Contactează-ne

Actualitate

Iată cine este cea mai frumoasă şoferiţă de TIR

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Diana Stoian a primit cele mai multe voturi la un concurs organizat de „Omul Şoselelor“ pentru desemnarea celor mai atrăgătoare şoferiţe profesioniste ■ „E greu să le ignori, au «handicapul» de a fi frumoase şi profesioniste“, spune Ilie Matei ■ concursul se va materializa prin editarea unui calendar ■

Ilie Matei, românul care a a creat o pagină dedicată şoferilor profesionişti din România, „Omul Şoselelor“, a iniţiat un inedit concurs pe Facebook, invitând pe cei care-l urmăresc să voteze cele mai frumoase şoferiţe de TIR. Ideea a prins, iar dintre cele nouă fete care au obţinut cele mai multe sufragii pe primul loc s-a clasat Diana Stoian, din Bicaz Chei, care va fi declarată cea mai frumoasă şoferiţă a anul 2020.

„Româncele care lucrează pe camioane întorc privirile chiar şi celor mai pudici bărbaţi prin toată Europa. E greu să le ignori, au «handicapul» de a fi frumoase şi profesioniste. Exista chiar o vorba în străinătate, prin parcări: «Bă, ce frumoasă e aia, sigur e româncă!».

La sfârşitul lunii viitoare avem in plan să punem in practica ideea cu calendarul «cspfe» pentru 2021. Cele mai frumoase şoferiţe românce vor apărea în primul calendar care a fost tipărit vreodată în România şi care este dedicat fetelor la volan de mastodont. În funcţie de numărul de like- uri acordate fiecarei poze vom lua în calcul ca o parte dintre participante să apară în calendarul Romania truckers team“, explică Ilie Matei, iniţiativa sa.

A mai spus că în calendarul care va fi realizat în luna decembrie vor apărea aproximativ 30 de fete, „colege noastre din trupa cspfe (Comunitatea şoferilor profesionişti fără experienţă – n.r.), aproximativ 20 fete plus aceste frumoase doamne şi domnişoare votate de dumneavoastră, cei care îmi urmăriţi pagina“.

Şi a detaliat pe marginea originalei sale idei, afirmând că aceste femei superbe sunt profesioniste, lucrează cot la cot cu bărbaţii, într-un mediu care uneori este greu de digerat şi de cei cu vechime în branşă. Votată ca cea mai frumoasă şoferiţă de TIR din România, Diana Stoian are 26 de ani şi conduce un camion de patru ani, având la „bord“ circa 800.000 de kilometri.

Că este pasionată de ceea ce face o doveşte şi faptul că şi-a creat o pagină pe Facebook, „Trucker girls“ „pentru a ajuta pe cât posibil şi a încuraja şoferiţele profesioniste cât şi viitoarele şoferiţe, dar şi pentru a le arăta celor care nu sunt în domeniul transportului dedesubturile acestei lumi“.

Diana spune că nu a fost pasionată de mică de şoferie sau camioane, dar i-a fost insuflată de un iubit, care i-a devenit şi soţ. „Pasiunea pentru camioane nu am avut-o de mic copil, ci mi-a fost insuflată de iubitul meu de la acea vreme, actualul meu soţ. Această meserie nu are legătură cu şcoala pe care am făcut-o, eu fiind asistent medical, dar dragostea m-a făcut să-mi schimb orientarea profesională.

Începutul a fost destul de greu, eu neavând nici cea mai mică experienţă în domeniu şi fiind primul meu loc de muncă“, destăinuie Diana. Mai spune că nu mi-a fost deloc uşor să ste cinci-şase luni doar în camion, să nu ştie unde se va opri seara, daca poate să facă undeva un duş, dacă va avea acces la o baie, dacă îi ajung proviziile şi multe alte lucruri ce se ivesc în cotidianul muncii la volan, străbătând Europa în lung şi în lat.

Meseria pe care o practică este periculoasă prin însăşi natura ei, şoferii de TIR fiind expuşi în principal oboselii şi stresului, dar în curse se mai ivesc şi alte riscuri. „Oboseala e cel mai mare pericol al unui şofer de TIR. Un alt factor care «ajută» la acumularea oboselii sunt pauzele efectuate pe timpul zilei. Mai exact noaptea conduci şi ziua dormi, lucru aproape imposibil în special în perioada caldă a anului când temperaturile pot ajunge la 30-40 de grade Celsius în anumite zone“, afirmă şoferiţa.

Alte elemente care contribuie la disconfortul şoferilor de pe camioanele de mare tonaj sunt traficul foarte aglomerat care de multe ori împiedică ajungerea la ora stabilită la descărcat sau descărcat marfa, lipsa de respect cu care eşti tratat cam peste tot, plus hoţii care pândesc prin unele parcări.

La toate acestea se adaugă şi dorul de cei dragi rămaşi acasă, în România. În prezent, Diana şi soţul, şi el camionagiu, s-au stabilit în Spania, efectuează curse tur-retur prin Europa. Şoferiţa profesionistă conchide că domeniul în care lucrează este unul care aparţine în foarte mare măsură bărbaţilor, dar fetele vin tare din urmă: „Momentan este un domeniu dominat de bărbaţi, dar în ultimii ani fetele au venit tare din spate şi cred că orice informaţie sau vorbă bună le poate ajuta să devină din ce în ce mai bune în ceea ce fac.

În concluzie, sunt fericită în ceea ce priveşte alegerea făcută şi mă bucur că munca a devenit o pasiune. Până atunci, cu bune şi rele, departe de ţară, de familie, s-aveţi numai drumuri bune şi multă sănătate, dragi colegi şoferi!“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cronica pisălogului: Groapa, ediţie romaşcană

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (1934-2000) ), scriitor, pictor, caricaturist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă, în urmă cu două decenii şi ceva, unor apreciate tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o nouă cronicuţă în care, cu ironie fină satirizează decizia oficialilor comunişti, care au distrus clădirile de pe vechea Stradă mare, zonă supranumită Lipscaniul Romanului. Aici evreii, mulţi la număr atunci, făceau comerţ nu glumă. Zona a fost demolată de comunişti în anii „70, pentru a o transforma într-un ansamblu architectonic tipic vremii, care, din păcate, nici după cinci decenii nu a fost finalizat. A apărut un centru comercial, astăzi mort, pentru care autorităţile post revoluţionare tot caută soluţii de reînviere. Se încearcă proiecte „futuriste“, un cinematograf pe pînză de apă şi tot felul de soluţii pentru ca doar-doar lumea va reveni în acest loc, alădată paradisul comerţului.

Vizitaţi Groapa cu ulei, că dacă o vizitaţi fără lei vă alegeţi numai cu privitul. Vizitaţi Groapa, e foarte bine aprovizionată şi de aceea îi spuneam unui bătrîn: „Nene, în Groapă găseşti de toate“. „Am auzit, zice el, tocmai că-i povesteam babei că atunci cînd o să fim şi noi în Groapă n-o să ne mai lipsească nimic“.

Cum s-a născut Groapa? Sistematizarea a dus la distrugerea a ceea ce era specific în arhitectură, nu numai la noi, ci în toate oraşele din fostul lagăr socialist. A avut şi orăşelul nostru un fel de Lipscani sub care se găsea beci, sub beci şi dedesupt se găsea alt beci. Şubrezenia locului pentru fundaţii a făcut ca noile fundaţii să fie turnate cît mai jos posibil şi… aşa s-a născut Groapa.

Ce e Groapa în fond? E un fel de canal veneţian din care apele Adriaticei s-au retras undeva departe. Nu sînt 400 de poduri cîte are Veneţia, ci doar patru, pe Canal Grande, unul dintre ele amintind de Puntea suspinelor, care lega tribunalul de puşcărie. La noi această punte leagă Casa pensiilor (CARP – n.r.) şi o parte din oraş cu piaţa şi cu cealaltă parte.

De ce Puntea suspinelor? Pentru că, întorcîndu-te din piaţă vezi că ai cheltuit o groază de bani şi nu ai luat mare lucru. De ce Puntea suspinelor? Pentru că suspini după portofelul cu bani şi acte pe care o mînă dibace l-a „volatilizat“. De ce Puntea suspinelor? Pentru că te gîndeşti că pe basarabenii care au venit în talcioc cu lucruri folosite nevoia i-a trimis. Seara n-auzi plînsetul pescăruşilor şi cîntecul gondolierilor, ci doar, uneori, un glas de adolescent pigmentat care recită: „Dă-le Doamne, la români/ Cancer negru la plămîni!“.

Deci Groapa e o Veneţie fără apă. Cîteva zile n-au avut bieţii veneţieni nici apă de băut şi nici turiştii. Şi sînt turişti mulţi. Na, ca la Veneţia. Mai ales că în ultimul timp au venit cu ocazia carnavalului, pardon, a bîlciului anual. Vizitaţi Veneţia! Acum cînd nu e apă, că dacă se înfundă gurile de canal şi fluxul e mare , atunci veţi spune: „Cine boala i-o fi pus pe ăia să strice Strada Mare?“

Nota Redacţiei: Rubrică realizată cu sprijinul cabinetului parlamentar al senatorului Eugen Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Nemţeanul dispărut în Slovacia a fost găsit

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ tînărul din Tîrgu Neamţ dispăruse într-o localitate de la graniţa dintre Slovacia şi Ungaria ■ i-a spus soţiei că pleacă să cumpere apă şi nu s-a mai întors la maşină ■ a fost găsit la o fermă ■

Cazul lui Petrişor Pipirigeanu, un tânăr din oraşul Târgu Neamţ, care fusese dat dispărut de către familie, are un deznodământ fericit. Ieri seară, 22 iunie, românul despre care nu se mai ştia nimic de pe 20 iunie a fost depistat de poliţiştii slovaci, conform Antena 3.

El a fost găsit la o fermă dintr-o localitate situată la câţiva kilometri de locul de unde fusese dat dispărut de către soţie, aproape dea graniţa dintre Slovacia şi Ungaria. Nu se ştie motivul pentru care tânărul a plecat din autoturismul în care se afla partenera sa şi în ce împrejurări a ajuns la fermă. Odată depistat, a fost preluat de o ambulanţă şi transportat la o unitate medicală, deoarece se simţea slăbit.

Despre nemţean nu s-a mai ştiut nimic din seara zilei de 20 iunie, când era în localitatea slovacă Veky Kamenec, în apropierea vămii cu cealaltă ţară menţionată. Tânărul venea din Marea Britanie spre România, fiind însoţit de soţia sa. În jurul orei 22.00, a coborât din maşină, spunându-i partenerei câ merge să cumpere o sticlă de apă, dar nu a mai revenit la autoturism. În atare condiîii a fost dat dispărut, iar rudele s-au mobilizat şi au postat pe reţelele de socializare mesaje în care cereau ajutor celor care puteau da relaţii despre tânărul din Neamţ.

„Distribuiţi vă rog! Dispărut de 12 ore la graniţa dintre Slovenia şi Ungaria, la aproximativ 5 kilometri de graniţă, între localităţile Velki Kamene din Slovacia şi Pecin, din Ungaria. Se numeşte Petrişor Pipirigeanu. Poartă un tricou albastru deschis Adidas şi pantaloni de trening verzi trei sferturi. Venea din Anglia spre România. Dacă treceţi prin zonă şi îl vedeţi anunţaţi poliţia sau contactaţi familia la numerele de telefon 0771/050.029 sau 0752.987.301. Vă mulţumim!”, scrisese pe Facebook naşa lui Petrişor Pipirigeanu.

Citește știrea

Actualitate

Dealeri de droguri pietreni (re)arestaţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ şapte inculpaţi, între care şi o femeie, au fost arestaţi preventiv ■ pentru probarea dealerilor au avut loc 16 percheziţii în patru judeţe ■ la audieri au ajuns 30 de persoane ■ printre arestaţi sînt inculpaţi cu antecedente în domeniul stupefiantelor ■

Acţiunea procurorilor DIICOT Neamţ de pe 21 iunie 2021, cînd patru judeţe au fost răscolite de forţele de ordine şi 30 de persoane au ajuns la audieri, s-a soldat cu arestarea a şapte indivizi. Între cei care au ajuns după gratii, pentru următoarele 30 de zile este şi o femeie, aceasta, plus alte persoane, avînd antecedente în afacerile cu stupefiante, fiind condamnate pentru fapte similare.

În şedinţa de pe 22 iunie, Tribunalul Neamţ a dispus arestarea preventivă a lui Mantu Gabriel, Mantu Elena Marsilia, Zâru Marian, Oborocianu Constantin, Săbiută Vasile Grigore, Gabor Bogdan Ilie şi Mantu Alexander Mario. De menţionat este faptul că primii doi inculpaţi sînt soţi, iar instanţa a sesizat Protecţia Copilului pentru a lua măsurile de ocrotire pentru copiii minori, care au rămas fără nici unul dintre părinţi.

Decizia instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. În cauză s-a reţinut faptul că, începînd cu 2018 şi pînă în prezent, membrii grupului infracţional au procurat şi comercializat droguri de risc, de mare risc şi substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive, către consumatori de pe raza Neamţului, devenind principalii furnizori de astfel de substanţe din judeţ.

Pe 21 iunie 2021, forţele de ordine, poliţişti şi procurorul DIICOT au efectuat 16 percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Neamţ, Suceava, Bacău şi Iaşi, în urma cărora au fost ridicate 30 de grame de cannabis, 2 grame de cocaină, 3 grame de rezina de cannabis, 4 plante de cannabis, 200 de grame de substanţe psihoactive, sumele de 2.500 de lei şi 500 de euro, un cîntar electronic, 3 dispozitive electrocasnice utilizate pentru prepararea substanţelor psihoactive, un dispozitiv de supraveghere GPS confecţionat artizanal, 3 laptop-uri, o tabletă, 200 de grame de aur, 2 dispozitive de mărunţit şi 2 recipiente confecţionate special pentru disimularea drogurilor.

La final, cele şapte persoane cu vîrste cuprinse între 17 şi 36 de ani, au fost reţinute, iar mai apoi, arestate preventiv. În cauză sînt acuze de săvîrşire a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de droguri de risc şi de mare risc, în vederea consumului propriu, punerea la dispoziţie a unui imobil pentru consumul ilicit de droguri şi efectuarea fără drept de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efect psihoactiv.

Afaceri de familie

Soţii Mantu, Elena Marsilia şi Gabriel, nu sînt la prima abatere pe linia traficului de droguri, iar pentru fapte similare, împreună cu alţi inculpaţi, au fost condamnaţi, tot de Tribunalul Neamţ, în urmă cu circa doi ani şi jumătate, în noiembrie 2018.

Atunci, Gabriel Mantu a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu executare, iar Elena Marsilia, a fost judecată în libertate şi a primit o sancţiune de fără executare, de un an şi 11 luni, plus 80 de zile de muncă în folosul comunităţii. Alţi inculpaţi din dosar au primit pedepse între 3 ani şi o lună şi 2 ani şi 4 luni de închisoare. Acuzaţii au pierdut prin confiscare drogurile găsite asupra lor în momentul descinderii forţelor de ordine.

De la Marsilia Mantu s-au confiscat 10.500 de lei şi un autoturism BMW, iar soţul, Gabriel Mantu, a rămas fără 38.000 de euro. De la ambii soţi instanţa de fond a dispus confiscarea unei garsoniere de pe strada Grigore Ureche evaluată la 11.700 de euro. De la un alt acuzat din proces a fost conficat un BMW şi un imobil.

Grupul a fost destructurat pe 22 februarie 2018, cînd au avut loc descinderi la Blocul 40 din Piatra Neamţ, pe Aleea Ulmilor. Acţiunea s-a soldat cu patru arestări, încarceraţi pentru 30 de zile fiind Gabriel Mantu, Gheorghe Antonio Bozu, Andrei Ionuţ Mantu şi Vlad Ştefan Fundătură, acuzaţiile fiind constituirea unui grup infracţional organizat, efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decît cele prevăzute de actele normative în vigoare, fără a deţine autorizaţie, în formă continuată, trafic de droguri de risc în formă continuată şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului.

În acelaşi dosar, în arest la domiciliu a fost plasată Elena Marsilia. Pe 22 februarie, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate, sub coordonarea procurorilor DIICOT Neamţ au prins în flagrant delict trei tineri cu vîrste între 19 şi 29 de ani, toţi din Piatra Neamţ. Asupra lor au fost găsite trei grame de cannabis şi 30 de grame de substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive, ce urmau a fi comercializate.

Ulterior au avut loc percheziţii domiciliare, patru la locuinţele bărbaţilor şi una la femeia de 34 de ani. Au fost găsite şi ridicate aproximativ 50 de grame de cannabis, 2 kilograme de substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, mai multe cîntare, laptopuri, tablete, telefoane mobile stick-uri de memorie, dar şi importante sume de bani – 38.000 de euro şi 22.500 de lei.

Dintre cei arestaţi recent, nici Marian Zâru nu este uşă de biserică, iar la acest moment are pe rolul Tribunalul Neamţ un alt proces în care este acuzat de fapte similare. A fost arestat o vreme, ulterior fiind plasat sub control judiciar.

Citește știrea

Trending