Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Împotriva schimbãrii staretului Iustin

Știre publicată în urmă cu

în data de

• pe adresa redactiei a sosit un memoriu care are atasate liste cu peste 2.000 de semnãturi ale unor crestini care „nu sînt de acord cu acceptarea demisiei staretului Iustin Pîrvu“ • semnãturile apartin unor persoane din judetele Neamt, Dolj, Harghita, Arges, Satu Mare, Oradea etc. • „nu trebuie sã privim cu indiferentã cum pãrintele Iustin este dat la o parte din locul ce i se cuvine din motive cu totul lipsite de consistentã“, se aratã în scrisoarea trimisã la redactie • credinciosii care au semnat listele fac si un apel cãtre Patriarhul Þãrii Românesti •

Zeci de liste cuprinzînd peste 2.000 de semnãturi ale unor persoane care „nu sînt de acord cu acceptarea demisiei staretului Iustin Pîrvu“ au ajuns, recent, la redactia Monitorului de Neamt. Acestea aveau atasate si un apel cãtre Patriarhul Þãrii Românesti, a cãrui esentã constã tocmai în rugãmintea de a se reveni asupra demisiei protosinghelului Iustin Pîrvu (semnatarii protestului o numesc demitere) din functia de staret al Mãnãstirii Petru Vodã. Persoanele trecute pe liste sînt din mai multe judete, dintre care Neamt, Dolj, Harghita, Arges, Satu Mare, Oradea. Dincolo de numãrul semnãturilor, dincolo de persoanele care semneazã, un lucru este cert: numerosi pelerini sînt si acum, dupã o lunã si jumãtate de la înlocuirea pãrintelui Iustin din functia de staret, nemultumiti de aceastã stare de fapt. Ba, mai mult, au gãsit o modalitate ineditã, poate si eficientã, de a protesta. Desi, de cele mai multe ori, glasul celor multi nu ajunge la urechile celor mari, atitudinea luatã demonstreazã, dacã mai era nevoie, cã pãrintele Iustin a pãtruns în inimile credinciosilor care au trecut pragul ctitoriei sale si cã a încetat de mult sã mai fie un simplu duhovnic, devenind pãrintele spiritual al milioane de pelerini. Si nu e lipsit de importantã cã, dacã, la început, se susotea cã demisia ar semãna mai mult a demitere, acum sînt oameni care vorbesc deschis despre asta. Semn rãu pentru cei care ar putea crede cã jocurile de interese si de culise ar putea „rãsturna“ un duhovnic de dimensiunea spiritualã a pãrintelui Iustin. Reamintim cã schimbarea pãrintelui Iustin Pîrvu din functia de staret al Mãnãstirii Petru Vodã a fost întîmpinatã cu ostilitate de credinciosi. Duminicã, 2 aprilie 2006, cele cîteva sute de credinciosi, prezenti la slujbã, au contestat cu vehementã numirea noului staret. Ei nu au putut fi potoliti nici cînd li s-a spus cã a fost vrerea bãtrînului duhovnic sã-si numeascã un succesor, întîmpinînd cu neîncredere astfel de afirmatii. De atunci, pãrintele Iustin a continuat sã-si pãstoreascã turma, desi nu mai este staret, si sã primeascã pelerini în aceeasi chilie atît de cunoscutã. Sute de mesaje de îmbãrbãtare, atît din tarã, cît si din strãinãtate au fost trimise pe adresa redactiei Monitorul, toate chemînd la solidaritate si exprimînd sprijinul pentru Iustin Pîrvu. Vã prezentãm, în continuare, continutul scrisorii trimise pe adresa redactiei Monitorul.

Am ales ziarul dumneavoastrã pentru a face cunoscut demersul nostru cu privire la asa-zisa demisie a staretului protosinghel Iustin Pîrvu – ctitor al Mãnãstirii Petru Vodã, pentru cã stim cã ati publicat numeroase articole dedicate pãrintelui Iustin si cã prin acest ziar ati informat cu obiectivitate si nepãrtinire despre cele întîmplate în aceastã mãnãstire în ziua de 2 aprilie si mai ales despre ce a provocat aceastã nefericitã decizie a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Nu credem cã aceastã demisie este liber consimtitã. Stiti si dumneavoastrã cã existã multe modalitãti prin care cineva poate fi obligat sã facã ceea ce i se impune (de pildã sã aleagã între stãretie si viata mãnãstirii dupã trecerea sa la Viatã) si cã înscriindu-se în linie patristicã, pãrintele Iustin nu se va apãra niciodatã. Ba chiar mai mult, nu va lãsa nici pe altii sã-l apere. Asta nu înseamnã cã noi trebuie sã privim cu indiferentã cum pãrintele Iustin este dat la o parte din locul ce i se cuvine din motive cu totul lipsite de consistentã cum ar fi vîrsta înaintatã (oare uitãm cã cine nu are bãtrîni trebuie sã-i cumpere?) si neputintele acesteia (oare uitãm cã acolo unde este Harul – si este din plin – dispare neputinta?). Cît despre modul în care s-a procedat la numirea noului staret, ce sã mai vorbim? (oare uitãm acolo, la vîrf, cã staretul este ales de cãtre obste?). Si dacã tot analizãm contextul demiterii (pentru cã este o demitere si nu o demisie cum se doreste sã se creadã) ne întrebãm si noi, oare cît de adînc muscat de patima mîndriei si slavei desarte, cît de lipsit de o anumitã finete duhovniceascã si, pînã la urmã, lipsit si de dragoste fatã de pãrintele Iustin este cel care, în numele unei ascultãri fãrã discernãmînt, a acceptat sã se punã în locul pãrintelui Iustin? Vom afla rãspunsurile acestor întrebãri aici, din paginile ziarului dumneavoastrã, sau Dincolo, din paginile propriilor noastre vieti si fapte. Sperãm, totusi, sã nu rãmîneti indiferent la ceea ce se întîmplã si sã nu vã lãsati derutat de aparente, cînd totul este mult mai subtil decît se aratã.

Cãtre Patriarhul Þãrii Românesti Prea Fericite Pãrinte! În istoria Bisericii Crestine, de-a lungul secolelor, au existat cohorte de patriarhi si toti au lãsat în urma lor exemple de credintã, întelepciune si virtuti. Sînteti superiorul Bisericii Ortodoxe Române si trebuie sã stiti tot ce se întîmplã în sînul ei. Nu se poate sã nu fi aflat ce s-a întîmplat la Mãnãstirea Petru Vodã. Stie toatã tara! Faptele nu s-au petrecut sub obroc, ci preotul Gheorghe Calciu Ie-a fãcut cunoscute prin Internet, pe tot mapamondul. A fost schimbat staretul Mãnãstirii Petru Vodã, marele duhovnic protosinghelul Iustin Pîrvu. Cînd se face o schimbare se face cu unul mai bun sau cu unul egal de bun. În toatã Þara Româneascã nu existã alt duhovnic mai bun (afirmatie fãcutã de preotul Gheorghe Calciu). La Mãnãstirea Petru Vodã vin credinciosi din toatã tara si de peste hotare. Faptele demonstreazã afirmatia. Credem cã stiti cele întîmplate. Oricum trebuie sã le stiti. Aveti obligatia sã le stiti. Opriti nelegiuirea! Credem cã sînteti constient cã bulgãrele de zãpadã rostogolit stîrneste avalansã. Evitati avalansa ! Vã stã în putere sã o faceti! Aveti obligatia sã o faceti! Marele duhovnic Iustin Pîrvu a pãtruns adînc în sufletele credinciosilor si nu-l mai poate scoate nimeni de acolo. Iar cei ce au comis nelegiuirea vor fi blestemati din neam în neam. Vã rugãm sã decideti si sã actionati! Aveti în vedere cã toate acestea se petrec în Moldova Marelui Stefan cel Sfînt! Evitati avalansa! Epicentrul seismului este în Moldova, dar se va resimti în toatã tara! Stiti cã cele mai grave rãscoliri sînt cele nationale si cele religioase. Redati odihna sufletelor noastre zbuciumate înlãturînd nelegiuirea. Pãrintele Iustin Pîrvu a durat o splendoare de mãnãstire si, mai mult decît atît, a durat suflete. Valoarea unui om si a unui neam este datã de puterea de creatie. Certificarea pãrintelui Iustin Pîrvu este puterea sa de creatie si de jertfã si sînt mii si peste mii de credinciosi care o atestã. Nu vom afla odihnã sufletelor noastre decît printr-un act de dreptate pe care îl asteptãm din partea Prea Fericirii Voastre Pãrinte Patriarh. Numai asa veti intra în rîndul Marilor Patriarhi si în fata lui Dumnezeu! Cei 2.028 de credinciosi care au semnat listele care urmeazã si cãrora li se mai pot adãuga alte mii si zeci de mii! Prea Fericite Pãrinte Patriarh, Dacã vocea poporului este vocea lui Dumnezeu, atunci vã rugãm sã tineti cont de glasul tuturor celor care semneazã aceste liste, prin care implorãm sã se revinã asupra hotãrîrii de aprobare a demisiei din functia de staret, al Sfintei Mãnãstiri „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“ din localitatea Petru Vodã – Neamt, a protosinghelului Iustin Pîrvu. Socotim cã viata duhovniceascã a tuturor este lovitã de schimbarea din functie a pãrintelui Iustin Pîrvu si cã dumneavoastrã aveti puterea de a ne apãra de aceastã suferintã. Plecãm genunchii inimilor noastre sãrutîndu-vã dreapta si nãdãjduim ca Dumnezeu sã ne arate prin Prea Fericirea Voastrã, cã aude glasul rugãciunii noastre.

Va invitãm si pe dumneavoastrã sã Semnati petitia online: Împotriva schimbarii staretului Iustin Discutati pe aceastã temã în Forumul nostru

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending