Contactează-ne

Actualitate

Iată ce-ar mai fi de muncă prin Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ zilele acestea sînt 787 de posturi vacante ■ ofertă este mai slabă decît săptămîna trecută, cînd erau mai bine de 1000 de joburi ■ jumătate din cererea de personal este de la angajatorii din Piatra Neamţ şi comunele limitrofe ■ licenţiaţii nu prea au căutare ■

Mediul de afaceri, prin Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, recrutează în ultimele zile ale lunii lui Gustar un număr de 787 de noi salariaţi. Cererea este mai mică decît săptămîna anterioară cînd la nivel de judeţ au fost peste 1.000 de locuri de muncă disponibile. Din totalul locurilor vacante, mai bine de jumătate sînt pentru doritorii din Piatra Neamţ şi comunele limitrofe, în total 426 posturi vacante, în timp ce la Roman patronii ar angaja dacă ar găsi 242 de noi salariaţi. Ca de fiecare dată, cele mai puţine angajări ar putea avea loc la Tîrgu Neamţ, unde sînt libere numai 119 slujbe. Defalcat, la Piatra Neamţ sînt cele mai multe strigări pentru personal cu studii superioare. În zonă ar fi nevoie de doi economişti, un inginer chimist, un inginer producţie, un fizician şi trei ingineri mecanici, precum şi doi ingineri electrotehnicieni. Cele mai multe posturi, 7, sînt pentru ingineri specializaţi în construcţii civile şi industriale la care se mai adaugă un loc pentru un manager comercial. Pentru cei cu studii medii este de muncă în construcţii unde angajatorii au nevoie de 21 de zidari, 73 de necalificaţi pentru mai multe domenii, 11 fierari betonişti, sau 16 dulgheri. Se mai recrutează 13 tapiţeri, 22 de tîmplari universali, 10 croitori, 10 confecţioneri tîmplărie pvc, precum şi 11 confecţioneri îmbrăcăminte tricot. În multe alte ocupaţii sînt mai puţine strigări dar în principiu este de lucru cam pentru toată lumea. Mai multe informaţii pot fi obţinute la sediul Agenţiei locale Piatra Neamţ de pe strada Mihai Eminescu. La Roman cerere de personal de înaltă calificare este ca şi inexistentă şi în zonă ar fi nevoie doar de un director adjunct de magazin. Cele mai multe cereri dintre ocupaţiile unde nu este nevoie de facultate sînt in construcţii unde s-ar angaja dacă s-ar găsi 19 zidari, dar se caută şi 12 manipulanţi, ori 9 dulgheri. În confecţii ar mai fi nevoie de 14 confecţioneri – asamblori articole din textile, 25 de operatori – confecţioneri îmbrăcăminte, 10 operatori – montaj linii automate, sau 46 de muncitori necalificaţi. Mai este de lucru pentru persoane care pot presta în ocupaţii cum ar fi lăcătuş mecanic, sudor, vînzător, faianţar, izolator termic, prelucrător produse ceramice, precum şi stivuitorist, electrician, femeie de serviciu, mecanic auto ori ospătar. La Tîrgu Neamţ este mai mult de lucru pentru licenţiaţi decît la Roman şi sînt vacante două posturi, unul în ocupaţia de medic veterinar şi altul ca inginer zootehnist. În rest se caută 9 muncitori salubrizare, 7 muncitori necalificaţi, şi tot atîţia dulgheri sau fierari betonişti. Mai este nevoie de 15 confecţioneri textilişti, 13 muncitori necalificaţi pentru confecţii şi 10 muncitori sezonieri preparare conserve legume şi fructe.

Actualitate

Tudorică a plecat şi el să scrie în Ceruri

Știre publicată în urmă cu

în data de

Tudor Ciubotaru, al nostru coleg de la Monitorul, a plecat la ceruri azi, tristă zi de 27 ianuarie 2022, la doar 41 de ani.

Drum lin spre stele frate întru’ ale slovelor. Cuvinte să descrie durerea la această despărţire sunt insuficiente.

Doar atât te rugăm: când ajungi în Ceruri şi te întâlneşti cu Lăcrămioara, cu Tatiana, cu Moşu’, cu Costică, cu Nea Nicu Fotograful să depănaţi amintiri şi despre noi cei rămaşi aici.

Iar noi te vom pune în inimile noastre alături de ceilalţi colegi care s-au grăbit să plece spre stele, icoane, pentru noi, ale unor camarazi cu care am împărţit bune şi rele.

Ne-om şterge apoi lacrimile şi om strânge şi mai tare pixul şi, când vom semna, cât vom mai semna, articole să ştii că semnăturile voastre vor fi mereu alături de ale noastre.

Într-o istorie vremelnică, dar plină de inimă a unui ziar şi a unei echipe în care ne-ai făcut onoarea să ne fii alături.

Drum lin spre stele zic din nou Tudorică, ai luptat până la capăt cu boala nemiloasă şi ai plecat în picioare în ciuda tuturor greutăţilor pe care viaţa ţi le-a scos în faţă. RESPECT şi DUMNEZEU SĂ TE IERTE

Citește știrea

Actualitate

Noi tarife pentru plata parcărilor publice, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ începînd de vineri, 21 ianuarie, şoferii care apelează la parcarea maşinii la unul din cele 21 parcomate, achită noile tarife aprobate printr-o hotărîre a CL, de anul trecut ■ noile tarife sînt de 2 lei/oră şi 7,5 lei/zi ■

Romaşcanii sau şoferii din alte localităţi care ocupă un loc de parcare în Roman, începînd de vineri, 21 ianuarie, plătesc noile tarife aprobate printr-o hotărîre de anul trecut a consiliului local, respectiv 2 lei/oră şi 7,5 lei/zi.

Tarifele de parcare pot fi achitate fie la parcometre, fie prin SMS sau aplicaţia TPark, cu un tarif mai mare cu 0,5 lei pentru o oră. La cea mai recentă conferinţă de presă, de la sfîrşitul săptămînii trecute, primarul Leonard Achiriloaei a anunţat faptul că au intervenit majorări de tarife la automatele de plată a parcărilor publice.

“Începînd de astăzi (21 ianuarie 2022 n.r) vom avea funcţionale toate cele 21 de parcometre din municipiul Roman, care gestionează parcările publice. Acestea au fost într-o perioadă de mentenanţă, de actualizare a softului, iar din această zi sînt puse în funcţiune şi vor putea taxa conform noilor tarife, de 2 lei pe oră şi 7,5 lei pe zi, tarif aprobat în CL”, a declarat primarul Leonard Achiriloaei.

Reamintim faptul că parcometrele sînt amplasate în următoarele zone ale municipiului: cel cu nr. 1, 27 – strada Dobrogeanu Gherea; nr. 2, 5, 6, 29 – strada Oituz; nr. 3, 4, 7, 11, 12, 13, 14, 15 – bulevardul Roman Muşat; nr. 8 – Judecătorie; nr. 9, 28 – strada Libertăţii; nr. 10, 30 – strada Sucedava (Piaţă, Tic-Tac); nr. 26 – strada Tineretului (Policlinica); nr. 16 – strada Cuza Vodă (la Romtelecom).

Citește știrea

Actualitate

CRONICA PISĂLOGULUI: Oameni cu greutăţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Constantin Bîrjoveanu( 1934-2000) ), scriitor, pictor, caricaturist, deltaplanist, autor al “Cronicii pisălogului” scria, în urmă cu două decenii şi jumătate, o tabletă umoristică intitulată “Oameni cu greutăţi”. Mai actuală ca oricînd, tableta dă glas frămîntărilor şi preocupărilor autorului de a despica firul în patru, pentru a înţelege fenomenele sociale legate de sărăcirea sistematică a celei mai mari părţi a populaţiei, făcînd, cu ironia fină care-l caracteriza, aluzie la politicile sociale post-decembriste care au  condus, nefiresc, la distrugerea ţării, la divizarea acesteia: în bogaţi şi săraci, în oameni care-şi duc viaţa în huzur şi la polul opus cei care abia supravieţuiesc acestor vremuri cumplite .

În perioada  de tranziţie, ăla, cum se vede în desenul alăturat (caricatură n.r), precum şi în realitatea de fiecare zi, unii oameni au greutăţi, alţii n-au. Unii îşi fac singuri greutăţi, alţii n-au. Zic: unii îşi fac singuri greutăţi, cum sînt cei care-şi bat cuie în călcîie, alţii şi le doresc şi nu întotdeauna le au, ceea ce le aduce o serie de greutăţi (hamali, docheri, manipulanţi…) iar cea mai mare parte  au greutăţi fără să şi le facă şi fără să şi le dorească, generate nu de duşmani, ştiuţi şi neştiuţi, ci de nivelul de trai. Apropo, cică pe la mijlocul deceniului trecut, o delegaţie străină a vrut să vadă cum stau oamenii cu greutăţile şi s-a dus la americani unul din delegaţie să-l întrebe pe un cowboy:

  • De ce eşti supărat, musiu? Sau cum i-o fi zis el.

-D-aia – zice americanul – că am vrut să iau elicopter şi nu-mi ajung banii.

Şi delegaţia s-a deplasat  pe un alt meridian şi şi întreabă pe un neamţ de ce e supărat.

-D-aia – zice neamţul – că nu mai reuşeşte omul să-şi schimbe maşina la fiecare două săptămîni.

Şi vin şi la noi, unde oamenii bucuroşi stăteau la o coadă imensă, şi-l întreabă pe nea Cutare:

  • De ce sînteţi atît de bucuroşi?

-D-aia – zice nea Cutare – că au adus ciolane afumate.

Numai aşa, cu delegaţia asta ne-am putut da seama că în capitalism oamenii au greutăţi pe care noi nu le aveam. Acum am revenit şi noi la capitalism. Nu vrem elicoptere şi nu vrem să ne schimbăm maşina lunar. Greutăţile sînt altele. “Înainte vreme – cum spunea Cilibi Moise – alergau banii după mine şi mă găseau, acum alerg eu după dînşii şi nu-i găsesc”. Dar parcă numai eu? Tot filosoful ovrei a sezizat asta: “Cine îmi va arăta pe un om care n-a avut niciodată în viaţa lui supărare are de la mine 500 de taleri”.

În consecinţă, nici nu ne dorim să avem greutăţi pentru că “cel ce a cunoscut greutăţi moare dintr-o tusă, iar cel ce a cunoscut rezistă şi la o cărămidă căzută în cap”. Şi nu numai asta, dar nici n-am mai munci şi de aici toate inconvenientele legate de sedentarism, şi n-am mai fi umani pentru că, necunoscînd greutăţile, nu l-am putea înţelege pe cel cu greutăţi şi ca urmare nu l-am ajuta. Fiecare le ştie pe ale lui şi noi toţi pe ale noastre, că sînt şi greutăţi personale şi naţionale, etc. Nevasta unui multimilionar, de nu ştiu unde, spunea odată că tare mult ar vrea să aibă şi ea greutăţi măcar o zi.

  • Luaţi-le pe ale noastre, doamnă, şi faceţi-le pierdute!  Avem multe, diverse, şi le dăm cu dragă inimă, că la noi sînt oamenii care ne vor procura altele. Nu ne facem probleme. Luaţi-le!
Citește știrea

Trending