Haiducii grinţieşeni, mereu în conştiinţa publică locală

■ organizatorii Festivalului Haiducilor s-au întîlnit pentru a trage concluzii despre manifestarea din vară ■ au început pregătirea ediţiei 2020, una care se vrea pe măsura anvergurii festivalului care a făcut cunoscută în întreaga ţară micuţa comună de la poale de Ceahlău ■ „Festivalul Haiducilor, din iulie 2019, a adunat pe mult aştepaţii «haiduci“ ai zonei, dar şi pe oamenii locului şi nu numai“, a rememorat Ilie a lui Sandu, un inimos susţinător al activităţilor culturale săteşti ■

Festivalul Haiducilor Grinţieş, 2019, a treia sa ediţie, a fost un succes, după cum au arătat-o spectatorii, care au ajuns în poiana de la poalele Grinţieşului într-un număr mare în cele două zile de iulie, dar şi conform părerilor exprimate de presa locală, de mediul on-line şi, nu în ultimul rînd de aprecierile de care s-a bucurat emisiunea Exclusiv în România a TVR 1, realizată de Cristian Tabără şi Marin Găbudean. De altfel, echipa reputatului realizator a fost prezentă la Grinţieş pentru a treia oară: în 2016, o emisiunea s- a numit Teatru haiducesc… ca la Grinţieş, insistîndu-se pe Banda lui Bujor; în 2017, Cristian Tabără şi Daniel Georgescu au fost oaspeţii primei ediţii a Festivalului Haiducilor Grinţieş, iar acum, în 2019, s-au întors în Poiana lui Vasile cel Mare pentru poveşti cu haiduci, dar şi în căutarea babei Dochia sau a Dochiei, fiica lui Decebal la muntele Ceahlău. Menţionăm faptul că în 2018, la cea de-a doua ediţie, eruditul om de televiziune ieşean Vasile Arhire a dedicat o emisiune Descriptio Moldaviae acestei manifestări culturale, fiind şi el oaspete al sătenilor de pe valea Bistricioarei. Proiectul a fost iniţiat de Asociaţia Pro Grinţieş condusă de profesoara Loredana Zaharia, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean, prin colaborarea logistică cu Primăria Grinţieş, cu aportul domnilor Vasile Scripcaru şi Ionel Chirilă, cu sprijinul neprecupeţit al unor gospodari din Grinţieş precum Luţu Gabor, Nicuşor Curcă, Romulus Răşchitor, Titi Gheorghiu, MihăIţă Stelea etc. Profesoarele de la Grinţieş au arătat că ştiu să mînuiască stativele, andrelele, acul şi suveica, sub atenta monitorizare a învăţătorului Ilie Alexandru, cel care a învăţat aceste meşteşuguri de la mama sa, care, văduvă fiind, l-a purtat în şcoală cu banii cîştigaţi prin ţesutul de covoare, preşuri şi ţoale. Ei au primit TVR-ul la muzeul din Grinţieş, care poartă numele marii doamne Olga Mavrocordat Sturdza, cea care a coordonat alături de Regina Maria îngrijirea orfanilor din războiul de reîntregire naţională. Pe 26 octombrie, echipa de implementare şi principalii sprijinitori ai întregii acţiuni din vară s-au întîlnit din nou la muzeul grinţieşean pentru a revedea materialele realizate, fotografiile, filmuleţele, publicaţiile proiectului şi pentru a pregăti viitorul festival, la care se doreşte un sprijin şi mai susţinut al autorităţilor locale şi judeţene pe măsura anvergurii festivalului care a făcut cunoscută în întreaga ţară micuţa comună de la vechile hotare, nedrepte, ale Moldovei, un adevărat plai al haiducilor. „De reamintit, acum, la momentul bilanţului, că Festivalul Haiducilor, ediţia a III-a, din iulie 2019, desfăşurat pe parcursul a două zile şi avînd un program artistic divers, a adunat în Poiana de la poalele Grinţieşului, pe mult aştepaţii „haiduci“ ai zonei, dar şi pe oamenii locului şi nu numai, începînd cu copiii iubitori de muzică folk sau populară şi, de asemenea, cei ce au fost protagoniştii concursului de costume tradiţionale. Pe scena special amenajată au urcat ansamblurile de copii de la Hangu – Ecoul Hangului, de la Ceahlău – Florile Ceahlăului, de la Tulgheş – Plaiuri tulgheşene, de la Grinţieş – Muguraşi de Brad, de la Broşteni – Muntenii Broştenilor“, avea să afirme în cadrul întîlnirii, unde activitatea a îmbrăcat forma unei adunări haiduceşti, Ilie a lui Sandu, un inimos susţinător al activităţilor culturale săteşti. De la acesta aveam să reaflăm despre recitalurile susţinute de Anastasia Cotârgăşanu, Giulia Macarie, Antonia Răşchitor, Ilinca Subcinschi şi Ecaterina Curcă, despre Răzeşii de la Tupilaţi, dar şi despre Floricică de la Munte al Centrului de Cultură şi Arte Carmen Saeculare, toţi prezenţi la Festivalul Haiducilor. Teatrul folcloric a fost reprezentată de Banda lui Bujor din Grinţieş, o piesă cu tradiţie seculară în regiune. Cît îi priveşte pe grinţieşeni, aceştia şi-au reamintit cu bucurie despre întrecerile cu iz haiducesc, respectiv întrecerile de călărie, trasul buşteanului cu calul, tăiatul buşteanului cu beschia, aruncarea baltagului sau cu iz ţărănesc, privind cel mai frumos animal de la munte sau cea mai gustoasă mîncare tradiţională, un balmuş, un miel în jîntuit, un topit, o tocană haiducească, un porc la proţap şi încă altele. Pînă la ediţia următoare, a IV-a, mai e ceva timp, dar important este că la Grinţieş lumea implicată şi nu numai, are încă treaz sentimentul lucrului bine făurit, cu mare rezonanţă în conştiinţa publică. Era să uităm. Pînă la anul, haiducii vor trece prin comunitate cu prilejul Sărbătorilor de iarnă. Lumea abia i-aşteaptă…