Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„În acuarelã, printr-o muncã de Sisif, poti atinge aripa de înger a culorii“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu cu artistul plastic Iulia Hãlãucescu

Artistul plastic Iulia Hãlãucescu „urcã“, astãzi, cea de-a 82-a treaptã a devenirii sale ca om si desãvîrsirii ca „rapsod“ al Neamtului, si nu numai, zugrãvit întru eternitate prin imagini sublime si culori fãr’ de egal. 82 de ani de viatã si muncã dãruitã frumosului, de care „Doamna acuarelei românesti“ este mîndrã si pe care îi cinsteste, aveam sã aflãm, în plin proces de creatie. „Într-adevãr, sînt la vîrsta cînd fac bilantul unei activitãti de-o viatã, dar asta nu înseamnã cã nu creez în continuare si nu-mi pregãtesc chiar si mici expozitii“, a afirmat Iulia Hãlãucescu, într-un interviu înregistrat de cãtre redacorul Monitorului de Neamt cu douã zile înainte de aniversarea zilei de nastere a anului 2006.

„Am avut sansa de a face cîte ceva pe acest tãrîm“ Reporter: Stimatã doamnã Iulia Hãlãucescu, mã simt onorat în a fi mesagerul redactiei Monitorului de Neamt si, prin aceasta, a cititorilor sãi, de a vã spune «La multi si fericiti ani!» acum, cînd v-ati adãugat încã o petalã în frumosul buget al unei vieti trãite sublim si în folosul tuturor iubitorilor de artã. Iulia Hãlãucescu: Vã multumesc din tot sufletul. Mã bucur foarte mult cînd vãd cã oamenii de înaltã simtire îsi amintesc de artisti, iar printre acestia, dupã cum se vede, mã numãr si eu. Vreau sã vã spun cã mã simt foarte fericitã cã am atins vîrsta la care nu mã asteptam. Si dacã femeilor, în general, nu le place sã-si dezvãluie vîrsta, eu o fac cu plãcere, deoarece mã simt o norocoasã. Nu este usor sã atingi o asemenea vîrstã. Din cei cinci frati, eu am fost cea mai micã. Mã bucur cã am ajuns sã pun în valoare ceea ce am fãcut pe parcursul vietii. Sînt putini artistii care au reusit sã facã asta. Trebuie spus cã este foarte greu ca, dupã moartea unui artist, sã se ocupe cineva de opera sa, asa cum ar face-o el însusi. Or eu, din fericire, am avut sansa de a face cîte ceva pe acest tãrîm. Am creat un muzeu la Tarcãu, meleagul meu natal, pe care îl divinizez pentru frumusetile sale si oamenii sãi, o salã la Bicaz, care este deosebit de frumos aranjatã la Muzeul de Istorie, iar, recent, am scos un album de o calitate documentarã si o tinutã graficã deosebitã. Rep.: Un artist de exceptie se situeazã întotdeauna în „Parnasul“ spiritual al comunitãtii din care face parte. Dumneavoastrã aveti un loc în „Pantheonul“ valorilor culturale ale contemporaneitãtii. Cum receptati acest sentiment al nemuririi? I.H.: Legat de acest lucru, mã simt o fericitã si o norocoasã. Eu am gustat, în timpul vietii, din satisfactia datoratã aprecierii mele si a operei create de mine de cãtre contemporani. Am fost apreciatã în judetul meu si numai. Acesta este un lucru rar în lumea artisticã. Pentru asta eu multumesc tuturor concitadinilor mei si acelora care ne-au sprijinit în tot ce am fãcut pe tãrîm artistic. Ca sã nu mai vorbesc de suportul acordat pentru a amenaja un muzeu la Tarcãu, la care nu gîndeam nici în cele mai plãcute vise ale mele. Revin si afirm cu toatã sinceritatea cã am fost o norocoasã si-n acest lucru. Cît priveste „Pantheonul“ despre care vorbeati, m-as bucura ca acel loc sã revinã creatiei mele, care oricum poartã întreg sufletul meu revãrsat în formã si culoare.

„Am avut onoarea sã am ca profesori personalitãti de exceptie, precum George Cãlinescu, Tudor Vianu, Mihail Ralea, Anton Dumitriu, sau Mircea Florian“ Rep.: Fiindcã ati adus vorba despre creatia artisticã, ne-am simtit onorati sã ne vorbiti cîte ceva despre acest subiect, pentru cã cine poate vorbi mai bine decît autorul însusi, cel care a trãit pe viu fenomenul actului creatiei? I.H.: Am sã încep cu sfîrsitul. În 2006, voi trãi un eveniment expozitional de exceptie. Voi expune la Muzeul de Artã Piatra Neamt, alãturi de maestrul meu, Schwitzer – Cumpãna, la rugãmintea celei care se ocupã de opera regretatului pictor, doamna Zoe Stoicescu Apostolache. Vã dati dumneavoastrã seama ce înseamnã asta pentru mine? Sã expun alãturi de cel care mi-a cãlãuzit, în tinerete, pasii spre perfectiunea artisticã… Pentru cã vreau sã amintesc faptul cã, atunci cînd eram studentã la filosofie, am luat cunostintã, prin Universul, cu pictura lui Schweitzer – Cumpãna. Mi-a plãcut si m-am simtit atrasã de maniera în care picta. Nici nu stiam dacã este în viatã. L-am cãutat si i-am cerut sã mã primeascã în atelierul sãu. Pentru asta, am prezentat si o mapã de lucrãri. I-am plãcut si am rãmas discipola sa. Revenind la creatia mea, pot afirma cã, dintre toate tehnicile picturii, am gãsit resurse inepuizabile în acuarelã, pentru care am fãcut o pasiune. Vã fac o confesiune. O simt cea mai apropiatã deoarece vibreazã cel mai intens cu temperamentul si sensibilitatea mea artisticã. Este adevãrat cã, în opera mea, si-a pus amprenta si formatia mea filosoficã. Am avut onoarea sã am ca profesori personalitãti de exceptie, precum George Cãlinescu, Tudor Vianu, Mihail Ralea, Anton Dumitriu, sau Mircea Florian. Toti acestia mi-au format o conceptie despre viatã, care s-a rãsfrînt, mai apoi, în opera mea artisticã. Peste toate acestea a fost munca. În legãturã cu munca din creatie, acelasi maestru Schweitzer – Cumpãna îmi spunea cã în artã trebuie sã muncesti atît de mult, încît la o lucrare executatã sã se creadã cã e fãcutã singurã. Ei, în acuarelã lucrurile stau exact asa, deoarece, spre deosebire de alte tehnici, în care este permisã revenirea, pentru o acuarelã trebuie s-o iei mereu de la capãt, precum Sisif, pînã ce atingi aripa de înger a culorii. Aici, culoarea trebuie sã fie de o calitate bunã, iar suportul material – hîrtia – sã aibã o fibrã care sã permitã mersul pensulei, precum o mîngîiere dumnezeiascã. Nu întîmplãtor, noi, artistii, si mai cu seamã acuarelistii spunem cã, la început, a fost culoare, acel pigment de apã pur ca sufletul, unduios ca dansul si muzica, înaripat ca poezia. Pensulatia molcom soptitoare a acuarelei trezeste în artist si, mai apoi, în fiecare admirator al unui tablou, o emotie melancolicã, ce se confundã cu inefabilul.

Un sfat pentru artistii români: „sã-si cultive originalitatea, iar prin opera lor sã promoveze valorile culturale românesti“ Rep.: Ati vorbit cu emotie si respect despre maestrul dumneavoastrã spiritual, pictorul Schweitzer-Cumpãna, ne puteti vorbi si despre vreun posibil discipol de-al artistei Iulia Hãlãucescu? I.H.: Din nefericire nu. Tinerii nu mai sînt atrasi de acuarelã, pe motiv cã nu se cumpãrã sau dacã da, se vinde mult mai slab ca uleiul. Este regretabil, pentru cã talente avem, dar fiecare preferã sã abordeze o tehnicã cerutã pe piatã, cu precãdere pictura în ulei. Or, noi am avut o traditie, majoritatea marilor pictori fãcînd si acuarelã. Am în vedere pe Luchian, pe Grigorescu si multi altii, care au format adevãrate scoli, fãcînd din acuarelã o artã de sine stãtãtoare. Cît priveste occidentul, artistii de acolo încearcã fel de fel de tehnici si maniere, doar pentru a promova asa-zisa noutate si originalitate. Artistii tineri români, la rîndul lor, îi imitã si, astfel, te trezesti cã nu mai poti face nici o diferentã între un pictor si altul. Pentru talentatii artisti români am un sfat: sã-si cultive originalitatea, iar prin opera lor sã promoveze valorile culturale românesti. Sã nu uite niciodatã cã sînt români. Doar prin filonul matricei lor spirituale vor putea învinge în artã. Rep.: Doamnã Iulia Hãlãucescu, fie ca anul 2006 sã vã aducã multã sãnãtate, putere de muncã si fericire. Vã promitem cã, peste un an, cu aceeasi ocazie, vom fi iarãsi pentru continuare discutiei. I.H.: Sã dea Dumnezeu! Usa atelierului meu vã va fi mereu deschisã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri reînviate, la Tasca

Știre publicată în urmă cu

în data de

• autoritãtile locale au organizat a doua editie a manifestãrii • „Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural“, a declarat primarul Daniela Ursache •

Tasca a fost si-n acest an încãrcatã de evenimente deosebite tinînd de datinile si obiceiurile Sãrbãtorilor de iarnã. Fãrã a trece cu vederea concertul extraordinar Colinde de vis, ce a avut loc în duminica de dinaintea Crãciunului, la care invitati de onoare au fost cantautorul Raoul si Corul Mãicutelor de la Mãnãstirea Paltin, Petru Vodã, trebuie sã aducem în discutie cele petrecute în cea de-a doua zi de Crãciun a lui 2017, cînd în Parcul Sfînta Maria, denumit si Între brazi, a avut loc a doua editie a Festivalului de datini si obiceiuri, la care au fost invitati toti locuitorii satelor comunei si chiar ai satelor învecinate. O initiativã pusã la cale de primarul Daniela Ursache si alesii locali si reluatã, împreunã procurînd si sacrificînd niscai porci pentru o masã pe cinste. Si mare le-a fost bucuria vãzînd cã au rãspuns invitatiei oficiali ai Neamtului, prefectul Vasile Panaite, Oana Bulai si Florentina Moise, deputatii Dan Andruscã si Ciprian Serban, presedintele ANRSC Bucuresti, Bogdan Alexa, ministrul secretar de stat, primari ai comunelor Negresti, Timisesti, Rãucesti, Petricani si reprezentantul auditoriului de la Asociatia Comunelor din România, organism al cãrui vicepresedinte este si primãrita de Tasca. La acestia s-a adãugat potopul de lume, oameni de toatã isprava, multi în vîrstã, care s-au încumetat sã plece la drum din satele si cãtunele pitulite între munti, pentru a fi împreunã, îndiferent de rang, la ceas de sãrbãtoare crestinã. Pentru început s-au prezentat colindãtorii, preoti ai locului, urãtorii mici si mari, precum Raze de sperantã de la Scoala Tasca si Corul Primãriei, la care s-au adãugat David Avarvarei, interpret de colinde si muzicã popularã, preotul Caia si fiica, folkistii Eu Cred, dupã care aveau sã evolueze ursi, capre, dar si dramatizarea Jianului, alaiuri conduse de Daniel Grasu, ori Bujorul hamzoienilor si Irozii, publicul discutînd îndelung despre arta interpretativã pe cînd cinstea o tuicã sau degusta o tochiturã cu mãmãligã si multe alte preparate traditionale fãcute din carne de porc. Printre oameni s-au aflat lidera comunitãtii, primarul Dana Ursache, purtînd frumosul strai popular, viceprimarul Chiciu si ceilalti alesi locali, care au pus la cale împreunã cu electoratul proiectele viitorului. „Locuitorii comunei Tasca stiu foarte bine cã sufletul meu le apartine. Am început cu investitiile în oameni, în sufletele lor, neabandonînd grija pentru infrastructura localitãtii noastre. Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural. As vrea sã cred cã oamenii locului agreazã aceastã initiativã si aprecierea fãcutã se bazeazã pe numãrul mare de spectatori prezenti la manifestare. Apreciez totodatã prezenta oficialitãtilor locale, dar si judetene, care se aflã alãturi de noi la ceas de sãrbãtoare, reprezentantii media, asta motivîndu-mã ca la anul sã ne pregãtim si mai mult. În acelasi timp, am mai cãutat un motiv de a cere iertare locuitorilor si colegilor de primãrie si consiliu local pe care i-am chinuit întregul an, rãspunzînd pozitiv solicitãrilor mele. Sînt fericitã cã la sãrbãtoarea noastrã au venit un numãr mare de tãscani, printre ei si cei care lucreazã în strãinãtate si care-si iubesc comuna. Tuturor la multi ani 2018!“ a spus primãrita Dana Ursache, multumitã de reusita actiunii. De retinut cã la activitatea cultural -artisticã si de promovare a datinilor si obiceiurilor Sãrbãtorilor de iarnã, de la Tasca, a fost prezent, urcînd pe scenã pentru a saluta publicul si Daniel Buzdugan, prezentator la Radio ZU, care a promis cã va face cunoscut tãrii prin emisiunile sale activitatea de la Tasca.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Trending