vine arşiţa. Meteorologii anunţă cer variabil cu soare şi temperaturi diurne ce pot ajunge pînă la 32 de grade. În a doua parte a zilei ar putea veni furtuni zgomotoase, cu toată suita de fenomene caracteristice, tunete, fulgere, intensificări ale vîntului şi posibil grindină.

Noaptea va fi încă blîndă, cu o minimă ce nu trece de pragul de 18 grade. La fel va fi vremea şi miercuri, 28 iulie, cer senin şi pînă la 33 de grade ziua. Nu scăpăm de furtuni care se anunţă mai după amiază. Noaptea va fi tropicală, iar mercurul din termometre se opreşte la 21 de grade. Cea mai caldă zi din acest sezon va fi cea de joi, 29 iulie, cînd în zona noastră se vor înregistra temperaturi la umbră de 34 de grade.

Va fi o zi în care nici măcar furtuni nu se anunţă, astfel că în plin soare se vor resimţi, cel mai probabil, spre 40 de grade. Minima nocturnă va fi de 20 de grade. Nu prea sînt noutăţi nici vineri, 30 iulie, în cel mai cald moment vor fi 33 de grade iar în a doua parte a zilei sînt aşteptate furtuni. Noaptea va fi caldă, cu 20 de grade. Ultima zi a lui Cuptor, sîmbătă 31 iulie, aduce 32 de grade, cer senin, iar furtunile sînt absente. Duminică, 1 august, va fi timp bun, pînă la 31 de grade, dar se reîntorc furtunile.

Peste noapte mercurul din termometre se opreşte la 19 grade. Trebuie spus că săptămîna viitoare vor fi temperaturi mai confortabile, ce se vor situa ziua între 26, poate cel mult 27 de grade, iar minimele nocturne vor fi cuprinse între 17, pînă la cel mult 18 grade. În cele mai multe zile sînt anunţate precipitaţii, ploi liniştite sau furtuni zgomotoase.

Citește știrea

Actualitate

Iată ce-ar fi de muncă în această săptămînă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în judeţ sînt sub 500 de job-uri, mai bine de jumătate din cerere fiind de la angajatori din zona la Roman ■ licenţiaţii îşi găsesc greu de lucru ■

În plin sezon estival, piaţa muncii din judeţul Neamţ nu prea dă semne de redresare, iar cererea de personal rămîne la nivelul intervalului anterior. În ultima săptămînă a lui Cuptor, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunţă ca fiind vacante un număr total de 467 de locuri de muncă, în cele mai diverse ocupaţii.

Cele mai multe şanse de angajare le au cei din zona Roman şi zona limitrofă, acolo fiind disponibile 260 de job-uri, mai mult de jumătate din cererea totală. În zona Piatra Neamţ sînt disponibile 134 de posturi, iar la Tîrgu Neamţ este de lucru pentru un număr de 73 de persoane.

Trebuie spus faptul că cele mai multe job-uri sînt pentru personal fără nici un fel de calificare, iar cei cu studii superioare nu au prea mare căutare. Defalcat, din cele 134 de job-uri din zona Piatra Neamţ, puţine sînt pentru personal de înaltă calificare. Se caută un inspector de specialitate în gospodărirea apelor, un inginer zootehnist sau doi ingineri specializaţi în construcţii hidrotehnice, la care se mai adaugă două posturi de director de vînzări. Pentru ceilalţi sînt 10 cereri de croitori, se mai recrutează 26 de muncitori necalificaţi, ori 10 tapiţeri.

În multe alte ocupaţii sînt mai puţine cereri de personal, lista completă putînd fi studiată la Agenţia locală pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ. Nici la Roman personalul de înaltă calificare nu au prea mare căutare, şi ar fi de lucru doar pentru 4 ingineri specializaţi în electrotehnică, un inginer industrie alimentară, un inginer mecanic, un inginer responsabil vînzări sau un inspector resurse umane, ori un responsabil achiziţii.

Pentru ceilalţi sînt libere 10 posturi de ospătar, se mai caută 10 operatori producţie ceramist, însă cele mai multe cereri, 74, sînt cereri pentru muncitori necalificaţi pentru mai multe domenii de activitate. În rest ar mai putea găsi de lucru cei calificaţi ca lucrător comercial, manipulant mărfuri, mecanic auto, livrator mărfuri, şoferi de diversa categorii, sudori, vînzător, vulcanizator sau zidar sau tractorist.

La Tîrgu Neamţ se caută doi ingineri constructori, doi ingineri specializaţi în industrie alimentară, sau doi ingineri mecanici, precum şi doi psihologi, sau un dculptor în lemn, post vacant de luni bune de zile. În zonă este de lucru şi pentru alte categorii de personal, şi este nevoie de asistenţi medicali generalişti, cofetari, brutari, drujbişti, dulgheri, fierari betonişti sau lucrători comerciali şi lucrători în construcţii.

Citește știrea

Actualitate

Tupeu în cazul tatălui care era să-şi ucidă fiul

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ inculpat pentru tentativă de omor, Ştefan Bocancea a cerut schimbarea încadrării juridice ■ el ar fi vrut să fie judecat pentru vătămare corporală, poate chiar din culpă ■ el a eliberat gazul din mai multe butelii şi a provocat o explozie în camera în care era cu fiul de 7 ani ■

Procesul în care pietreanul Ştefan Bocancea, de 40 de ani, este judecat pentru că era să-şi ucidă fiul de 7 ani după ce a provocat o explozie în apartament, a luat o turnură neaşteptată. Asta după ce inculpatul a cerut schimbarea încadrării juridice în vătămare corporală, chiar din culpă, deşi a fost vorba de un act premeditat.

„Respinge, ca nefondată cererea formulată de inculpatul Bocancea Ştefan, de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de tentativă de omor, în infracţiunea de vătămare corporală sau în infracţiunea de vătămare corporală din culpă“, conform instanţei.

Deşi avea drept de apel, inculpatul nu a contestat soluţia. În cauză sînt mai multe părţi civile, iar mama minorului, fosta soţie a inculpatului, cere 100.000 de euro daune morale şi 3.000 de lei, daune materiale. Alţi cîţiva vecini cer între 350 şi 15.000 de lei, bani pentru repararea caselor după pagubele provocate de explozie.

Fapta a avut loc pe 27 ianuarie 2021 într-un bloc din Piatra Neamţ, cînd individul a provocat intenţionat o explozie în camera unde se afla alături de fiu, intenţia fiind de a se răzbuna pe soţia care divorţase. Ştefan Bocancea a premeditat fapta, neîmpăcîndu-se cu ideea că a pierdut custodia copilului. Considera că a fost nedreptăţit la divorţ, deşi în timpul acţiunii civile în instanţă a comis o faptă penală.

Şi-a violat soţia, intrînd fără drept în casa în care aceasta stătea, lucru pentru care a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare. Înainte de data exploziei, Bocancea nu i-a reîncredinţat fostei soţii copilul, deşi magistraţii, prin decizia de divorţ, stabiliseră termene clare cînd minorul trebuia să stea cu mama şi cînd ar fi trebuit să fie la tată.

Pe 27 ianuarie 2021, cînd fosta soţie l-a anunţat că va veni după copil, acesta a ameninţat că va provoca o explozie. I-a trimis fostei neveste un mesaj, iar aceasta, speriată, a cerut ajutor la numărul unic de urgenţă 112. Forţele de intervenţie s-au mobilizat imediat, dar la apariţia oamenilor legii în apropierea blocului, Bocancea a deschis mai multe butelii, a dat foc la nişte haine, iar în urma acumulării de gaze s-a produs explozia urmată de un incendiu. Minorul a fost scos din imobil de un poliţist, fiind transportat la Spitalului Sfînta Maria din Iaşi cu arsuri de gradul I şi II pe 7 – 9% din corp, pe faţă, scalp, urechi şi mîini, şi escoriaţii pe mîini şi picioare.

Leziunile au necesitat pentru vindecare 22- 25 de zile de îngrijiri medicale. Şi inculpatul s-a ales cu arsuri şi a fost internat la Spitalul Roman. Pe 11 februarie a fost adus în faţa instanţei, fiind arestat preventiv.

Citește știrea

Trending