Contactează-ne

Actualitate

Iată care-i cea mai veche fotografie a Cetăţii Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cea mai veche fotografie a cunoscutei fortăreţei medievale datează de mai bine de 130 de ani ■ a fost realizată în anul 1885, de către Carol Popp de Szathmari ■

Cetatea Neamţ, fortăreaţa medievală de pe Culmea Pleşu, care străjuie de veacuri urbea de la malurile Ozanei „cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul“, este unul dintre cele mai vizitate obiecive turistice din ţinutul de la poalele muntelui Ceahlău. Şi pentru ca cei care-i trec pragul să-şi amintească de ceva mai deosebit decât banalele fotografii între zidurile fortificaţiei, muzeografii nemţeni propun expoziţii tematice. În această vară, specialiştii de la Muzeul Cetatea Neamţ, parte componentă a Complexului Muzeal Naţional Neamţ, au invitat la vizualizarea expoziţiei foto-documentare „Cetatea Neamţ în imagini vechi“, al cărei vernisaj a avut loc pe data de 2 iulie 2021, chiar în timpul manifestărilor organizate cu prilejul zilelor obiectivului istoric. Şi pentru ca exponatele să poată fi văzute de câţi mai mulţi turişti, organizatorii au decis ca ea să fie deschisă până la sfârşitul lunii septembrie.

„Expoziţia reuneşte diverse reprezentări ale monumetului – schiţe, litografii, cărţi poştale şi fotografii datate în secolele XIX – XX, identificate prin munca şi dăruirea specialiştilor noştri în cadrul colecţiilor Complexului Muzeal Naţional Neamţ, Institutului Naţional al Patrimoniului, Academiei Române, Arhivelor Naţionale din Iaşi, Neamţ şi Caraş -Severin, Arhivelor oraşului Freiburg (Germania). O parte consistentă a materialului prezentat face parte din colecţia deţinută de colegul nostru, Maftei Iulian. Vă aşteptăm cu drag la Cetatea Neam!“, aratau curatori ai expoziţiei, Vera Stigleţ şi Iulian Maftei.

În acest moment există mai multe fotografii de circa sau peste o sută de ani, care ilustrează obiectivul militar, cea mai veche îi este atribuită lui Carol Popp de Szathmari, fiind realizată în anul 1885. „Respectiva fotografie se află în colecţiile Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi şi am obţinut permisiunea să o valorificăm ştiinţific“, a declarat Vasile Diaconu, directorul Muzeului Târgu Neamţ din cadrul Complexului Muzeal Naţional Neamt, membru al Comisiei Naţionale de Arheologie.

Fotografia de acum 136 de ani

Iată şi cum este „prezentată“ fotografia pe http://dspace.bcu-iasi.ro/ – Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi: “Neamtu Ruine Szathmari – 1 fotografie: alb-negru; 11,3×10 cm. Rotunjită la colţuri, încadrată într-un chenar desenat în tuş negru, caşerată pe carton preşpan de dimensiuni 21,6 x 15,2 cm, numerotată de mână în colţul din stânga sus al cartonului, cu cerneală neagră, titlul scris de mână cu cerneală neagră pe o linie punctată sub fotografie, numele fotografului (Szathmari) tipărit sub fotografie, în colţul din dreapta jos, ştampila cu albastru «Biblioteca Centrale din Jassi – Romania» în colţul din dreapta sus al fotografiei.

Face parte din Privelişti din România“. Carol Popp de Szathmari (11 ianuarie 1812 Cluj – 3 iunie 1887 Bucureşti) a fost un pictor şi grafician din Transilvania, recunoscut ca fiind primul fotograf de artă şi documentarist din Regatul Român şi unul dintre primii zece fotografi din Europa. Un timp a studiat pictura la Roma şi Viena, iar din 1843 a activat la Bucureşti. A călătorit intens în ţară, dar a ajuns şi în China şi Siberia. În perioada 1860-1870 a publicat un volum cu 100 de fotografii. Szathmari a realizat primul reportaj foto de război din lume în timpul Războiului Crimeii. Graţie acestuia, este recunoscut cunoscut ca primul foto-jurnalist de război. A deţinut un atelier de fotografie lângă Podul Mogoşoaiei, vis-a-vis de Biserica Sărindar.

În anul 1855 a primit patru medalii, pentru albumele şi activitatea fotografică, medaliile fiind acordate de regina Angliei, împăratul Austriei, împăratul Napoleon al III-lea şi regele Spaniei. Tot Carol Popp de Szathmari a mai surprins fortăreaţa muşatină şi într-o pictură intitulată „Vizita lui Carol I la Cetatea Neamţului, care este datată 1868. Este un ulei pe pânză, cu dimensiunea de 0,970 x 1,290 m, aflătă la Muzeul Naţional de Artă al României. În prim plan este suita regală pe malul Ozanei, care se îndreaptă spre cetatea de pe versant, în fundal fiind siluetele munţilor şi cerul.

„Un lot de fotografii necunoscut cu Cetatea Neamţ“

Recent, alte fotografii care au în prim plan Cetatea Neamţ au fost puse în circuitul ştiinţific şi nu numai în urma cercetărilor efectuate de Cătălin Nicolae, de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan Bucureşti şi ale lui Vasile Deaconu. Este vorba despre un set de 12 fotografii, datate în primul deceniu al sec. XX şi care prezintă aspecte inedite din interiorul. Ele au constitituit tema unui studiu, realizat de cei doi arheologi amintiţi, care a fost publicat pe www.academia.edu, titlul fiind „Un lot de fotografii necunoscut cu Cetatea Neamţ / An unknown set of photos of the Neamţ Fortress“.

„Deşi de la jumătatea secolului XIX au fost realizate un prim plan al Cetăţii Neamţ şi câteva litografii, abia la sfârşitul secolului XIX s-au făcut şi primele fotografiiale acestui monument medieval. Din datele cunoscute de noi, primele cadre fotografice în care apare fortificaţia muşatină de lângă Târgu Neamţ sunt cuprinse în lucrarea lui Karl A. Romstorfer (Romstorfer, 1899). În 1901, fotograful Alexandru Antoniu realizează Albumul Judeţului Neamţ, care cuprinde 65 de imagini reprezentative ce înfăţişau diverse edificii laice şi ecleziastice, printre care pot fi observate şi două imagini cu Cetatea Neamţ, văzută din exterior“, se precizează în studiul menţionat. De menţionat că nişte cărţi poştale cu imagini ale cetăţii au circulat în perioada antebelică, iar în cea interbelică, alte fotografii au fost realizate de elveţianul Adolphe A. Chevallier, fiind publicate într-un articol semnat de Constantin Matasă, un preot pasionat de arheologie, de activitatea căruia se datorează fondarea Muzeului de Istorie din Piatra Neamţ.

Adolphe A. Chevallier (7. 11. 1881, Branar, Neamţ – 23. 04. 1963, Baden, Elveţia) s-a născut într-o familie cu şase copii, el fiind unicul băiat. Tatăl, Adolf, era un elveţian venit în România ca specialist în exploataţii forestiere, chemat fiind de către regele Carol I, iar mama, Smaranda Vasiliu, era româncă. Adolphe a studiat arta fotografică la Lausanne. Pe 12 decembrie 1921 obţine brevetul de fotograf (furnizor) al Curţii Regale Române, iar un an mai târziu îşi deschide un atelier fotografic în Piatra Neamţ. Chevallier este autorul unor portrete ale Reginei Maria, realizate în vizitele acesteia la Bicaz, unde se afla reşedinţa Domeniului Coroanei. Tot pentru Casa Regală, a mai fotografiat pe Ferdinand, pe generalul Berthelot în mijlocul ofiţerilor, sau pe George Enescu.

Cetatea, vremuri de glorie şi decădere

În decursul veacurilor, diverse surse istorice pomenesc de fortăreaţa ridicată pe culmea Pleşu, din ele rezultând că a avut perioade faste şi nefaste, construcţia ei realizându-se în contextul sistemului de fortificaţii din Moldova spre sfârşitul secolului al XIV-lea, odată cu apariţia pericolului otoman, dar avea rol de apărare şi în caz de atacuri ale tătarilor, ungurilor sau polonezilor. La pierderea importanţei cetăţii au fost şi acţiunile umane, unele mai mult sau mai puţin conştiente, de certitudine fiind faptul că prin anii 1800 era o ruină, după ce a fost distrusă intenţionat din voinţa puterilor străine, care ce aveau interese în Moldova sau după ce piatra zidurilor a fost folosită la construcţia de case sau beciuri.

Odată ce otomanii şi-au extins dominaţia în ţările Române, impunând domni care le erau supuşi. Alexandru Lăpuşneanu, în a doua domnie (1564 – 1568), la solicitarea sultanului este obligat să dărâme toate cetăţile. Cu excepţia Hotinului, toate fortificaţiile au fost incendiate şi distruse, cronica spunând: „Alixandru vodă făcându pre cuvântul împăratului, umplându toate cetăţile de lemne, le-au aprinsu de au arsu şi s-au răsipit, numai Hotinul l-au lăsat, ca să-i fie apărătură dispre leaşi“.

Alt domn care a primit poruncă de la turci să dărâme fortificaţiile a fost Dumitraşcu Cantacuzino, în 1675, într-un document menţionându-se: „Atunce au strâcat cetatea Sucevei ş-a Neamţului ş-a Hotinului“, iar Nicolae Costin scria următoarele: „şi punând lagum (praf de puşcă – n.red.), sub zidurile cetăţilor le-au arungat din temelie“. În 1718, Mihai Racoviţă, domn în Moldova de trei ori, primeşte şi el un astfel de ordin: „Lui Mihai-vodă i-au venit de la Poartă poroncă să strice Cetatea Neamţului şi Miera, unde au şăzut cătanele. Şi le-au stricat, iar nu foarte de tot“, arată Ion Neculce. După această distrugere, Cetatea Neamţ şi-a pierdut importanţa politico-militară, iar procesul de degradare s-a accentuat.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Culmea filantropiei politice sau cum ne “învaţă” un politician să fim omenoşi de Crăciun

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

De obicei nu critic iniţiativele nimănui, chiar dacă mi se par, unele dintre ele, de-a dreptul penibile. Vorba domnului profesor Nae Ionescu, “omul e singurul animal care se poate rata”, inclusiv, zic eu, prin iniţiative idioate, deci să-i respectăm omului, fie el şi animal politic, această “calitate”.

Dar de această dată am să-mi permit să comentez, evident răutăcios, că nu văd altfel cum, iniţiativa unui om (aşa simte nevoia să se prezinte în primul rând), dar în paralel şi politician, care a reuşit să mă înfurie maxim.

Omul e mai puţin important cum se numeşte sau ce funcţie politică are, iniţiativa e “Nimeni singur de Crăciun”. Şi, în rezumat, la finalul postării puteţi vedea în integralitate mesajul omului cu pricina, spune că ar fi “cel mai frumos cadou” ca de Crăciun să mai facem loc la masa noastră pentru un om singur, citez, “un vecin, un prieten, o rudă”.

Asta-i marea iniţiativă şi chiar nu ştiu cum să o cataloghez: puerilă spre cumplit de idioată sau chiar… o înjurătură pe care omul, în plan secund şi politician, ne-o trânteşte de la obraz.

Adică, mă iertaţi, ce să înţelegem: că noi, românii, suntem, de obicei, nişte nemernici care mâncăm pe “întuneric”, “ascunşi” în casele noastre de Crăciun, Paşte şi… în fiecare zi, şi era nevoie de (i)luminatul om, în plan secund şi politician, ca să ne “gândim” să chemăm pe cineva la masa noastră?!

Nu domnule om, în secundar şi politician, românii nu au nevoie de politicieni, în plan secundar şi oameni, să vină cu astfel de iniţiative. Românii, mereu, au pus un scaun în plus la masă, mereu au pus în plus un blid de mâncare pentru oricine le-a trecut pragul. Şi de Crăciun, şi de Paşte, şi… în fiecare zi.

Aşa-zisa dumneavoastră iniţiativă e de fapt, cel puţin pentru mine, o insultă. Pentru că dumneavoastră se pare că nu ştiţi că românul e omenos de felul lui, nu trebuie să-i ceară nimeni, mai ales un politician, să fie aşa.

Şi vă mai spun ceva: românul pentru care aveţi dumneavoastră această “iniţiativă” face în mod firesc şi repetat ceea ce dumneavoastră “cereţi” acum, fără să se fudulească, fără să ceară ajutor de la presă să-l popularizeze cum a descoperit el “gaura de la covrig”, fără… să mizeze că măreaţa “iniţiativă” îi va mai aduce nişte voturi.

Românul, vă repet că poate înţelegeţi de ce m-aţi necăjit aşa de tare cu “iniţiativa”, a avut mereu o strachină de borş şi o bucată de mămăligă pentru românul de lângă el. Chiar dacă borşul era de lobodă şi.. atât, în vremuri de restrişte.

Asta în vreme ce politicienii, ca dumneavoastră, n-au avut de dat nicio firmitură din cozonacul pe care întingeau ca nişte hapsâni caviarul cumpărat din dările plătite de mâncătorii de mămăligă şi borş de lobodă.

Aşa că domnule politician, iniţiativa dumneavoastră de a ne împărţi noi borşul de lobodă în speranţa că veţi mai primi dumneavoastră nişte voturi ca să aveţi în continuare acces la caviar e chiar insultă. Vă rugăm să vă vedeţi de caviarul dumneavoastră şi să nu îndrăzniţi să ne suflaţi în borşul nostru. Măcar atât.

În rest, puteţi, pentru dumneavoastră, să aveţi iniţiativa de a chema vreun sărac singur la masa dumneavoastră. Şi dacă vreţi măcar să mimaţi că sunteţi sincer şi mai ale demn, nu vă mai fuduliţi prin presă cu “iniţiativa” dumneavoastră.

Că noi, aştia fără iniţiative, rămânem la fel de oameni cum am fost dintotdeauna. Şi la masa noastră are loc mereu oricine. Că, vorba românului, de dinainte de “iniţiativa” dumneavoastră, “unde mănâncă doi, mai poate mânca şi al treilea”.

Chiar, ştiaţi că românii au avut “iniţiativa” asta chiar de dinainte de vă naşte dumneavoastră? Nu v-au aşteptat pe dumneavoastră să-i şcoliţi într-ale omeniei.

 

N.R.: “INIŢIATIVA” în integralitatea ei

 

„NIMENI SINGUR DE CRĂCIUN -o inițiativă a omului Daniel Vasilică Harpa De sărbători, darurile pentru cei dragi sau donațiile pentru cei necăjiți vin în mod natural. Anul acesta, vă propun ă â ț ș îș ă . Fiecare dintre noi are un vecin, un prieten, o rudă pe care o știe singură. Vă rog… să lăsăm de o parte ambițiile, adversitățile sau micile conflicte, și să încercăm, si să reusim, noi, nemțenii, să fim o familie. Ă Ș Ă și să aducem alături de noi un om singur, care i-a pierdut pe cei dragi, care-i are la depărtare sau care poate că nu a știut niciodată ce înseamnă să ai o familie sau prieteni alături. Vă asigur că ar fi – . Haideți să facem fiecare în dreptul nostru ce putem ca nimeni să nu stea singur de Crăciun în acest an. Și să mulțumim lui Dumnezeu că noi… nu suntem singuri pe lume”.

 

Citește știrea

Actualitate

Tânără accidentată în timp ce traversa prin loc nepermis

Știre publicată în urmă cu

în data de

O tânără ce s-a aventurat să traverseze DN 15, dar nu pe o trecere pentru pietoni, a fost victima unui accident rutier, produs miercuri, 7 decembrie. Nedoritul incident a avut loc în localitatea Gâdinţi, iar şoferul implicat, un bătrân de 80 de ani, este anchetat pentru vătămare corporală din culpă.

„La data de 7 decembrie, în jurul orei 12:30, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Roman au fost sesizați cu privire la producerea unui eveniment rutier, pe Drumul Național 15 D, în localitatea Gâdinți.

Din primele cercetări efectuate de polițiști a reieșit că, în timp ce un bărbat, de 80 de ani, din județul Iași, conducea un autoturism pe sectorul de drum anterior menționat, ar fi acroșat o tânără de 19 ani, din Gâdinți, ce se afla angajat în traversarea străzii, prin loc nepermis.

În cauză, polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, în vederea stabilirii cauzelor și condițiilor în care a avut loc evenimentul rutier”, a declarat subinspector Ramona Ciofu, purtător de cuvânt al IPJ Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Dăruind vei dobândi – Și eu sunt voluntar pentru Sfântul Nicolae. Daruri pentru copiii internați

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ personalul SMU Roman și liceenii voluntari de la Seminarul Melchisedec Ștefănescu, la inițiativa preotului unității sanitare, Silviu Petrea, au cumpărat cadouri pentru copiii pe care sărbătoarea Sfântului Nicolae i-a găsit internați

Ziua de Moș Nicolae nu a trecut neobservată de copiii internați în secțiile de Pediatrie și Chirurgie-Ordopedie de la Spitalul Municipal de Urgență Roman, angajații unității și elevii Liceului Teologic Episcop Melchisedec Ștefănescu devenind Moșul cel darnic.

„Îngerii în halate albe, fie ei medici, asistenți, infirmieri sau personal auxiliar, s-au alăturat într-un gest de omenie, călăuziți de preotul Silviu Petrea, slujitor al capelei spitalului și în același gând bun cu elevii Liceului Teologic Episcop Melchisedec, coordonați de cadre didactice – monahia profesor Olimpiada Goga, profesor Felicia Arcana și profesor Mădălina Bozieanu, au făcut pachete.

În ele au fost dulciuri, fructe și jucării, acțiunea având loc în cadrul proiectului Dăruind vei dobândi – Și eu sunt voluntar pentru Sfântul Nicolae. Toate acestea au adus zâmbete pe chipurile copiilor internați în Spitalul Municipal de Urgență Roman pe Secțiile Chirurgie-Ortopedie infantilă și Pediatrie. Gestul a avut efectul scontat și, preț de câteva clipe, durerea a dispărut de pe chipurile copiilor internați în spital, lăsând loc bucuriei“.

Acestea sunt precizările făcute de Andreea Trifan, purtătorul de cuvânt al unității, care a mai adăugat că, pe lângă dăruirea cu care își fac zilnic meseria, omenia este o altă calitate a colectivului spitalului. Aceasta a ținut să mulțumească elevilor că s-au alăturat personalului sanitar pentru acest act caritabil. Cele câteva zeci de copii aflați pe patul de suferință au primit 55 pachete de la angajații spitalului și 60 de la voluntari.

.

Citește știrea
Advertisement








Trending