Contactează-ne

Actualitate

Gheorghe Panu, un împătimit al Ceahlăului şi un oaspete statornic al Durăului pînă la moarte

Știre publicată în urmă cu

în data de

Gheorghe Panu a fost una dintre marile intelegenţe ale neamului românesc, un spirit vizionar, democrat, de multe ori neînţeles, de multe ori părăsit de prieteni şi tovarăşi de luptă politică. A fost considerat „fripturist“ şi „traseist“ politic, dar noi insistăm pe consecvenţa ideilor sale politice, pe care a încercat să le implementeze printr-un partid sau altul. Ideile sale nu erau schimbătoare. A fost legat de judeţul Neamţ, de Ceahlău, de Durău. Acesta este motivul pentru care ne-am concentrat asupra figurii sale – a fost una dintre marile personalităţi, care, deşi nu era nemţean, a iubit judeţul nostru şi şi-a dat osteneala pentru propăşirea lui. S-a născut la Galaţi în 1848, fiu al ofiţerului Vasile Panu din Vaslui, aghiotantul lui Alexandru Ioan Cuza. Face şcoala primară şi liceul în Iaşi, apoi se înscrie la universitate, unde studiază literele. După ce devine membru al Junimii (1872) , primeşte o bursă cu ajutorul lui Titu Maiorescu şi pleacă la studiu la Paris, împreună cu Vasile Conta şi Alexandru Lambrior. Cu siguranţă, Titu Maiorescu avea ochi pentru tineri valoroşi, dar avea şi de unde alege în Moldova acelor ani. Studiază istoria, literele şi ştiinţele juridice la Paris şi Bruxelles, unde îşi ia doctoratul în drept. După întoarcerea în ţară devine procuror, apoi avocat. Este însă pasionat de lupta politică şi intră, firesc, la gruparea conservatorilor junimişti, dar o părăseşte alăturîndu-se Partidului Naţional Liberal, devenind şeful de cabinet al ministrului de Interne, C. A. Rosetti – 1881 şi deputat al acestui partid, calitate în care susţine votul universal, face o alianţă cu deputaţii socialişti şi condamnă vehement pe deputaţii antisemiţi. Editează mai multe ziare: Lupta, 1884, Cronica, Ziua, Săptămîna din 1891, revistă pe care o scoate singur, şi colaborează la multe alte publicaţii: Convorbiri Literare, Epoca, Epoca Literară, Liberalul. Ziarul Lupta avea în perioada de apariţie cel mai mare tiraj, iar revista Săptămîna, pe care o scria singur, era citită cu nesaţ de intelectualii români. În ziarul Lupta pe care-l conducea, în 1887, a publicat pamfletul „Omul periculos“. Articolul critica decizia regelui de a încheia o nouă convenţie comercială cu Imperiul Austro-Ungar, acuzîndu-l de a fi „cătană nemţească“, „ulan prusian“, „izvorul tuturor relelor“, „samsarul tuturor trădărilor“, „suflet blestemat“. Acest fapt a atras mînia lui Carol I. În calitate de director al ziarului, Gheorghe Panu fost chemat în instanţă pentru ofensa adusă regelui, a fost găsit vinovat şi a fost condamnat la pedeapsa maximă de doi ani de închisoare şi la o amendă de 5. 000 lei. Ca să nu fie închis, Panu a fugit la Paris. În 1888, este ales ca deputat la Iaşi, pe listele opoziţiei anti-liberale şi se întoarce în ţară, dar este arestat la graniţă şi adus la Piatra Neamţ în închisoare. Nicu Albu, prefect al Neamţului la acea dată, apropiat lui Panu, a făcut ca arestul să-i fie uşor, alături fiindu-i şi adeptul politic, viitorul primar şi memorialist, Dimitrie Hogea. Regele Carol l-a graţiat după 10 zile, iar pietrenii l-au condus în triumf spre gară.

Adăposturi montane, drumuri, tel, serviciu de poştă…

Gheorghe Panu a fost de două ori deputat (1881, 1888) şi o dată senator (1892) . În 1888 şi-a creat propriul partid, Partidul Democrat Radical. Ca adept al radicalismului a promovat republicanismul, votul universal, antidinasticismul, reforme agrare, impozit progresiv, regim vamal protecţionist, restrîngerea prerogativelor regale, drepturi pentru muncitori, juriu pentru delicte de presă etc. Şi-a dorit foarte mult să ajungă ministru dar, din anumite motive, acest lucru nu s-a întîmplat, unul dintre ele fiind conflictul cu regele care îi refuză candidatura la un post de ministru, afirmînd că „un om care nu s-a supus legilor ţării nu poate fi ministru“, făcînd aluzie la fuga sa în Franţa pentru a scăpa de răspunderea legală. Ca istoric se remarcă prin lucrările: „Studii asupra atîrnării sau neatîrnării politice a românilor“, „Portrete şi tipuri parlamentare“, „Amintiri de la Junimea din Iaşi“, „Cercetări asupra stării ţăranilor în vremurile trecute“. Venea în Neamţ la prietenul său Calistrat Hogaş, făcea de obicei vizite la mănăstiri, la Tîrg, la Piatra, la Bălţăteşti şi Oglinzi, pînă în 1890, cînd s-a îndreptat pentru prima dată spre Durău. Căci a devenit un împătimit al Ceahlăului şi un oaspete statornic al Durăului pînă la moartea sa, în 1910. La început a stat în gazdă la Răpciuni la un gospodar, dar şi-a făcut apoi o casă proprie la Durău. Făcea excursii lungi pe Ceahlău, dar şi în zonele dimprejur, pînă la Borsec sau Vatra Dornei. Pe Ceahlău a făcut un prim adăpost lîngă stînca Panaghia, mai sărăcăcios şi două mai mari cu paturi la Stănile şi la Mesteceni. A fost un pionier al turismului pe muntele Ceahlău. Era vizitat de Caragiale, Delavrancea, Coşbuc, Morţun, dr. Istrati, Al. Bădărău ş. a. Aici, la Durău, a scos multe numere ale revistei pe care o scria singur – „Săptămîna“, atît de citită în epocă. Influenţa sa a făcut să se înceapă şoseaua pe valea Schitului, s-au făcut poduri şi podeţe. S-a refăcut la cererea sa drumul de la Hangu spre Bicaz, cu mare folos pentru muntenii de la poale de Ceahlău. La stăruinţa sa s-a făcut linie telică, cu post telic şi serviciu de poştă regulat pînă la Durău. Prietenia cu stareţul Teofan a făcut ca influenţa lui Panu să se răsfrîngă şi asupra schitului care a fost ridicat la rangul de mănăstire, a găsit fondurile necesare pentru repararea bisericii şi a clopotniţei în timpul ministerelor lui Spiru Haret şi dr. C. Istrati. Dimitrie Hogea îşi amintea că Panu a intervenit împotriva prinţului Sturdza ca să nu taie pădurea de brazi din jurul Durăului, care aducea un farmec deosebit aşezării şi organele silvice şi boierul i-au dat pînă la urmă dreptate aprigului apărător al Durăului. Cancerul la intestine care-l măcina nu a putut fi tratat la Paris. Şi nici nu mai avea bani pentru medicii de la Paris, căci nu mai putea să muncească. „Grozav lucru e sărăcia, avea să zică, niciodată n-am simţit-o ca acum“. A murit sărac, nelăsînd urmaşilor mare lucru. Guvernul liberal a hotărît funeralii naţionale, presa a avut numeroase articole elogioase pentru un mare „sămănător de idei“. Demn de remarcat faptul că regele Carol I a hotărît din mijloacele sale particulare o mică pensie pentru văduva Panu. Casa de la Durău a fost vîndută către Ministerul Cultelor şi a devenit arhondaric al mănăstirii. Puţini mai ştiu asta astăzi, au mai rămas cîteva fotografii, cîteva cărţi poştale. Oamenii locului nu ştiu de Gheorghe Panu, de şederea sa la Durău şi de mult binele făcut zonei. Stă scris doar pe o placă de marmură rezemată de un perete lăturalnic al clopotniţei de la Durău despre faptul că a fost „un mare ajutător al schitului“. Cam atît. Puţin pentru un om atît de mare, poate cel mai important care s-a legat statornic de aceste locuri şi de aceea am ridicat acest articol pentru mai multă ştiinţă şi preţuire şi astfel neuitare.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

A plecat la Ceruri un alt jurnalist de la Monitorul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ a trecut în nefiinţă, răpusă de o boală incurabilă, psihologul Lăcrămioara Buga ■ fost jurnalist la cotidianul Monitorul, aceasta a pierdut lupta cu viaţa la doar 50 de ani ■

E parcă un blestem. Veşti negre, despre oameni apropiaţi, de care ne leagă amintiri, vin din ce în ce mai des.

Nu a trecut o lună de cînd, pe 23 septembrie, aveam să aflăm că a murit Ioan Creţu, jurnalistul talentat, dar care nu mai profesa de ceva ani. Şi în noaptea zilei de 20 spre 21 octombrie, aveam să primesc un telefon de la Xenia Dumitriu, şefa redacţiei de la Roman, care printre lacrimi mă anunţa că Lăcrămioara Buga, una din colegele noastre din „vechea gardă“ a plecat la cele veşnice, fiind şi ea răpusă de aceeaşi boală necruţătoare.

Lăcrămioara, născută la 27 mai 1971, a murit la 50 de ani. Imposibil de înţeles o asemenea tragedie. Şi amintirile mă năpădesc. Am lucrat împreună cu echipa Constantin Călimac, Mitruţ Iuştiuc, Lăcrămioara Buga, Tudor Ciubotaru, Vasile Danci, Lia Popa. Lăcrămioara avea în responsabilitate ştirile din Sănătate. Era întotdeauna foarte  informată. Ştia tot ce mişcă în „sector“.

Venea de pe teren, se aşeza la calculator şi redacta ştirile, uneori ne mai contram, eu în calitate de redactor şef, ea în calitate de jurnalist pe domeniu, care-şi apăra ideile. La un moment dat a decis să urmeze o altă carieră. A studiat Facultatea de Psihologie şi atunci cînd a terminat-o a decis să plece în sistemul de asistenţă socială. Aşa a ajuns să se ocupe de bătrînii de la Casa Bunicilor şi aşa a ajuns să aibă în grijă copii de la Centrul Social al Primăriei, acolo unde sînt şcolarizaţi cei provenind din medii defavozatate.

A lucrat şi la Casa Fluturaşilor o vreme. De mai bine de un an însă, de cînd a aflat că e bolnavă, a intrat în concediu medical. A fost operată la Cluj, unde a revenit de cîteva ori, boala recidivînd. Săptămîna trecută a fost adusă acasă şi a rămas cîteva zile în îngrijirea mamei sale, asistentă medicală.

Lăcrămioara era căsătorită cu Radu Buga, angajat la ISU, la Detaşamentul de la Roman, din păcate şi el cu destule probleme de sănătate. Cei doi au împreună un băiat, care anul acesta a terminat facultatea, fiind repartizat în Forţele Aeriene ale României. Din păcate, Lăcrămioara nu a mai avut timp să se bucure de  realizările profesionale ale lui Rareş, care era mîndria ei.

Şi amintirile despre colegii mei, jurnalişti mă năpădesc. Îmi vine în minte episodul din  2018, cînd doar într-o săptămînă avea să se stingă, pe un pat de spital, colegul nostru, Constantin Călimac. Şi acum îi dau dreptate lui Cezar Filip, administratorul Monitorul,  care la aflarea veştii morţii „Moşului“, colegul nostru, Ioan Creţu, nota pe pagina de Facebook amintiri despre cei care am lucrat împreună.

Ziarele trăiesc mai mult decît oamenii. Cu o conditie: să fie scrise de oameni cu inimă mare, cu dragoste pentru condei şi mai ales pentru cititori“. Si Lăcrămioara a făcut parte dintre jurnaliştii aceia care au lucrat cu dăruire pentru meserie. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, în comuna natală a mamei sale, Stăniţa, în satul Ghidion. Dumnezeu să te aibă în pază, Lăcrămioara!

Citește știrea

Actualitate

Detalii din ancheta tatălui care şi-a ucis fiica în vârstă de 5 ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cadavrul victimei minore era îngropat la numai jumătate de metru adîncime ■ se pare că totul a ieşit la iveală în urma unei sesizări ■ anchetatorii caută şi cadavrul mamei ■ presupusul autor a fost arestat după 15 ani ■

Antonio Ilie Arhip, de 51 de ani, din Tîrgu Neamţ, care-i acuzat că şi-a ucis atît fosta nevastă, cît şi fiica de 5 ani în urmă cu 15 ani, a fost arestat preventiv de magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ.

„În temeiul art. 226 Cod procedură penală, raportat la art. 203 alin. 3 Cod procedură penală, art. 202 Cod procedură penală şi art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, admite propunerea formulată de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Neamţ, avînd ca obiect luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul A. A.- I.

Dispune arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 zile, începînd cu data de 20.10.2021 pînă la data de 18.11.2021 inclusiv, a inculpatului A. A. -I., cercetat în dosarul penal nr. 32/P/2021 al Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ pentru săvîrşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art.188 Cod penal- art. 189 alin. 1 lit.f Cod penal, cu referire la art.199 alin.1 Cod penal“, conform instanţei.

Decizia nu este definitivă, la pronunţare inculpatul nu a contestat-o, dar mai are timp. Totul a ieşit la iveală la un deceniu şi jumătate de la dispariţia fostei neveste a lui Arhip, Magdalena Ursu, de 26 de ani, din Buhuşi şi a fiicei celor doi, Andreea, atunci de 5 ani.

Pe 19 octombrie 2021, în urma unei sesizări, anchetatorii au descins în curtea inculpatului, ulterior descoperind cadavrul copilei. Era îngropat la o adîncime de numai jumătate de metru. Anchetatorii au găsit osemintele unei persoane minore, cu o înălţime de circa un metru. Oamenii legii presupun că individul ar fi ucis-o şi pe fosta soţie, cel mai probabil cadavrul fiind îngropat tot prin preajma casei, în curte sau în grădină.

Cel mai probabil este o chestiune de timp pînă cînd va fi descoperit. Dacă toate acestea se adeveresc, iar inculpatul va fi găsit vinovat de dublu omor şi-ar putea petrece toată viaţa în închisoare. Conform normelor în vigoare acesta poate fi condamnat la maximul prevăzut de Codul penal, 25 de ani de închisoare sau detenţie pe viaţă.

Probabil ideea crimei a încolţit încă de pe 7 decembrie 2006, cînd Magdalena Ursu, divorţată fiind de fostul soţ şi locuind deja la casa părintească, la Buhuşi, cu tatăl ei, s-a prezentat la uşa lui Arhip cu un executor judecătoresc pentru a-şi lua fiica pe care instanţa i-o încredinţase. Au plecat împreună la Buhuşi, la bunicul matern. A doua zi, pe 8 decembrie 2006, Arhip a venit la Magdalena Ursu şi nu se ştie cum a convins-o să mergă împreună cu fetiţa în oraş pentru a-i cumpăra hăinuţe. Nu s-au mai întors niciodată acasă.

Ancheta a fost îngreunată de faptul că bunicul matern a anunţat dispariţia la celor două la aproape un an şi jumătate, în martie 2007. Ani de zile au fost căutate fără folos, de neînţeles fiind cum de nu s-a săpat şi în curtea inculpatului, deşi acesta era primul suspect, fiind ultimul care le văzuse. Au existat zvonuri că mama şi fiica ar fi plecat în Germania, dar corespondenţa oficială cu statul străin nu a confirmat acest lucru.

Acum este cautat cadavrul mamei, posibil să fie făcute teste ADN şi să se stabilească exact modul în care victima minoră şi-a pierdut viaţa dar şi mobilul crimei, deşi acesta pare evident, răzbunare sau gelozie. Pînă acum inculpatul nu a mai avut contact cu legea penală.

Citește știrea

Actualitate

Persoană decedată, lăsată într-un apartament care putea lua foc de la o candelă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pompierii pietreni au avut parte de o intervenţie mai puţin obişnuită, joi, 21 octombrie.

Ei au fost alertaţi pentru că pe casa scării unui bloc din Piatra Neamţ se simţea miros de fum. Au intrat într-un apartament în care au găsit o persoană decedată, iar un dulap ardea mocnit. După ce au stins flăcările, pompierii au stabilit că acestea au fost provocate de la o candelă lăsată nesupravegheată şi că persoana din apartament fusese declarată decedată în cursul acestei dimineţi.

“În jurul orei 09:51, prin apel la 112, pompierii au fost înștiințați despre faptul că se simte miros de fum pe casa scării într-un bloc de locuințe din bulevardul Decebal, municipiul Piatra Neamț.

La locul solicitării s-au deplasat două echipaje de pompieri cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD.

Pompierii au intrat într-un apartament situat la etajul șase, unde au constatat că o persoană era decedată, iar un dulap ardea mocnit.

Miltarii au localizat și lichidat incendiul în limitele găsite și au acționat pentru evacuarea fumului din interiorul apartamentului.

Incendiul s-a produs cel mai probabil din cauza unei candele lăsată nesupravegheată (foc deschis în spații închise).

Nu a fost necesară evacuarea locatarilor din bloc.

Precizăm faptul că persoana nu a decedat din cauza incendiului, aceasta fiind declarată decedată în cursul aceste dimineți, de către un echipaj SAJ”, au comunicat reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Trending