Contactează-ne

Actualitate

GALERIE FOTO: Trăiri şi amintiri la Vacanţe Muzicale

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ediţia a XLV-a a festivalului de la Piatra Neamţ a consemnat cîteva momente inedite ■ soprana Elena Moşuc a avut un proiect muzical, Resonance, prezentat în premieră absolută în România şi chiar o premieră mondială absolută ■ tot o premieră a fost şi opera pop- rock The One Born From A Tear ■ la festival au participat 379 de artişti muzicieni - solişti, instrumentişti, dansatori şi actori ■

Vacanţele Muzicale, ediţia cu numărul 45, s-au încheiat. Dincolo de serile muzicale oferite de artişti şi organizatori publicului nemţean şi turiştilor aflaţi ocazional prin urbea pietreană, au rămas în urmă ecouri, amintiri şi… date statistice. La începutul săptămînii trecute, în a doua zi de festival, profesorul Nicolae Gîscă, fondatorul şi dirijorul Coralei Cantores Amicitiae, se bucura „de o nouă prezenţă la Vacanţe, loc de muncă şi destindere (în egală măsură) estivală a mai multor generaţii de studenţi care au făcut parte din ansamblul nostru coral“ şi îşi amintea cu nostalgie „de o zi de iulie a anului 1982, cînd compozitorul şi profesorul ieşean Vasile Spătărelu saluta public, din loja centrală a Teatrului Tineretului, interpretarea coriştilor Cantoresului, în premieră mondială, a compoziţiei «Floare albastră», versurile aparţinîndu-i lui Mihai Eminescu“. La sfîrşit, în ultima seară a ediţiei, celebra soprană Elena Moşuc, apreciată pe cele mai mari scene ale lumii, se bucura sincer de prima prezenţă la Vacanţe, „festival de care am auzit încă de cînd eram elevă“. Între cele două borne temporale ar mai fi de reţinut munca asiduă şi marile emoţii încercate de valorosul clarinetist român Doru Albu, cel care şi-a dorit imens ca toate cele trei ieşiri ale sale la rampa Vacanţelor să fie de succes. Şi au fost. Atît la seara de jazz, atunci cînd a cîntat la recitalul colegului Romeo Cozma, cît şi la recitalul oferit de Ansamblul cameral Pro Musica Academica (Doru Albu, Daniel Dragomirescu – chitară, Daniel Paicu – clarinet, Ciprian Ciotloş – pian – şi invitaţii italieni, clarinetiştii Luigi Magistrelli şi Antonio Tinelli), precum şi la spectacolul clasei de măiestrie pe care a coordonat-o. Dacă din rîndurile anterioare se poate deduce că ieşeanul Doru Albu a fost muzicianul cu cele mai multe prezenţa pe scena ediţiei a XLV-a a Vacanţelor, vă mai putem spune că au fost şi o serie de premiere pentru Festival şi nu numai.

Premiere şi concerte inedite la festival. Şi statistici

Astfel, populara Loredana şi celebra Elena Moşuc au cîntat pentru prima dată la Vacanţe. Mai mult, în concertul de închidere al ediţiei propus de soprană, Resonance, a fost, cităm din programul editat special pentru acest eveniment, „un proiect muzical original conceput de soprana Elena Moşuc, prezentat în premieră absolută în România“. În timpul concertului, Elena Moşuc a anunţat chiar o premieră mondială absolută: urma să interpreteze pentru prima dată pe o scenă o compoziţie a lui Marius Dragomir. Tot o premieră pentru Vacanţele Muzicale a fost şi opera pop-rock „The One Born From A Tear“, cea care a ţintuit sute de pietreni pe scaunele din Piaţa Turnului pînă la acordurile finale. Iată şi cîteva alte elemente de statistică privind ediţia a XLV-a a Festivalului Vacanţe Muzicale: în cele şapte zile au fost douăsprezece spectacole; evenimentele artistice au avut loc în două locaţii – Teatrul Tineretului, respectiv Piaţa Turnului; pe scena Festivalului au urcat opt ansambluri: două corale (Corul Gavriil Musicescu al Filarmonicii Moldova Iaşi şi Corul Cantores Amicitiae; trei orchestre simfonice (respectiv cele ale Filarmonicii Moldova, Operei Naţionale şi Universităţii Naţionale de Arte George Enescu, toate din Iaşi); o orchestră folclorică (Orchestra Folclor a Filarmonicii Naţionale Serghei Lunchevici din Chişinău); un ansamblu de dansuri populare (Ansamblul Hora din Chişinău); nu în cele din urmă, Ansamblul cameral Pro Musica Academica; cel mai mare număr de spectatori la spectacolele din sală a fost înregistrat la concertul de deschidere, cel al orchestrei simfonice şi al corului Gavriil Musicescu ale Filarmonicii Moldova Iaşi; cel mai mare număr de spectatori la spectacolele din Piaţa Turnului a fost consemnat la trei evenimente: respectiv, la spectacolul folcloric oferit de îndrăgiţii basarabeni (Orchestra Folclor şi Ansamblul Hora, la concertul Loredanei, din penultima seară, şi la concertul susţinut de Elena Moşuc şi Bogdan Mihăilescu, acompaniaţi de orchestra Operei Naţionale Iaşi, din seara de închidere a manifestării; la festival, ediţia a XLV-a au fost invitaţi (şi au participat) 379 de artişti muzicieni (solişti, instrumentişti, dansatori, actori), dintre care 181 au evoluat pe scena mobilă din Piaţa Turnului şi 198 pe scena Teatrului Tineretului.

„Să fie încredinţaţi că eforturile lor nu au fost inutile“

Dincolo de aceste date prezentate de Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, organizatorul Vacanţelor Muzicale, despre ce a fost şi a însemnat ediţia din acest an a manifestării a sintetizat medicul Virgil Răzeşu. Acesta, o persoană avizată în spaţiul cultural nemţean, a avut amabilitatea de a scrie cronici pentru Monitorul de Neamţ şi Roman despre fiecare spectacol. Iată ce spunea în ultima cronică: „Asemenea evenimente de anvergură şi, mai ales, care sunt menite să dureze, să continue, se cer analizate, pentru că de fiecare dată este vorba de o experienţă inedită din care avem ce reţine şi învăţa, din dorinţa de progres şi constantă creştere valorică. De la sine înţeles că spectatorul este interesat mai ales de Programul care îi este oferit. Din acest punct de vedere, suntem datori să spunem că programul întregului festival a fost susceptibil să satisfacă orice gust, a fost complex şi variat şi a interesat genuri foarte diferite, fie că a fost vorba de muzica simfonică şi de operă, de muzica instrumentală şi populară, de jazz sau chiar de divertisment, cu o menţiune specială pentru opera pop-rock, un gen care prinde din ce în ce mai mult teren şi auditoriu. Ar fi greu de realizat o scalarizare valorică a tuturor evenimentelor, ca şi a celor care le-au susţinut, le- au dat viaţă, pentru că, preferinţele şi gusturile nu sunt identice şi fiecare spectator are propriile criterii de judecată, în raport cu personalitatea şi pregătirea sa. Dar nota generală a tuturor prestaţiilor a fost calitatea şi valoarea, fără a putea remarca improvizaţii nefericite, lipsă de pregătire şi superficialitate sau kitsch, manifestări de prost gust, care uneori se strecoară în aria unor evenimente de amploare. De la sine înţeles că ponderea cea mai mare de implicare în organizarea festivalului a aparţinut Centrului de Cultură şi Arte Carmen Saeculare şi directorului festivalului, economist Carmen Elena Năstase, cu menţiunea că Centrul nu este o instituţie de impresariat artistic şi nu dispune de un colectiv numeros. El a fost sprijinit de Teatrul Tineretului şi de Liceul de Artă „Victor Brauner“, ca şi de Consiliul Judeţean (principalul finanţator), de Consiliul Local şi susţinut de parteneri media, societăţi comerciale care au sponsorizat manifestarea şi nu în ultimul rând de doamna conferenţiar doctor Mihaela Spiridon, director artistic al festivalului, căreia i-a revenit responsabilitatea artistică şi de care s-a achitat în mod onorabil. Indiferent de partea de contribuţie personală, organizatorii şi toţi cei care au sprijinit ultima ediţie a Vacanţelor Muzicale merită toate felicitările, mulţumirile şi recunoştinţa noastră. Să fie încredinţaţi că eforturile lor nu au fost inutile şi că au realizat un eveniment de valoare şi de înaltă ţinută“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Un cartier, din nou, fără apă, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ locuitorii din cartierul Nicolae Bălcescu au rămas fără apă timp de mai multe ore ■ cauza întreruperii este o nouă avarie la reţeaua de distribuţie ■

Compania ApaServ a publicat pe site-ul său un nou anunţ,  potrivit căruia înştinţează utilizatorii reţelei de distribuţie a apei potabile, din Roman, că a apărut o nouă avarie, motiv pentru care conducerea companiei a fost pusă în situaţia de a întrerupe, temporar, furnizarea serviciului de alimentare, în ziua de 27 ianuarie, între orele 11-15.

Au fost afectaţi cîteva sute de abonaţi  de pe străzile: Cucutei, Progresului, Prundului, Sărata şi străzile adiacente din cartierul Nicolae Bălcescu. Conform uzanţelor,  conducerea companiei foloseşte în comunicat un limbaj protocolar, prin care îşi cere scuze utilizatorilor afectaţi, dînd asigurări că echipele tehnice ale operatorului au făcut tot posibilul să remedieze avaria într-un timp rezonabil, pentru a putea relua furnizarea cu apă a cartierului.

De menţionat şi faptul că reţeaua de apă de pe aceste străzi este una dintre cele mai noi din oraş, pe multe străzi aceasta fiind înlocuită în ultimii 5 ani. Cu toate acestea avariile la Roman se ţin lanţ. Pentru informaţii suplimentare, beneficiarii servicilor de apă şi canalizare  din Roman sînt anunţaţi că toate avariile trebuie comunicate, telefonic, la Dispeceratul ApaServ, din Piatra Neamţ, care funcţionează non-stop.

Numărul de telefon al Dispeceratului la care trebuie anunţate avariile este  0233/233340. Informaţii despre întreruperile de apă  sînt afişate, zilnic, şi pe site-ul Companiei http://www.apaserv.eu.

Citește știrea

Actualitate

Calendarul Examenului de Bacalaureat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ elevii din clasa a XII-a vor termina cursurile pe 27 mai ■ examenul maturităţii se va susţine în două sesiuni ■

Elevii de clasa a XII-a vor termina cursurile pe 27 mai 2022, iar perioada de înscriere pentru sesiunea de vară a Bacalaureatului începe din 23 mai.

În perioada 20-23 iunie elevii susţin probele scrise, după un calendar stabilit prin ordin de ministru. În conformitate cu Ordinul ME între 6-8 iunie va avea loc Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A.

În cazul şcolilor cu predare în limba minorităţilor naţionale în intervalul 8-9 iunie se va desfăşura Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B. Între 9-10 iunie elevii înscrişi sînt programaţi la Evaluarea competenţelor digitale – proba D.

În zilele de 13-15 iunie 2022 este programată Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C, iar pe 20 iunie 2022 elevii vor susţine proba scrisă E-a la Limba şi literatura română. În 21 iunie candidaţii se vor prezenta la proba obligatorie a profilului( E-c), care se va susţine tot în scris. Pe 22 iunie va avea loc proba la alegere a profilului şi specializării (proba E-d) – scris. Pe 23 iunie elevii se vor prezenta la proba E-b (scrisă) la Limba şi literatura maternă, probă ce va fi susţinută doar de elevii care învaţă într-o limbă a minorităţilor naţionale.

În ziua de 27 iunie se vor afişa rezultatele la probele scrise, pînă la ora 12,00 şi se vor depune contestaţiile în intervalul 12-18. Între 28-30 iunie se vor rezolva contestaţiile, iar în data de 1 iulie se vor afişa rezultatele finale. Prin acelaşi ordin de ministru a fost stabilit şi calendarul sesiunii de toamnă a Bacalaureatului.

Sesiunea de toamnă

Între 18 – 25 iulie 2022 se va face înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaţilor care au susţinut corigenţele. În 16 august se va susţine proba la Limba şi literatura română, scris, proba E -a. În 17 august candidaţii vor susţine proba scrisă, obligatorie a profilului (proba E-c). În 18 august candidaţii vor susţine proba la alegere a profilului şi specializării (proba E -d (scris).

În ziua de 19 august se va susţine proba scrisă la Limba şi literatura maternă (proba E-b). Între 22 – 23 august 2022 va avea loc Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A. În data de 24 august 2022 se va susţine Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B. Conform calendarului în 25 august 2022 va avea loc Evaluarea competenţelor digitale – proba D, iar între 26 şi 29 august 2022- Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C.

Ultima zi a lunii august (31 august) se vor afişa rezultatele la probele scrise, pînă la ora 12:00, urmînd ca eventualele contestaţii să fie depuse în aceaşi zi, între orele 12:00 – 18:00. În zilele de 1 – 2 septembrie 2022 se vor rezolva contestaţiile, iar în data de 3 septembrie 2022 se vor afişa rezultatele finale.

La solicitarea comisiilor de bacalaureat judeţene/Comisiei de bacalaureat a municipiului Bucureşti sau din proprie iniţiativă, Comisia Naţională de Bacalaureat poate aproba, în situaţii excepţionale, prelungirea perioadelor de susţinere a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice sau digitale, de evaluare/reevaluare a lucrărilor scrise ori de afişare a rezultatelor, precum şi reducerea perioadei de afişare a rezultatelor.

Citește știrea

Actualitate

Cum a ajuns Creangă la „Fabrica de popi“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ povestitorul din Humuleşti, deşi nu avea drept, a urmat totuşi cursurile Şcolii de catiheţi de la Fălticeni ■ totul s-a datorat unui „artificiu“ ■

De la moartea lui Ion Creangă, pe 31 decembrie 2021, s-au împlinit 132 de ani, prilej cu care Complexul Muzeal Naţional Neamţ l-a readus în actualitate pe vestitul povestitor, publicând pe pagina de Facebook mai multe materiale ce descriu aspecte inedite despre cel născut în satul de pe malul „Ozanei cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul.

Într-un studiu intitulat „De la Ion Ştefănescu la Ion Creangă. Din istoria unui nume“, semnat de muzeograful Elena Bâia, se arată că humuleşteanul a urmat cursurile şcolii de dascăli bisericeşi de la Fălticeni, deşi nu prea avea cum să ajungă acolo, pentru că aşa erau reglementările vremii. Nefiind fiu de preot, diacon sau dascăl, Ion a lui Ştefan a Pietrei sau Ion Ştefănescu, aşa cum apare înscris la Şcoala Domnească din Târgu Neamţ, în mod normal, acesta nu ar fi trebuit să fie înscris la Şcoala de catiheţi din Fălticeni. Acestea le aflăm precizate într-un document din 1845.

„În şcolile catiheţilor de prin ţinuturi nu au a să primi decât numai fii de ai celor bisericeşti (de preoţi, diaconi, şi dascăli) căsătoriţi (ce să numesc candidaţi) şi necasătoriţi. Rezolvarea a venit de la preotul Gheorghe Creangă, fiul lui David Creangă, fratele Smarandei. Cu numele de Creangă Ion, recomandarea preotului Gheorghe Creangă fiind suficientă, s-a putut înscrie şi a putut urma şcoala catihetică din Fălticeni“, se menţionează în studiul semnat de muzeograful Elena Bâia.

Astfel, în „Catalogul clasificatoriu de sârguinţa cliricilor aflători în şcoala bisericească din Fălticeni pe semestrul de iarnă al anului 1854/1855 luna noiembrie“ apare pentru prima dată numele de Creangă Ioan. El va urma cursurile şcolii din Fălticeni, „Fabrica de popi“, după cum avea să o denumească scriitorul, un an şcolar, până în vara anului 1855.

Se poate spune că, deşi nu a dorit să intre în rândul clerului, Creangă a fost un elev foarte bun. A învăţat noţiuni de muzică vocală religioasă (psaltichie), catehismul cel mare, Istoria Vechiului Testament a lui Filaret Scriban şi gramatica lui Nicolae Măcărescu.

La toate materiile este notat cu „Bine“, iar la Cântările bisericeşti cu „Foarte Bine“. Prin urmare, părintele Vasile Conta îl trecuse pe tabloul clericilor, în număr de zece, care erau destinaţi să urmeze cursurile Seminarului Socola.

Acuzat de frecventarea teatrului, tunderea părului şi împuşcarea ciorilor

Peste ani, viaţa lui Creangă (căruia i se mai spunea şi „Ionică Torcălău“, pentru că în copilărie era obligat de părinţi să toarcă lâna necesară fabricării postavului), în straie bisericeşti a fost chinuită. Căsnicia a fost una total ratată, iar ca preot a avut parte de necazuri (multe dintre ele pricinuite de socru, care avea aceeaşi meserie), altele şi le-a creat chiar el, fiind o fire rebelă.

Rău i-a mers şi după ce a fost răspopit, a avut satisfacţii profesionale ca învăţător, dar ultimii ani din viaţă au însemnat o luptă continuă cu boala. Nu a vrut să popă, dar a respectat dorinţa mamei, urmând cursurile şcoli din Fălticeni, iar după desfiinţarea acesteia, ajunge la Seminarul Socola, dar termină doar cursul inferior, pentru că nu avea resurse materiale.

A dorit să se întoarcă la Humuleşti, dar n-a putut din cauza familiei numeroase în care s-au născut opt copii (Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile, Petre şi Ion). La sfatul altui preot decide să devină diacon, dar pentru a fi hirotonit trebuia musai să fie căsătorit. Este prezentat preotului Grigoriu de la Biserica Patruzeci de Sfinţi din Iaşi, care avea o fată de 15 ani, Ileana, iar acesta este de acord cu căsătoria, astfel că relaţia, una din interes, este oficializată, nunta având loc pe 23 august 1859.

În 1960 se naşte unicul fiu al lui Creangă, Constantin, dar traiul în familie nu era armonios, nu se înţelegea cu soţia, poate şi datorită diferenţei de vârstă, iar din cauza certurilor cu socrul, povestitorul se mută de la Biserica Sfinţii 40 de Mucenici la alte aşezăminte de cult din Iaşi, printre care Bărboi şi Golia, aceasta fiind ultimul unde a slujit, începând cu 1866.

Cum căsnicia era un eşec şi bănuind că soţia l-a înşelat cu un călugăr, Ion Creangă, care nici el nu era „uşă de biserică“, decide să ceară divorţul. Numai că, „judecătorii“ bisericeşti îl acuză pe el de frecventarea teatrului, tunderea părului şi împuşcarea ciorilor de la Mănăstirea Golia, fiind considerat „destrăbălat“ şi „necunviicios“, iar la 10 octombrie 1872 este exclus din rândul clericilor.

Au urmat anii cât a fost învăţător, dar ducea tot un trai sărac, cariera didactică fiindu-i afectată de boală. Cu exactitate nu se ştie ce a cauzat moartea scriitorului, dar se spune că el suferea de epilepsie, moştenită se pare de la mamă, şi acuza afecţiuni cardiace, fiind supraponderal.

Citește știrea

Trending