„Gavril Galinescu, – Cîntece populare din Moldova“, de Ziua culturii naţionale

■ lucrarea prof. univ. dr. Vasile Vasile va fi prezentată, pe 15 şi 16 ianuarie, la Bicaz, Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ

Evenimentul cultural al începutului de an este Ziua culturii naţionale. În cadrul acestui proiect, Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ a pregătit lansarea unei valoroase lucrări alcătuită, îngrijită şi prefaţată de profesor universitar doctor Vasile Vasile.

Este vorba despre cartea „Gavriil Galinescu – Cîntece populare din Moldova“, recent apărută la editura Nona a Centrului Saeculare. Motivaţia autorului este cuprinsă în Studiul introductiv: „În condiţiile în care Colecţia Naţională de Folclor, iniţiată de Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei Române «Constantin Brăiloiu», nu a reuşit să valorifice vechile colecţii datorate unor inimoşi intelectuali din perioada precomunistă şi a lăsat în atribuţiile forurilor culturale locale valorificarea unor asemenea preţioase documente, Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean, îşi îndeplineşte una dintre obligaţiile de bază din acest domeniu.

Publicarea antologiei de folclor realizată de Gavriil Galinescu, un eminent fiu al Văii Bistriţei, susţine afirmaţia. Asemenea forurilor culturale sucevene (care au început activitatea de restituire a bogatei colecţii a lui Alexandru Voievidca şi a monumentalei monografii închinate de către Leca Morariu lui Iraclie şi Ciprian Porumbescu), celor bistriţene (care au făcut eforturi pentru restituirea colecţiei lui Ilarion Cocişiu, colecţii valoroase, contemporane cu cea a lui Galinescu), celor din Caracal (care şi-au asumat răspunderea tipăririi monografiei unuia dintre eminenţii fii ai Romanaţilor), forurile culturale nemţene au răspuns iniţiativei de a pune în circulaţie o antologie de folclor reprezentativă vetrei de folclor locale, realizată în prima parte a secolului trecut“.

Lucrarea, bogată în material muzical, grupat şi sistematizat tematic, cuprinde cântece de leagăn, cântece din folclorul copiilor, colinde, cântări din repertoriul nupţial, funebru, păstoresc, de şezătoare, doine, balade, melodii instrumentale de joc.

Noua carte scoasă la editura Nona, cu importantul aport al tehnoredactorului muzical Florin Podariu, se adresează atât publicului specializat – profesori de muzică, dirijori de cor, preoţi, interpreţi ai folclorului nemţean -, dar şi celui larg sau mai puţin iniţiat, care vor să aspire la cunoaştere muzicală – elevi, seminarişti, membri ai unor grupări corale semiprofesioniste.

Aflată sub auspiciile unei sărbători româneşti – Ziua culturii naţionale – lansarea acestei importante lucrări este privită de organizatori ca un eveniment cultural de o amploare deosebită. Astfel, Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ a invitat Corala Bazil Anastasescu, dirijată de prof. Eugenia Tiugea, să ilustreze muzical opera componistică a lui Gavriil Galinescu. De informaţii primite direct de la autor se va bucura publicul cititor de toate vârstele din Bicaz, Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ.

La debutul manifestării, profesorul Vasile Vasile se va întîlni, miercuri, 15 ianuarie, mai întîi cu cititorii Bibliotecii Mihai Eminescu din Bicaz (ora 13:00). Apoi, începînd cu ora 17.00, la Casa Culturii Ion Creangă din Tîrgu Neamţ, autorul, alături de corala Bazil Anastasescu, se va întîlni cu publicul din Tîrgu Neamţ.

Joi, 16 ianuarie, ora 13.00, la sala de festivităţi a Colegiului Naţional Calistrat Hogaş va fi rîndul elevilor şi profesorilor lor de a face cunoştinţă cu o parte din opera lui Gavriil Galinescu. În aceeaşi zi, începînd cu ora 18.00, la Consiliul Judeţean Neamţ, sala Calistrat Hogaş, publicul din Piatra Neamţ va fi martor la spectacolul final al lansării cărţii „Gavriil Galinescu – Cîntece populare din Moldova“, protagonişti fiind autorul lucrării, profesorul Vasile Vasile şi corul Bazil Anastasescu condus de profesor Eugenia Tiugea. Participarea la oricare dintre evenimentele amintite este liberă, în limita locurilor disponibile.

Cine a fost Gavril Galinescu

Gavriil Galinescu, dirijor, profesor, folclorist, muzicolog şi compozitor s-a născut în ziua de 15 decembrie 1883, la Hangu. Însă, ca la atâţia alţi oameni de seamă, şi data naşterii lui este destul de imprecisă: Enciclopedia României a lui Lucian Predescu îi consemnează naşterea la 31 decembrie 1883, Dicţionarul lui Constantin Prangati – la 16 decembrie 1883, cel al lui Constantin Tomşa – 16 decembrie 1883, o altă sursă recentă – data de 25 decembrie 1883, iar Teoctist Galinescu ne indică (în cartea Ţara Hangului) data de 15 decembrie 1883. Venind de la un apropiat al compozitorului, cel care a fost Teoctist Galinescu, ziua de 15 pare a fi cea mai plauzibilă. După absolvirea Seminarului Teologic Veniamin Costache din Iaşi (1903), a studiat la Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti (1905-1909) cu Dumitru G. Kiriac (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie, contrapunct, compoziţie) şi la Universitatea din Bucureşti (Facultatea de Drept, 1905-1909). S-a perfecţionat la Konservatorium din Leipzig şi a urmat şi cursurile Universităţii Musikwissenschaft din Viena (1930-1931.

Între anii 1906-1910 este dirijor la Societatea corală Doina din Bucureşti, profesor de muzică vocală la Şcoala normală Spiru Hare din Buzău (1913-1914), la Gimnaziul de băieţi din Hangu şi Liceul Alexandru cel Bun din Iaşi (1925-1929), profesor de teorie la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Cemăuţi (1931-1935), profesor de dirijat coral la Academia de Muzică şi Artă Dramatică George Enescu (1935-1941) şi la Conservatorul George Enescu (1946-1948) din laşi. Este licenţiat în drept în 1909.

Din 1929 este membru al Societăţii Compozitorilor Români. A fost ultimul primar al Hangului înainte de 23 august 1944. Nu a fost membrul niciunui partid politic. A compus creaţii simfonice, corale, de scenă, camerale, vocal-simfonice. Este autorul a numeroase manuale didactice de muzică pentru elevi. Compozitorul a trecut în eternitate în ziua de 10 iulie 1960, la Durău, locuinţa sa din Hangu fiind acoperită de lacul de acumulare.