Contactează-ne

Prima pagină

GALERIE FOTO: Ticu Lăcătuşu, jurnalul expediţiei pe Părintele munţilor de gheaţă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ revenit acasă, alpinistul nemţean a povestit cum a decurs ultima săptămînă din expediţia efectuată împreună cu Cristi Gruia în munţii Kun Lun ■ pe 6 iulie, cei doi au atins vîrful Muztagh Ata (7.546 m), cel mai înalt pisc din masiv ■ „La un moment dat, eram în conul unei avalanşe incipiente şi coboram fără nici un control“, şi-a împărtăşit Ticu Lăcătuşu experienţa ■ a fost singura expediţie independentă, fără ghizi şi şerpaşi care a reuşit ■

Constantin (Ticu) Lăcătuşu a revenit zilele trecute dintr-o expediţie inedită de ski-alpinism susţinută împreună cu prietenul său Cristian Gruia în munţii Kun Lun din China. Primul alpinist român care a ajuns pe Everest în urmă cu 23 de ani a revenit în Himalaya pentru o nouă provocare, escaladarea unor vîrfuri de peste 7.000 de metri situate în zona graniţei cu Pakistan, Afganistan şi Tadjikistan: Muztagh Ata (7.546 m), Kalaxong (7.277 m), Koskulak (7.028 m) şi Kuksay (7.184 m). Condiţiile descoperite la faţa locului, într-o aventură plină de neprevăzut, i-a făcut pe cei doi alpinişti să-şi reconsidere obiectivele. Pe 9 iulie, Lăcătuşu şi Gruia au ajuns pe cel mai înalt pisc, Muztagh Ata, supranumit de localnici „Părintele munţilor de gheaţă“, într-o încercare susţinută fără ajutoare (şerpaşi). Într-un jurnal online distribuit pe reţelele de socializare, Ticu Lăcătuşu a arătat cum neseriozitatea autorităţilor chineze le-a dat peste cap planurile. În aceeaşi postare, alpinistul nemţean a descris în detaliu cum au decurs ultimele zile ale expediţiei susţinute de Heidelberg Cement şi Rifil.

„He is dead“

„Ultima săptămână a expediţiei a fost şi cea mai tensionată. După ce, pe 1 iulie, coborâsem din Camp 3 (6.900 m) direct în tabăra de bază (4.400 m), chinezii ne-au informat, pentru prima dată, că permisul pentru Muztagh expiră pe 5 iulie! Având însă un voucher deja plătit până pe 14 iulie în Base Camp (tabăra de bază, n.r.), ne-am văzut de ale noastre. Nu am mai stat însă două zile pentru refacere în Base Camp, aşa cum plănuisem, trebuia să ne grăbim. Vremea era din ce în ce mai proastă. Ninsori zilnice, vânt şi ceaţă deasă. Planul era să urcăm din nou în Camp 3, iar de acolo spre vârf. În funcţie de condiţii, am fi putut ataca vârful principal de 7.546 m sau, mai interesant, vârful Kalaxong (7.277 m), dar această a doua variantă presupunea o traversare de 1 km, trei urcări şi trei coborâri, totul la peste 7.000 m altitudine! Nu mai făcuse nimeni aşa ceva înainte, era micul nostru plan secret, adaptat la refuzul autorităţilor de a permite accesul pe alte trasee sau vârfuri din zonă. Pe munte mai erau mulţi chinezi, asistaţi de 39 de şerpaşi aduşi din Nepal. Toţi urcau cu rachete de zăpadă, iar aportul şerpaşilor era decisiv, atât la transportul echipamentelor şi montarea taberelor de altitudine, cât şi la asigurarea cu coardă a chinezilor în porţiunile mai expuse din zonele cu crevase şi seracuri de gheaţă. Toţi chinezii sunt super-echipaţi şi motivaţi, au chiar şi oxigen artificial pentru ziua de vârf. În timp ce noi urcăm spre C3, chinezii coborau. Prognoza meteo nu era favorabilă. Câţiva chinezi erau cam terminaţi, nu se mai puteau ţine pe picioare. Şerpaşii îi trăgeau cu coarda ca pe nişte sănii. Unul dintre şerpaşi trece pe lângă mine cu un chinez- sanie şi îmi zice: «He is dead» («E mort, trad. n.r.») şi continuă să-l tragă la vale. Mi s-a părut că nu era chiar mort de tot şi i-am zis şerpaşului să aibă grijă. Chinezii ne salutau şi se uitau curioşi la schiurile noastre. În tabăra 3 nu mai era aproape nimeni. Târziu în noapte a mai apărut un chinez disperat, cu tub de oxigen. I-am dat un ceai cald. Toată noaptea a bătut vântul, apoi a început să ningă“

În conul avalanşei

„Dimineaţă, doar eu şi Cristi mai eram în tabără. Toţi coborâseră de pe munte. Spre vârf, un strat consistent de zăpadă proaspătă în care te afundai cu tot cu schiuri. La fel ca în toate zilele anterioare, vremea a fost extrem de schimbătoare şi în ziua vârfului, 6 iulie. A început destul de bine dar, în scurt timp, eram deja învăluiţi în ceaţă şi ninsoare. O fereastră mai senină aproape de vârf, apoi iar ninsoare. Era clar că nu puteam ataca Kalaxongul, starea zăpezii şi lipsa de vizibilitate făceau imposibilă această variantă. Aşa că am continuat spre vârful cel mai înalt din Muztagh. La peste 7.500 m, la marginea platoului final orizontul s-a închis iarăşi brusc şi a început să ningă abundent. Ora 8 seara. Am decis să-mi pregătesc schiurile pentru coborâre. Aveam probleme tehnice la ambele legături şi doar prin improvizaţii speciale am putut bloca spatele pentru downhill. Acest lucru mi-a luat aproape 30 de minute. Între timp, Cristi era deja în punctul culminant şi se ocupa de poze. În prima parte, coborârea a fost infernală. Vizibilitate de 5 metri, urmele de la urcare acoperite complet. Nici nu puteam aştepta oprirea ninsorii fiindcă se lăsa întunericul. Trebuia nimerit un traseu corect şi sigur, mai ales că în ambele laterale aveam seracuri şi chiar abrupturi ameninţătoare. La un moment dat, nemaivăzând nimic, mă opresc. Văd zăpada de lângă schiuri nemişcată, dar când mă uit în lateral la vreo 3 metri observ că de fapt coboram împreună cu masa de zăpadă. Eram în conul unei avalanşe incipiente şi coboram fără nici un control. Am făcut un salt în lateral şi am ajuns iarăşi pe zăpada stabilă. Faza s-a mai repetat o dată, apoi a fost în regulă. Ca prin minune, pe ultimul din cei 3 km de coborâre, ninsoarea s-a oprit şi am revenit în tabăra 3 într-un decor nepământean, cu nori, ceaţă, ultimele raze rătăcite la apus şi zăpadă spulberată de vânt. Când ne-am dat jos de pe schiuri am intrat în zăpadă până la brâu. A doua zi am demontat taberele 3 şi 2 şi am coborât până în tabăra de bază (7 iulie). Din cei 11 alpinişti de pe permisul nostru, a mai urcat doar un german asistat de un ghid. Din cealaltă echipă străină din tabăra de bază, echipa elveţiană, nu a urcat nimeni. Noi am fost singura expediţie independentă, fără ghizi şi şerpaşi, care a reuşit. În final, chinezii ne zic că ne pot totuşi oferi încă un vârf de 7.000 m, pentru 5.000 euro, special pentru noi, dar avem de mers cam 7 km până la baza lui, fără niciun fel de suport din partea lor. Mult prea târziu. Pe 9 iulie eram deja în Kashgar, la masa de rămas-bun cu agentul nostru chinez. Ne-a recomandat, printre altele, «raţa de Beijing», o adevărată capodoperă culinară, şi apoi am plecat fericiţi şi satisfăcuţi prin oraş, după o lună de regim alpinistic, ultra-uşor. La 5 ore de la ospăţ eram amândoi cu stomacul pe dos şi cred că am vomat toate raţele din Beijing în următoarea noapte de dezhidratare intensă, aşa că ne-am revenit rapid la silueta alpină post-expediţie şi m-am întors acasă cu minus 7 kg. Cam aşa a fost, în varianta scurtă. În pofida dificultăţilor de tot felul, am demonstrat că o echipă mică, cu o logistică minimală poate duce la bun sfârşit un proiect ski-alpinistic destul de complex, la peste 7500 m altitudine, doar cu forţe proprii. Felicitări partenerului meu Cristi Gruia, pentru determinare şi seriozitate! Am fost împreună de mai multe ori în Nepal, pe vârfuri de 6.000 m, inclusiv pe Ama Dablam şi cred că experienţa acumulată până acum îi permite să facă pasul următor. Încă un mic detaliu, pentru a înţelege mai bine cu cine am fost eu în China. Deşi eram obosiţi după 2 zile pe avioane, atât la Urumqi, cât şi la Kashgar, Cristi se trezea la 6 dimineaţa şi alerga 10 km prin oraş, înainte de micul dejun. Mulţumiri celor care ne-au fost alături, inclusiv pentru mesajele de pe fb ! Powered by HeidelbergCement România & RIFIL!“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Zimbrii liberi, cum îşi apără puiul de intruşi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un filmuleţ cu o turmă de legendare mamifere a fost realizată de angajaţii Parcului Natural Vânărori Neamţ ■ femelele, când au simţit prezenţa omului, au reacţionat în câteva secunde ■ s-au postat în faţa viţelului, făcând „zid“ cu corpurile lor ■ zimbrii liberi din pădurile Neamţului sînt în număr de cel puţin 48 ■

Reprezentanţii Parcului Natural Vânători Neamţ, instituţie care derulează un proiect unic de eliberare a zimbrilor în mediul natural, au parte de experienţe inedite şi spectaculoase, fiindu-le dat să surprindă, în diverse ipostaze, legendarele mamifere.

Fie că e vorba de turme păscând, hălăduind molcom prin păduri, alergând, zburdând sau odihnindu-se, toate aceste „cadre“ sunt de un pitoresc aparte.

Ultimele astfel de episoade au în centrul atenţiei viţei de zimbru veniţi pe lume în această primăvară, fiind filmaţi în cadrul natural al codrilor Neamţului. Unul dintre „scurtmetrajele“ pomenite surprind un puiuţ dintr-un grup şi reacţia femelelor când şi-au dat seama că în apropiere este un intrus, în speţă omul. Zimbroaicele au reacţionat prompt, făcând din trupurile maiestoase un scut pentru cel mic.

Cel care a realizat instataneul nu a precizat zona în care l-a făcut, dar zimbrii au la dispoziţie un areal întins pe câteva zeci de mii de hectare, în zona împădurită a judeţului străjuit de Ceahlău.

„Reacţie tipică de apărare a puiului! În câteva secunde femelele au creat un «zid» care s-a interpus între potenţialul pericol şi viţel, asigurându-i acestuia camuflarea şi protecţia necesară“, se arată într-o postare din data de 29 iunie de pe contul de Facebook al Administraţiei Parcului Vânători, structură a Direcţiei Silvice Neamţ. Pe site-ul parcului mai sunt două filme, care surprind tot puii.

„În primele imagini şi apoi mai pe final veţi distinge doi zimbrişori, aflaţi într-o turmă din libertate. Filmuleţul e scurt pentru că una dintre zimbroaice nu ne-a lăsat să ne apropriem mai mult… Rugămintea noastră pentru turişti este să nu se aproprie mai mult de 30 de metri faţă de exemplarele în libertate şi să manifeste atenţie sporită atunci cînd au de-a face cu zimbroaice cu pui! (filmare reuşită de colegul Ştefan Nemţanu)“, mai este postat pe Facebook, pe 3 iulie 2020.

Alta, de pe 27 iunie, este intitulată „Măria sa, puiul pădurii!“, relatându-se întâlnirea cu un zimbrişor: „Împărtăşim cu voi bucuria scurtei întâlnirii cu un pui de zimbru, fătat în această primăvară. Zimbrii au mirosul şi auzul bine dezvoltate, aşa că nu te poţi apropia prea mult de o turmă, mai ales atunci când aceasta se află într-un desiş. Când în turmă se află şi un pui, vigilenţa animalelor este mult sporită, aşa că trebuie să te mulţumeşti cu doar câteva secunde de filmare…“.

Din explicaţiile ce însoţesc filmările rezultă cu numărul zimbrilor liberi s-a mărit, în aceastâ primăvară cu cel puţin trei exemplare. Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în premieră pentru România. După ani de trudă, începea cea mai importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele, pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului.

Iniţiativa refacerii acestei specii în Munţii Neamţului în libertate data de circa 15 ani, fiind făcute studii de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti şi Societatea Zoologică Regală din Londra. Anii au trecut, iar eforturile au fost răsplătite.

Dacă la început se vorbea de un nucleu liber de 20-22 de animale, în 2020 numărul zimbrilor liberi era de 45, dar lor li se adaugă cei trei viţei născuţi în această primăvară. Succesiv, în cei opt ani de la demararea proiectului, au fost noi puneri în libertate şi îmbucurător a fost faptul că viaţa în sălbăticie merge după regulile naturii. Pentru a se evita cosangvinizarea şi efectele ce decurg din aceasta, repopularea în păduri s-a făcut cu animale aduse din Anglia, Irlanda, Scoţia, Elveţia şi din alte zone ale României.

Ultima eliberare, în mai 2019, a fost una mai specială, dându-se drumul la doi masculi, tot atâtea femele, dar şi unui viţel de doar zece zile. Aşadar, se ridică, treptat, o nouă generaţie de zimbri, un nucleu substanţial, care nu a avut niciodată de-a face cu captivitatea, fiind astfel mult mai bine pregătit pentru traiul pe cont propriu.

Cum traiul în sălbăticie are propriile reguli, acestea au început să se aplice, în mod natural şi zimbrilor. În iarna lui 2015, un mascul a căzut pradă urşilor şi lupilor. Se bănuieşte că exemplarul a fost răpus de un urs, care s-a ospătat primul, după care au venit şi lupii, sau invers. „E de aşteptat să mai şi moară, de bătrâneţe sau din cauza altor animale. E primul caz în care un exemplar a căzut victimă fiarelor şi ne dovedeşte că zimbrul a intrat în circuitul biologic. Este rău că s-a întâmplat, dar abia acum putem spune că şi-a găsit locul în piramida trofică“, explica inginerul Sebastian Cătănoiu, directorul Parcului Natural Vânători.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Şcolile cu loaze, luate la ochi de Inspectorat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ conducerea ISJ va face o analiză, "la sînge" a rezultatelor obţinute la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat ■ după contestaţiile la BAC, procentul de promovabilitate a crescut la 66,94% ■ alte două medii de 10 au fost obţinute la Colegiul Naţional "Petru Rareş" ■

Rezultatele foarte slabe obţinute de o parte dintre şcolile din judeţ atît la examenul Naţional de Evaluare, cît şi la cel de Bacalaureat au nemulţumit conducerea Inspectoratului Şcolar Neamţ, care va face o analiză, la sînge, a situaţiei în şcolile cu o promovabilitate scăzută.

Inspectorul şcolar general, Mihai Obreja, a declarat că la Evaluarea Naţională se observă o discrepanţă majoră între şcolile gimnaziale rurale şi cele urbane, în sensul că sute de absolvenţi de la sate, fie că nu s-au prezentat la examen, fie că nu l-au promovat. Se va realiza şi o analiză a rezultatelor obţinute de licee la examenul de Bacalaureat şi prima măsură punitivă va fi aceea că aceste unităţi şcolare nu vor mai primi clase de liceu.

“Pînă pe 15 iulie vom realiza un raport de evaluare a rezultatelor obţinute la examenul de Evaluare Naţională. Se va face o analiză a modului de organizare a examenului şi o analiză a rezultatelor obţinute. De remarcat este decalajul dintre rezultatele obţinute în mediul urban şi cel rural, în sensul că există o discrepanţă flagrantă între mediul urban şi cel rural. Din păcate avem un număr foarte mare de copii, în special din şcolile gimnaziale rurale, care nu au reuşit să treacă pragul mediei 5. Noi stăm ceva mai bine decît alte judeţe din Moldova, dar discrepanţa este, repet, foarte mare şi la Neamţ”, a declarat pentru “Monitorul”, inspectorul şcolar general Mihai Obreja.

O îngrijorare majoră pentru mai marele peste învăţămîntul nemţean o reprezintă unităţile şcolare cu promovabilitate zero la examenul de Bacalaureat. Mihai Obreja a spus că înainte de contestaţii existau licee în care niciun absolvent nu a promovat BAC-ul.

“La Bacalaureat vom face o analiză serioasă, după publicarea rezultatelor la contestaţii, respectiv după a doua sesiune din august. Prima măsură punitivă va fi aceea legată de alocarea locurilor pentru clasele de liceu.

Directorii îşi doresc să aibă clase de liceu, dar, dacă ajungem în situaţia în care sînt zero candidaţi promovaţi la Bacalaureat , ceva nu este în regulă. Poate e vorba şi de o orientare şcolară deficitară, dar eu cred că trebuie lucrat şi la bază, la ceea ce reprezintă pregătirea elevilor pentru a putea susţine acest examen. O atenţie aparte vom acorda Liceului Agricol Ion Ionescu de la Brad, din zona Roman, unde, după o pauză de doi ani, în care nu au avut clase de liceu, acum le-am aprobat, prin planul de şcolarizare, o clasă de 21 de elevi, tocmai pentru a-i încuraja, dar se pare că decizia noastră în acest sens nu a fost cea mai bună”, a declarat Mihai Obreja.

După contestaţii, a crescut promovabilitatea cu 2,06%

După contestaţii, 230 de absolvenţi au promovat examenul de Bacalaureat, numărul acestora ajungînd la 2.443, cu o promovabilitate de 66,94%.

“Duminică, 5 iunie, s-a încheiat sesiunea de Bacalaureat. La nivelul judeţului Neamţ sînt 230 de copii care au promovat examenul după contestaţii, ceea ce reprezintă creşterea procentului de promovabilitate la 66,9%, deci cu 2,06%. Pot să declar cu bucurie că după etapa de contestaţii avem încă două medii de 10 la Colegiul Naţional Petru Rareş, ceea ce face ca această unitate să rămînă în top, pe poziţia 20 în ceea ce priveşte mediile maxime, la examenul de Bacalureat, în ultimii 10 ani.

Vreau să-i asigur pe candidaţi că a fost un examen corect faţă de modul în care se desfăşura acesta cu ceva ani în urmă. A fost un examen derulat cu seriozitate şi responsabilitate, în condiţii de pandemie. Este foarte bine că lucrările au fost evaluate în alte judeţe (la contestaţii n.r) pentru că aşa s-a evitat total posibilitatea de a intra cineva în contact cu cei care au corectat tezele. Rezultatele finale la BAC reflectă munca elevilor, profesorilor, părinţilor implicaţi direct. D

e luni, 6 iulie începe etapa specială a examenului. La nivelul judeţului Neamţ nu avem nici un candidat în această situaţie, dar probabil că vom fi implicaţi în această sesiune în altă formă. Aşteptăm deciziile Ministerului Educaţiei în acest sens. Pentru cei care nu au promovat examenul de bacalaureat se va organiza o a doua sesiune în luna august”, a precizat Mihai Obreja.

Acesta a ţinut să dea o replică acelor care au instigat la neprezentarea la BAC, pe motive de pandemie. “S-a recurs în perioada examenelor naţionale la fel de fel de manipulări din partea unor organizaţii ale elevilor sau ale părinţilor sau din partea unor partide politice care au încercat să exploateze ceea ce reprezintă un serviciu public important cum este cel educaţional.

Cei de care pomeneam îndemnau elevii să nu participe la examene, vroiau echivalări, ceea ce nu se poate concepe în România secolului XXI”, a mai spus Mihai Obreja.

Acesta a adăugat şi faptul că în Neamţ, ca şi la Braşov, va trebui să se pună un mai mare accent pe înscrierea elevilor la învăţămîntul profesional şi profesional dual, care asigură pregătirea forţei de muncă pentru sectorul productiv, aflat în mare suferinţă din acest punct de vedere. La nivel naţional rata de promovabilitate după contestaţii este de 64, 65%.

Citește știrea

Actualitate

UPDATE FOTO: Neamţ: Accident cu şase victime

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un accident rutier, soldat, din primele informaţii, cu şase victime, a avut loc în urmă cu puţin timp, duminică, 5 iulie, în Neamţ. Au fost implicate două autoturisme, iar coliziunea a avut loc la intersecţia dintre DJ-156 A şi DJ 157, în zona cunoscută sub denumirea “Papuc”.

“Accident rutier, pe DJ-156 A în zona intersecţiei cu DJ 157 (Papuc). Două autoturisme implicate”, au transmis reprezentanţii IPJ Neamţ.

 

Vom reveni.

UPDATE: Prin apel la 112, în jurul orei 13.21, pompierii pietreni au fost solicitați să intervină la un accident rutier produs in localitatea Dumbrava Deal, comuna Săvinești (zona Papuc, pe DJ 157). Pompierii din cadrul Detașamentului Piatra Neamț au intervenit cu o autospecială de stingere cu modul pentru descarcerare și două autospeciale SMURD. In urma accidentului produs între două autoturisme au rezultat 6 victime. 3 victime au fost preluate de echipaje de la SAJ, 2 victime (un bărbat de 19 ani și o femeie de 51 de ani) au fost preluate de ambulanțele SMURD, iar o victimă a refuzat transportul la spital. Misiunea pompierilor a continuat pentru asigurarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor, precum și pentru îndepărtarea elementelor rezultate în urma accidentului de pe carosabil”, sursa ISU.

Citește știrea

Trending