Hramul Schitului Sfîntul Mina al Mănăstirii Sihăstria

■ credincioşii din zona Tîrgu Neamţ au mers la schitul Sfîntul Mina, din satul Dumbrava, comuna Timişeşti

Credincioşii au luat parte la sărbătorirea hramului schitului Sfîntul Mina, din satul Dumbrava, comuna Timişeşti. Schitul, amplasat la ieşirea din Tîrgu Neamţ, aparţine de Mănăstirea Sihăstria, fiind ridicat pe locul unui paraclis vechi, cu acelaşi hram, înfiinţat în 1955, dar mistuit de un incendiu cîţiva ani mai tîrziu.

După 1990, fostul stareţ al Sihăstirei, arhimandritul Victorin Oanele a avut iniţiativa reconstruirii paraclisului, alături de care s-a ridicat şi o clădire din piatră pentru chilii. Paraclisul a fost sfinţit la 28 mai 1995, de către mitropolitul Daniel, iar în 2003 s-a început construcţia unei biserici mari, cu hramul Sfîntul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon.

Vieţuitorii schitului păstrează aceeaşi rînduială ca la Mănăstirea Sihăstria, săvîrşind zilnic Sfînta Liturghie, iar Sfîntul Maslu săptămînal, în fiecare miercuri, cînd lăcaşul atrage credincioşi la slujbă. Despre Sfîntul Mina, făcător de minuni, se spune că este protectorul celor păgubiţi, care-i cer ajutorul pentru prinderea hoţilor.

De aceea, în popor, ziua de 11 noiembrie este numită şi sărbătoarea tîlharilor, fiindcă se spune că şi hoţii respectă cu sfinţenie această zi, pentru a nu fi prinşi. Sfîntul Mina s-a născut în prima jumătate a secolului al III-lea în Nakyos, în apropiere de Memphis, străvechea capitală a faraonilor şi a trăit în timpul împăraţilor romani Diocleţian şi Maximian.

Cînd avea 11 ani i-a murit tatăl, iar mama, la trei ani după el şi ajunge în armata imperială, însă o părăseşte după ce Diocleţian a emis primul edict de persecutare a creştinilor. Se retrage în deşert, dedicîndu-se vieţii ascetice. Aici îl va întîlni pe Sfîntul Macarie Egipteanul, care îi va spune că locul lui este în mijlocul mulţimii, ca să ia aminte toţi la vorbele şi faptele sale. Sfîntul Mina ascultă acest îndemn şi ajunge în Cotyaeum, cel mai apropiat oraş. Acolo avea loc o serbare în cinstea zeilor, iar sfîntul mărturiseşte în faţa participanţilor că este creştin, motiv pentru care este luat de soldaţi şi dus înaintea prefectului Pyrrhus.

Pentru că a refuzat să se lepede de credinţa în Hristos, i s-a tăiat capul. Părticele din moaştele sale se găsesc şi în România, în biserica Sfîntul Mina – Vergu din Capitală, precum şi în Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Şi în biserica Sfîntul Mina din cartierul Obcine -Suceava sînt prezente două fragmente din moaşte, acestea fiind aduse din Grecia, în august 2001, de către Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.