Greu şi la vănători din cauza coronavirusului

■ de la izbucnirea epidemie, numărul partidelor de vînătoare s-a redus, putând participa doar 10-15 ■ mai bine de jumătate din cei 300 de vînători din AVPS Roman nu şi-au achitat cotizaţiile anuale ■

Epidemia de coronavirus a afectat şi activitatea asociaţiilor vînătorilor şi pescarilor sportivi, între ele şi cea de la Roman, care administrează nouă fonduri din cele 52 existente în judeţ, diferenţa fiind gestionată de Direcţia Silvică Neamţ şi alte organizaţii. Preşedintele AVPS Roman, inginer Marius Grosu, a detaliat pe marginea subiectului.

„De la izbucnirea pandemiei de SARS Cov 2 şi pînă în prezent au mai fost organizate cam 80 de partide de vînătoare, în grupuri de maxim 10-15 vînători, la căprior, mistreţi, vulpi, viezure, iepuri şi fazani, marea majoritate în cadrul cotelor de recoltare aprobate de Ministerul Mediului, în baza Ordinului 1400 din 13 iulie 2020.

În general, aceste partide se organizează prin prisma reducerii pagubelor pe care animalele le produc. În zonele afectate de pesta porcină africană a fost nevoie nu doar de recoltarea mistreţilor, ci şi a vulpilor şi şacalilor, animale care produc mari pagube populaţiei.

Se ştie că urmare a deciziei Curţii de Apel Braşov, în România a fost interzisă vînătoarea la păsări, care aducea şi cei mai mulţi străini la aceste partide. Dacă în Ungaria există o adevărată industrie a vînătorii, care asigură 2-3% din PIB-ul ţării, la noi domeniul este neglijat, deşi AVPS-urile gestionează cam 60% din fondurile de vînătoare ale ţării, activitate care aduce la buget, din redevenţe, cam 9 milioane euro.

Pandemia a afectat grav activitatea AVPS-urilor, care supravieţuiesc doar din cotizaţiile membrilor. Cert este că mai bine de jumătate din cei 300 de vînători nu şi-au achitat cotizaţia anuală de 1.700 lei, existînd restanţe şi din anii anteriori. În aceste condiţii am acumulat mari restanţe privind plata obligaţilor la buget şi cu greu reuşim să asigurăm salarizarea paznicilor de vînătoare, care au obligaţia să supravegheze cam 10.000 de hectare fond de vînătoare. În acest timp obligaţiile noastre asumate prin lege trebuiesc îndeplinite“, a declarat inginerul Marius Grosu.

Este vorba de monitorizarea speciilor strict protejate prin lege, pisică sălbatecă, rîs, lup, urs, care dacă nu fac obiectul vînătorii nu prezintă interes pentru vînat.

„Lumea crede că AVPS-urile se ocupă doar de partidele de vînătoare, deşi puţini cunosc faptul că doar 10% din activitatea noastră reprezintă acest lucru. Avem mari dificultăţi în acţiunile de pază a fondurilor de vînătoare şi în combaterea braconajului, în monitorizarea şi evaluarea speciilor de vînat, în dar mai ales în asigurarea hranei, singura care poate ţine animalele sălbatice, departe de colectivităţi, pentru prevenirea pagubelor în rîndul animalelor domestice“, a mai detaliat inginerul Grosu.

La aceste greutăţi se adaugă şi lipsa fondurilor necesare activităţilor de reînoire a contractelor cu Ministerul Mediului. Sumele necesare supravieţuirii sînt legate şi de asigurarea unor prestări de servicii către Direcţia Sanitar Veterinară, privind monitorizarea zonelor agricole, atacate de porcii mistreţi.

O gură de oxigen o reprezintă promisiunea Guvernului Cîţu că AVPS-urile vor primi dotări în maşini de teren şi în combustibil din Fondul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.