Contactează-ne

Actualitate

GALERIE FOTO: Ziua Tămăşenilor – manifestare de suflet închinată Centenarului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ primarul Ştefan Lucaci şi Consiliul Local Tămăşeni au pus bazele unei veritabile tradiţii ■ localitatea din lunca Siretului este vatră de civilizaţie pe meleagurile de lîngă Roman ■

Una dintre cele mai dezvoltate unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Neamţ, comuna Tămăşeni, care mai are în componenţă şi satul Adjudeni şi-a celebrat duminică, 21 octombrie, în premieră, ziua. Data nu a fost aleasă întîmplător de către primarul Ştefan Lucaci şi Consiliul Local, mai ales că am intrat în linie dreaptă cu pregătirile pentru celebrarea Centenarului – 100 de ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Fii ai satelor amintite şi-au lăsat trupurile pe cîmpurile de luptă, fiind martizizaţi pentru neatîrnarea ţării şi împlinirea idealului naţional. Astfel, începînd de la primele ore ale dimineţii, suflarea din comuna Tămăşeni a mers, aşa cum face de fiecare dată în zilele de duminică şi nu numai, la biserică, pentru a asista la ceremonialul religios oficiat de către preoţii romano- catolici. Liderii administraţiei publice locale şi invitaţii lor au fost, de asemenea, prezenţi în rîndurile credincioşilor, ascultînd rugile şi cuvintele de învăţătură ale preoţilor, în ziua în care întreaga suflare a localităţii de pe malul Siretului, nu de puţine ori încercată din greu de vicisitudinile naturii, a celebrat Divinitatea, România şi, nu în ultimul rînd, pe cei care au trudit în a face din aceste sate o mîndră comunitate. Pe treptele din faţa Sfîntului Altar a fost aşezat tricolorul, însoţit de candele ale căror lumină au adus aminte de jertfele înaintaşilor. Ceremonialul religios s-a terminat la orele amiezei, cand creştinii care au ieşit din sfîntul lăcaş au rămas în zona centrală a satului, acolo unde primarul Ştefan Lucaci şi membrii Consiliului Local Tămăşeni, alături de preoţi, au oferit jertfă pentru martirii satelor, la monumentul eroilor. Cu acelaşi prilej, au fost omagiaţi şi cei care, prin exemplul lor de viaţă, au întemeiat familii şi au contribuit la dezvoltarea întregii zone. „Sîntem în faţa unui moment emoţionant, care, deopotrivă, ne leagă de istoria acestor locuri şi de cei care s-au jertfit pentru România. Dorim ca această zi să rămînă în memoria colectivă, ca un început al unei tradiţii a comunei Tămăşeni. În fiecare toamnă, de acum încolo, dorim să ne aducem aminte de cei care nu mai sînt printre noi dar şi de cei care, prin exemplul viu, ne fac mîndri că sîntem parte a acestor locuri. Le doresc tuturor locuitorilor comunei Tămăşeni un sincer «La mulţi ani!» şi să îi ţină Dumnezeu sănătoşi, alături de familiile lor şi de Biserică“, a menţionat primarul localităţii celebrate. Sărbătoarea a continuat, după sfinţirea monumentului eroilor din Tămăşeni, cu o depunere de coroane, după care au avut loc momente artistice susţinute de către elevii şcolilor din Tămăşeni şi Adjudeni. Un moment cu totul aparte a fost hora satului, în zona părculeţului care înconjoară biserica satului, în aceasta prinzîndu-se deopotrivă localnicii şi oaspeţii lor din comunele învecinate sau municipiile Roman ori Piatra Neamţ.

Un început de tradiţie

Evenimentele de la Tămăşeni nu au fost lipsite de prezenţa unor personalităţi ale vieţii politice din judeţul Neamţ, o dovadă în plus a faptului că această comunitate are parte de respectul şi susţinerea cuvenite. Nu au lipsit deputatul Mugur Cozmanciuc, şeful PNL Neamţ dar nici deputatul USR, fiu al satului, Iulian Bulai. Au venit cu drag alături de primarul Ştefan Lucaci şi consilierii locali ai Tămăşenilor edilul de la Cordun, Adrian Ciobanu, primarul comunei Gherăeşti, Pavel Bereşoae, viceprimarul Ioan Tiron, de la Cordun, consilierii judeţeni Mihaela Isciuc, Gabriel Lucaci, Marius Nechita, Valentin Stavarache, Dumitru Acatrinei, Dionisie Dumitraşcu, consilierul local Graţian Iacob sau consilierii locali din Tămăşeni. A mai fost în sînul comunităţii pe care o respectă prim vicepreşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, precum şi Daniel Cucu, de la Dulceşti, Roxana Lohan şi Monica Anton. Ambii deputaţi prezenţi au luat, de asemenea, cuvîntul în cadrul emoţionantului moment care a avut loc la Monumentul Eroilor, vorbind despre jertfa înaintaşilor. Petrecerea a continuat, apoi, pînă după lăsarea întunericului, pe scena special amenajată evoluînd Mioara Velicu şi Viorica Macovei, alături de talentele locale. Seara, a fost organizat un frumos foc de artificii. De precizat că prima menţiune documentară a comunei Tămăşeni apare încă din Letopiseţul Ţării Moldovei scris de Grigore Ureche. Satul a intrat în istoria României prin lupta ce s-a dat aici, în ziua de 12 octombrie 1449, între urmaşii lui Alexandru cel Bun, Alexandrel, susţinut de polonezi şi Bogdan, fiul nelegitim al aceluiaşi domn, susţinut de Iancu de Hunedoara. Lupta s-aîncheiat cu înfrangerea lui Alexandrel, Bogdan devenind domn al Moldovei sub numele de Bogdan al II-lea, acesta fiind tatăl lui Ştefan cel Mare. Încă din primele menţiuni documentare, satul purta numele de Tămăşeni, ori alte variante care sînt uşor de recunoscut şi se pot reduce la acelaşi nume de bază. Dicţionarul onomastic, editat de Academia Română în anul 1963 deriva denumirea localităţii Tămăşeni de la numele unguresc de Toma-Tamaş, iar academicianul Iorgu Iordan în Toponimia românească, dădea aceeasi derivaţie. Vatra veche a satului a fost spre apus, pe locul numit popular Cânepişte. Bătrînii afirmă că străbunii lor au întemeiat satul sub dealul Traianului înainte de anul 1700. Astfel se explică faptul că vatra comunei este situată în zona inundabilă a Siretului. Încă din secolul al XVI-lea satul a fost proprietatea mănăstirii Galata din Iaşi, dăruit acesteia la 22 februarie 1578 de către domnul Moldovei, Petru Şchiopul.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Spitalul de la Leţcani se tot… predă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ ISU Iaşi a demarat procedura de recepţie ■ abia apoi vedem dacă şi când va fi redeschis ■ locurile la ATI se împuţinează pe zi ce trece ■

Stare de fapt: valul IV al epidemiei de coronavirus pare a fi mai grav decât ne-am fi dorit. Deja, în majoritatea judeţelor, paturile ATI disponibile pentru bolnavii de Covid sunt din ce în ce mai puţine. Iar dacă lucrurile evoluează pe acelaşi trend, în scurt timp nu vor mai fi paturi disponibile.

În Neamţ, situaţia este şi mai gravă. În urmă cu zece luni, Secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ a fost distrusă de un incendiu soldat cu 15 victime. De atunci stă închisă sub sigiliul procurorilor care fac anchetă. Din bani privaţi, donaţii şi sponsorizări, Asociaţia Dăruieşte Viaţă a construit o secţie ATI externă cu 17 paturi. În mod evident insuficiente pentru un spital judeţean. Mai ales în vreme de pandemie.

În tot acest timp, Spitalul Mobil de la Leţcani, pentru care nemţenii au cotizat cu peste 3 milioane de euro, stă închis. Conform oficialităţilor din Iaşi el este în plină procedură de predare-primire către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Prefectul de Iaşi, Marian Grigoraş: „Spitalul este în procedură de predare-primire de la Euronest la DS”. „Am început procedura de preluare de la Asociaţia Euronest, în colaborare cu echipe de specialişti în domeniu. Se va face o recepţie atât cantitativă, cât şi calitativă, iar la finalizarea ei vom vedea ce demersuri trebuie întreprinse pentru operaţionalizarea spitalului”, conform purtătorului de cuvânt al ISU Iaşi, Georgică Onofreiasa.

Ca o scurtă paranteză, e de apreciat că oficialii ieşeni mai comunică pe această temă. La Neamţ e… tăcere mormântală. În dialogul purtat cu reprezentanţii ISU Iaşi am încercat să aflăm şi cam când s-ar putea finaliza procedura de predare-primire. Nu ni s-a putut da un termen limită, pe motiv că nu depinde doar de ISU, ci şi de … Euronest. Deci ar putea fi vorba de zile, cum ar fi normal în plin val IV, sau de săptămâni ori chiar luni.

Drept e că în acest moment nu ştim ce va rezulta după recepţia cantitativă, dar mai ales calitativă. Iar aşteptările nu pot fi optimiste în condiţiile în care presa a tot scris de nenumărate nereguli şi probleme, iar controalele s-au ţinut lanţ pe la respectivul spital. Ba ar fi intrat pe fir chiar procurorii DNA.

Apoi, dacă totuşi va rezulta că avem un spital, nu doar o sumă de containere cu aparatură medicală dubioasă în ele, va mai dura ceva până când va fi găsit/angajat personalul medical necesar pentru ca spitalul să fie operaţional/funcţional. Probabil alte săptămâni sau luni.

Iar surse neoficiale spun că, şi redeschis, spitalul de la Leţcani va putea trata doar cazuri uşoare sau medii pentru că la ATI nu s-ar putea asigura condiţii ca în… spitalele „clasice”. Deşi acolo au fost cheltuiţi 13 milioane de euro din banii nemţenilor şi ieşenilor.

Scurtă rememorare

Povestea spitalului de la Leţcani este una tristă, cu un final previzibil. Tot trist. Investiţia a ridicat mari semne de întrebare şi a suscitat critici chiar de la început. Însă Ionel Arsene, preşedintele CJ Neamţ, şi Maricel Popa, preşedintele CJ Iaşi la vremea respectivă, au mers mai departe. Au dat banii, au trecut peste faptul că s-a întârziat mult până au venit containerele şi aparatura medicală şi au inaugurat aşa-zisul spital în preajma alegerilor.

Spitalul a stat deschis doar câteva luni, timp în care s-a tot vorbit despre numeroase nereguli, ce au culminat cu închiderea lui. Pentru un motiv ciudat: „este termosensibil”. Adică la temperaturi scăzute „îngheaţă” instalaţiile. Începând cu cea de… încălzire.

Lunile au trecut şi deşi a venit şi vara cu temperaturi caniculare „spitalul termosensibil” nu a mai fost deschis. Chiar dacă diverşi de la diverse instituţii şi de la cel mai înalt nivel dădeau asigurări că „în scurt timp” unitatea sanitară va fi redeschisă. În ciuda acestor asigurări, în urmă cu câteva luni s-a aflat, apoi s-a şi votat trecerea la ISU.

Iar acum aşteptăm finalizarea recepţiei. Şi ne rugăm ca să mai găsit vreun loc pe un pat ATI în vreun spital, dacă vom avea nevoie, deşi am cotizat cu toţii cu 13 milioane de euro.

Citește știrea

Actualitate

Vreme rece

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în cea mai rece zi din această săptămînă vor fi numai 11 grade ■ şi nopţile vor fi deosebit de reci ■ vestea bună este că în week-end ne putem aştepta la temperaturi de pînă la 22 de grade ■

La începutul ultimei decade a lunii septembrie valorile termice au scăzut dramatic şi după ce duminică, 19 septembrie, în zona noastră ne-am bucurat de 21 de grade, pentru ieri am avut promisiunea unor valori de numai 14 grade. Aşa va fi vremea vreo cîteva zile, iar nopţile vor fi deosebit de reci, cu minime care coboară pînă la valori de numai 4 grade.

Vestea bună este că în week-end soarele îşi face datoria şi se vor înregistra valori termice diurne care vor depăşi pragul de 20 de grade Celsius. Pînă atunci trebuie spus că în noaptea de 19/20 septembrie, în judeţ s-au înregistrat minime la limita îngheţului, 0 grade. Este vorba de temperatura înregistrată la staţia meteo de pe Ceahlău – Toaca, în timp ce în restul teritoriului au fost valori mai blînde.

Astfel, la Roman a fost ceva mai frig, cu o minimă de 6,3 grade, în timp ce la Tîrgu Neamţ au fost 8,2 grade. Cel mai confortabil a fost la Piatra Neamţ unde s-au înregistrat 8,9 grade. Ieri, 20 septembrie, la ora 11:00 erau temperaturi modeste faţă de intervalul precedent, respectiv 11 grade la Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ şi 13 grade în zona Roman. Cel mai frig era pe crestele montane unde la acelaşi moment se înregistra doar 1 grad, cu plus. Nu sînt schimbări notabile nici pe parcursul zilei de azi, 21 septembrie.

Va fi tot o zi cu soare, dar nu mai mult de 15 grade în termometre. Noaptea va fi deosebit de rece, cu o minimă de 6 grade. Şi mai rece va fi pe parcursul zilei de miercuri, 22 septembrie. Nu mai vedem soarele, cerul va fi acoperit şi ar putea ploua slab la o maximă de doar 12 grade. Regimul termic nocturn nu va fi influenţat prea mult şi minima se opreşte la 5 grade. Cea mai rece zi din această săptămînă pare a fi cea de joi, 23 septembrie, cînd pe fondul unui cer variabil cu soare nu vor fi mai mult de 11 grade la amiază.

Minima nocturnă rămîne cantonată la 5 grade. De vineri, 24 septembrie, începe să se încălzească uşor şi pentru că soarele va fi la datorie, avem promisiunea unei maxime de 17 grade. Urmează cea mai rece noapte din acest sezon, iar mercurul din termometre coboară pînă la 4 grade. În week-end avem promisiune de vreme mai caldă. Astfel, sîmbătă, 25 septembrie, se anunţă cer variabil cu soare, iar dacă previziunile de acum ale meteorologilor se adeveresc, ne vom bucura de o zi superbă, cu pînă la 21 de grade. Noaptea va fi încă răcoroasă, cu 7 grade. Şi mai bine va fi duminică, 26 septembrie, cînd va fi soare şi cam 22 de grade la prînz. Şi noaptea devine mai blîndă, cu o minimă de 11 grade.

Citește știrea

Actualitate

Drama familiei Smicală fără sfârşit? “Coșmarul nostru nu s-a terminat”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Camelia Smicală anunţă că este din nou trimisă în judecată ■ motivul e halucinant: şi-ar fi “furat” copiii şi a făcut public cazul ■ Mihai şi Maria vor să fie alături de mama lor şi au spus public în mod repetat acest lucru ■

Drama familiei Cameliei Smicală pare a fi una fără sfârşit. Recent, doctoriţa născută în Piatra Neamţ a anunţat că este din nou trimisă în judecată de autorităţile finlandeze, pe “cauză penală”.

Deşi termenul cel mai potrivit ar fi că este, de mulţi ani, hăituită penal. Motivul este unul halucinant: şi-ar fi furat propri copii. Pe Mihai şi pe Maria, cei care, cu lacrimi în ochi, rugau autorităţile din Finlanda să îi lase alături de mama care astăzi este acuzată că i-ar fi… furat. Şi că ar mai fi făcut şi publică întreaga dramă.

După ani buni de procese şi după ani buni în care Camelia Smicală s-a luptat cu un întreg stat care mima că e preocupat de protecţia copiilor, dar de fapt chinuia nişte copii, încercând să se răzbune pe o mamă care nu renunţa la luptă, se părea că lucrurile au intrat în ordinea normală: Mihai şi Maria erau redaţi familiei, erau lăsaţi, aşa cum au cerut, să fie alături de mama lor, după ce fuseseră ţinuţi, împotriva voinţei lor, în instituţii finlandeze de aşa-zisă protecţie socială, de fapt nişte “lagăre” pentru minori.

“Minunea”, care a fost posibilă după ce mulţi români, dar nu numai, au ieşit în stradă pentru Maria, Mihai şi Camelia, a ţinut doar câteva luni. Prin sentinţă judecătorească, după numeroasele acţiuni de solidarizare cu familia Smicală, copiii au fost reîncredinţaţi mamei de lângă care au fost smulşi atât de brutal. Însă, din păcate, se pare că instituţiile nu renunţă: vor să reînvie coşmarul.

“Se pare că nu au terminat cu noi. Sunt trimisă din nou în judecată (pe cauză penală) pe motiv că aș fi furat copiii în 2019 și că am făcut public cazul . În procesul penal copiii sunt în postura de victime (ale mele), dar copiilor li se refuză dreptul la avocatul ales de ei (le-a fost numit un avocat din oficiu, același care nu le-a apărat drepturile în anul 2015 când au fost agresați de către executorii judecătorești) și li se refuză dreptul de a fi ascultați (în calitate de „victime”, sic) în instanță.

Menționez că am fost deja condamnată de câteva ori pentru faptul că am făcut public cazul, deși drepturile omului prevăd că o persoană nu poate fi condamnată de mai multe ori pentru aceeași faptă.

Dincolo de faptul că nu au absolut nici o probă împotriva mea (pe drept penal, mă refer), nu înțeleg ce urmăresc . Coșmarul nostru nu s-a terminat”, este postarea, recentă, de pe Facebook, a Cameliei Smicală.

Concluzia e una singură: Maria, Mihai şi Camelia au nevoie din nou de sprijinul sufletesc care a făcut posibil să fie din nou împreună. Şi sunt sigur că îl vor primi. În stradă şi oriunde va mai fi nevoie.

Citește știrea

Trending