Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR.

“Administrațiile publice locale din județul Neamț pot solicita în continuare fonduri de la Guvern, prin Programul Național de Redresare şi Reziliență!

Guvernul României, condus de liberalul Nicolae Ciucă , va finanța, prin intermediul PNRR, aflat în desfăşurare, proiectele de renovare energetică şi reziliență a clădirilor publice şi a celor rezidențiale multifamiliale.

Este un demers care arată interesul Partidului Național Liberal față de problemele regionale şi locale şi implicarea responsabilă a Guvernului în soluționarea acestora.

Îi încurajez pe primarii nemțeni să aplice pentru aceste fonduri cu proiecte bine realizate şi sustenabile, pentru a atrage finanțări generoase, care vor permite reabilitarea clădirilor din județ şi modernizarea localităților noastre.

Județului Neamț i s-au alocat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, un total de 22.962.488 euro pentru renovarea energetică a clădirilor publice, dintre care au fost utilizați până acum 3.176. 680 euro.

În prezent dispunem de încă 19.785.808 euro, care pot fi folosiți pentru lucrări de reabilitare energetică a clădirilor publice, la solicitarea primăriilor.

De asemenea, în scopul renovării energentice a clădirilor rezidențiale multifamiliale, Ministerul Dezvoltării a alocat județului Neamț suma totală de 18.770.589 euro, dintre care au plecat către administrațiile publice nemțene, în urma proiectelor depuse, 8.473.407 euro.

Suma disponibilă în continuare pentru proiectele de renovare şi reabilitare energetică a clădirilor rezidențiale este de 10.297.182 euro.

Apelurile de proiecte pentru finanțare se depun online pe www.mdlpa.ro/investiții/PNRR.

Potrivit ghidului pus la dispoziție pe site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, se vor finanța proiecte care propun:

Lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii;

Lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum;

Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu; utilizarea surselor regenerabile de energie;

Lucrări de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior;

Lucrări de reabilitare/ modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri;

Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri;

Sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald;

Modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor;

Lucrări pentru echiparea cu stații de încărcare pentru mașini electrice; Instalare de stații de încărcare rapidă pentru vehicule electrice aferente clădirilor (cu putere peste 22kW), cu două puncte de încărcare/stație, etc.

Rata de finanțare acordată de Guvern prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

Localitățile nemțene au nevoie de aceste investiții, de aceea îi îndemn pe toți reprezentanții administrațiilor publice locale să solicite fondurile disponibile şi să facilităm, cât mai curând, dezvoltarea zonelor rurale şi urbane ale județului.

Ca reprezentant al Partidului Național Liberal, susțin sprijinul primit din partea Guvernului condus de Nicolae Ciucă şi consider că aceste investiții reprezintă punctul de start al obiectivelor liberale de a moderniza şi consolida județele României”, a declarat preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr.

■ întîlnirea cu artista şi lansarea ultimului volum semnat de aceasta va avea loc sîmbătă, 21 mai ■ timp de două luni, nemţenii pot vizita expoziţia ce include documente şi obiecte din colecţia personală ■

În 2021, marea artistă Corina Chiriac a donat Muzeului Naţional de Istorie a României numeroase documente şi obiecte din colecţia personală, privind istoria familie sale dar şi despre impresionanta ei carieră. În perioada 2 februarie – 31 martie 2022, cele mai reprezentative dintre piesele oferite au fost expuse. Asta pentru a fi admirate de vizitatorii muzeului în cadrul expoziţiei care a avut titlul „Corina Chiriac. Istoriile unei mari artiste“. „Finisajul“ expoziţiei a beneficiat de prezenţa istoricilor Alina Pavelescu, Ştefania Dinu şi bineînţeles a personajului principal, artista Corina Chiriac.

„Începînd din data de 14 mai 2022, timp de două luni, expoziţia va putea fi vizionată la Muzeul de Artă Piatra Neamţ. În data de 21 mai, ora 17:00, Corina Chiriac şi curatorul expoziţiei, cercetător ştiinţific dr. Cristina Păiuşan-Nuică, se vor afla la Muzeul de Artă Piatra Neamţ, pentru a vorbi publicului despre expoziţie. De asemenea, va fi prezentata ultima apariţie editorială semnată de Corina Chiriac, «Minuni trăite»“, anunţă Complexul Muzeal Naţional Neamţ.

Istoria familiilor Calaigian-Nestorescu-Chiriac, păstrată timp de generaţii, începe cu străbunica artistei, Ioana Nestorescu, soţia lui Nichita Nestorescu, negustor boiangiu din Buzău, ajuns preşedinte al Corporaţiei Meseriaşilor – Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911. Fiica lor, Lucreţia Nestorescu, absolventă de pension, cu mult talent muzical, s-a căsătorit cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor şi tipograf, cu firmă la Bucureşti.

Ei au fost părinţii lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei, respectiv bunicii paterni ai Corinei Chiriac. Bunicii materni, Hovelia Calaigian şi Paris, născută Madirghian, au venit ca refugiaţi armeni în România şi s-au stabilit la Bucureşti înainte de Primul Război Mondial, după ce au pierdut doi copii în timpul teribilelor evenimente din 1915.

Paris Calagian, care a fost institutor, absolvind un liceu pedagocic american în oraşul natal, Adabazar (azi, Adapazari, Turcia), a organizat la Bucureşti o grădiniţă pentru copiii armenilor refugiaţi din Turcia. Ea s-a stins tînără, iar fiica sa cea mare, Hasmig, căsătorită Biberian, şi-a ajutat tatăl la creşterea celorlalţi copii, printre care Arşaluiz-Eliza Calaigian, mama Corinei Chiriac.

Ambii părinţi ai Corinei Chiriac au fost muzicieni. Arşaluiz-Eliza Calaigian s-a născut pe 5 martie 1920 şi a urmat Academia Regală de Muzică din Bucureşti, secţia pian, primind în 1941, în timpul studenţiei, premiul „Paul Ciuntu”. A susţinut numeroase concerte şi a fost profesoară la Conservatorul din Bucureşti.

Mircea Chiriac s-a născut la 19 mai 1919, a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti în anul 1943 şi a intrat în Baroul Bucureşti, dar, cu un talent nativ la muzică, a ales să se dedice acestei pasiuni, urmînd studiile Academiei Regale de Muzică, secţia Compoziţie.

A avut o prodigioasă activitate de compozitor, precum şi una de profesor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Capitală. Corina Chiriac a debutat în muzică în 1965, în cadrul concursului „Debuturi”, organizat la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”, cîştigînd premiul de popularitate, iar în teatru în 1968, în piesa „Sfîntul”, în regia Sandei Manu, la Teatrul de Comedie.

Anul 1970 a însemnat debutul în muzica pe marile scene, fiind laureată a concursului televizat „Steaua fără nume”, participînd la festivaluri naţionale şi la primul festival internaţional, în Polonia. În anul 1971, Corina Chiriac a reprezentat România la Festivalul internaţional „Cerbul de Aur” de la Braşov, fiind premiată cu „Cerbul de Bronz” pentru interpretarea pieselor „Inimă nu fii de piatră” şi „Va veni o clipă”. În acelaşi an îi apărea şi primul disc single Electrecord.

■ anchetatorii au mai dat de urma unui suspect, de 19 ani ■ alţi şase tineri sînt deja în arest la domiciliu sau în control judiciar ■ ei au furat din rezervoarele unor camioane peste 2.300 de litri de motorină ■

Se măreşte cercul suspecţilor într-un dosar de furt de motorină petrecut la Tîrgu Neamţ. Iniţial, anchetatorii au dat de şase tineri bănuiţi că au sustras din camioane parcate circa 2.300 de litri de combustibil. Pe 16 mai a fost reţinută o a şaptea persoană, un tînăr de 19 ani, din Răuceşti.

„La data de 16 mai 2022, în urma extinderii activităţilor de cercetare efectuate într-un dosar penal ce vizeaza săvîrşirea mai multor infracţiuni de furt calificat de combustibil din rezervoarele camioanelor, a mai fost reţinută o persoană bănuită de comiterea faptelor. Investigaţiile au relevat faptul că, în perioada februarie- martie 2022, suspectul de 19 ani din Răuceşti împreună cu alte 3 persoane ar fi sustras aproximativ 2.000 l motorină, în valoare de 17.500 lei.

Ulterior, combustibilului a fost transportat pe raza localităţii Răuceşti unde ar fi fost comercializat. În ziua de 16 mai a.c., în urma documentării activităţii infracţionale tînărul de 19 ani a fost reţinut, pentru 24 de ore, pe baza de ordonanţă de reţinere“, a anunţat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ. „Afacerea“ ilicită le-a fost stricată de anchetatorii care au documentat activitatea infracţională, iar pe 14 mai 2022, oamenii legii au reţinut şase tineri.

Investigaţiile au relevat că în noaptea de 1 spre 2 mai 2022, 6 persoane cu vîrste cuprinse între 18 şi 29 de ani, din localităţile Răuceşti, Timişeşti şi Tîrgu Neamţ, avînd feţele acoperite cu cagule, ar fi tăiat plasa unui gard şi ar fi pătruns în curtea a două societăţi de unde ar fi sustras din rezervoarele camioanelor o cantitate de aproximativ 1.200 de litri de motorină. O nouă lovitură ar fi avut loc în noaptea de 5/6 mai, cînd aceleaşi persoane ar fi pătruns, din nou, în curtea uneia dintre cele două firme, de unde au sustras circa 1.100 de litri de motorină, din rezervoarele camioanelor.

Ulterior, aceştia ar fi transportat combustibilul pe raza localităţii Răuceşti, unde au vîndut motorina. Pe 14 mai, cei 6 tineri au fost reţinuţi pentru 24 de ore, ulterior 4 suspecţi, cu vîrste cuprinse între 18 şi 19 ani, fiind plasaţi în arest la domiciliu. Alţi doi suspecti, de 19 şi 29 de ani, au scăpat cu cea mai blîndă măsură preventivă, controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.