Contactează-ne

Actualitate

Gafă impardonabilă a DIICOT în cazul nemţeanului răpit în Burkina Faso

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ o confuzie de nume a făcut ca Iulian Gherguţ, capturat de jihadişti acum 5 ani, să fie bănuit de trafic de droguri exact în perioada când era deţinut în Mali ■ DIICOT a chemat-o la audieri pe sora acestuia ■

Pe 4 aprilie 2015, Iulian Gherghuţ, din Săbăoani, Neamţ, era răpit, în Burkina Faso, de o grupare afiliată Al-Queda, într-un atac armat de la o mină de mangan, acolo unde era ofiţer de securitate la firma lui Frank Timiş, românul cu cetăţenie australiană, implicat în diverse proiecte miniere din lume.

Au trecut de atunci mai bine de 5 ani şi jumătate, demersurile făcute de autorităţi, în special Ministerul de Externe şi structuri de informaţii, nu au dat roade, iar peste caz s-a instalat uitarea. Totuşi, din când în când, dar asta numai după întrebările unor gazetari, care se interesează despre ce se mai ştie de soarta românului sau după ce răpitorii difuzează vreun filmuleţ, diverşi oficiali dau asigurări că duc tratative.

Zilele trecute, despre acest caz au relatat ziariştii de la „Libertatea“, dar nu era vorba de vreun detaliu esenţial în rezolvarea situaţiei, ci despre o gafă de proporţii a autorităţilor române. Concret, DIICOT a făcut o confuzie de nume, astfel că Iulian Gherguţ era bănuit de trafic de droguri, exact într-o perioadă când se afla în Mali, ca prizonier al jihadiştilor, iar pentru instrumentarea cazului a fost citată sora românului, Elvira, care de circa 20 de ani e stabilită în Italia.

Aceasta a detaliat în „Libertatea“ cum s-au petrecut lucrurile, afirmând că totul a plecat de la o petiţie transmisă online preşedintelui Klaus Iohannis, în ultima zi a anului trecut. „I-am urat Sărbători fericite şi i-am spus că noi, familia lui Iulian Gherguţ, răpit în 2015 în Burkina Faso, nu ne putem bucura de aceste sărbători, deoarece de patru ani şi opt luni nu s-a întâmplat nimic şi nu ştim nimic despre el. În petiţie am scris că vrem să ne întâlnim cu domnul preşedinte Klaus Iohannis pentru a-i prezenta situaţia“, a declarat, pentru „Libertatea“, Elvira Gherghuţ.

Pe 17 ianuarie 2020, a primit un mail de la Preşedinţia României, în care i se spunea că s-a luat la cunoştinţă de petiţia adresată preşedintelui, despre solicitarea ei şi că va fi trasnmisă Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Răspuns a primit şi de la IGPR – Direcţia de Investigaţii Criminale, comunicându-i-se că petiţia constituie obiectul unui dosar penal al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi că mai multe date poate afla de la această structură. Apoi, pe 12 februarie 2020, Elvira Gherguţ primeşte o citaţie de la DIICOT în care se precizeza că urmare a petiţiei înaintate în ultima zi a anului trecut Administraţiei Prezidenţiale, era chemată la Bucureşti, pe 20 februarie, în calitate de petentă.

A dat curs citaţiei, luând avionul de la Roma, acolo unde locuieşte, dar ce i-a fost dat să audă de la un procuror, pe care l-a descris ca „un domn tânăr şi rece“, a întrecut orice aşteptare. „«Aţi ştiut că fratele dumneavoastră a făcut trafic de droguri în 2016-2017?». Am rămas fără cuvinte. Cum se poate aşa ceva, când fratele meu este răpit din 2015?“, a mai povestit sora celui răpit. Şi a continuat spunând că a fost întrebată de data naşterii fratelui, cum se numeşte mama şi că în scurt timp povestea incredibilă s-a lămurit, procurorul realizând că este vorba despre altcineva, care se numea tot Iulian Gherguţ, dar cu domiciliul în altă localitate. Şi au urmat scuzele anchetatorului.

Aşa cum spuneam, de românul răpit nici familia nu ştie mare lucru, de când a fost luat ostatec fiind difuzate câteva filmuleţe în care el transmite mesaje către familie sau autorităţi. O astfel de înregistrare video a fost la un an şi jumătate de la răpire şi a fost dată publicităţii de către ziarul Le Monde. Iulian Gherguţ apărea purtând barbă, vorbea în franceză şi menţiona că a fost filmat în data de 21 septembrie 2016. Mesajul românului se îndreapta către familie, dar mai ales către oficialii guvernamentali pe care-i ruga să facă demersuri pentru eliberarea sa, precizînd că starea lui de sănătate era bună şi că se gândeşte la familia lui.

După acest film, celula de criză, din care fac parte MAE, SIE, SRI, MApN şi Administraţia Prezidenţială, convocată încă de la data răpirii, a precizat că lansarea unui astfel de mesaj în spaţiul public se înscrie în tiparul obişnuit al situaţiilor de acest gen. Primul filmuleţ al grupării jihadiste, apărut în anul 2015, îl surprindea pe Gherguţ flancat de trei bărbaţi înarmaţi, ostaticul a vorbit tot în fraceză şi era primul semn că era în viaţă. Iulian Gherguţ a fost răpit sâmbătă, 4 aprilie 2015, de cinci persoane înarmate, după ce au atacat o patrulă de securitate pe care acesta o conducea, atacatorii, juhadişti din gruparea Al-Mourabitoune, reuşind să fugă din Burkina Faso în Mali.

Incidentul a avut loc la şantierul minei Tambao, care era administrat de Pan African Minerals, o subsidiară a companiei Timiş Corporation deţinute de Frank Timiş. Iulian Gherguţ se căsătorise în 2014, locuia în Bucureşti, iar de la terminarea liceului plecase înstrăinătate, cel mai mult lucrând în Anglia. Mama acestuia spunea că fiul îi spusese că serviciul din Burkina era ultima experienţă prin alte ţări, urmând ca apoi să se stabilească în România. De altfel, consătenii spuneau că el venise acasă, la Săbăoani, împreună cu soţia, prin martie 2015, căutând să cumpere o casă, pentru o reşedinţă de vară.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Noua „ordinară“ de CL, expresie a bramburelii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ cu trei proiecte de hotărîre retrase şi cu unii consilieri care nu prea înţeleg ce au de votat, a doua şedinţă ordinară de CL i-a pus la grea încercare pe aleşi ■ o parte din ei nu au votat iniţial, iar la repetarea scrutinului au anunţat că sînt „Pentru“ ■

Cei 21 de aleşi locali s-au întîlnit, joi, 25 februarie, într-o nouă şedinţă ordinară, a doua din acest an, în care erau înscrise pe ordinea de zi 21 de proiecte, din care au fost retrase trei, cele cu numărele 13,16 şi 19. Acestea priveau, primul, aprobarea vînzării unor imobile, al doilea modificarea unei hotărîri anterioare de înfiinţare a unui tîrg auto săptămînal şi a Regulmamentului de funcţionare a acestuia, în sensul că se dorea înlocuirea sintagmei „tîrg auto“ cu aceea de „expoziţie spre vînzare a unor mijloace auto“.

Cea de a treia hotărîre retrasă viza completarea inventarului parţial al terenurilor din domeniul privat al municipiului. Şedinţa s-a desfăşurat în sistem on-line, dar aşa cum au remarcat jurnaliştii nu s-a auzit distinct modul de vot, din cauza faptului că o parte din consilieri nu au votat iniţial, iar atunci cînd s-a solicitat repetarea votului au ridicat mîna „Pentru“.

La proiectul referitor la acordarea tichetelor sociale pentru persoane cu handicap şi pentru pensionarii ale căror venituri nu depăşesc 1.400 lei, viceprimarul Radu Samson a propus ca limita să fie echivalentă cu salariul minim pe economie, respectiv 1.386 lei.

Iniţial, consilierii USR – PLUS nu au votat, însă la al doilea vot proiectul a trecut cu 12 voturi, cele ale aleşilor de la PNL, USR, Pro România, dar şi cu alte două voturi de la PSD. Un alt proiect care poate exemplifica afirmaţia „brambureală“ şi la care voturile nu au ieşit a fost cel pentru stabilirea reprezentantului Romanului în Adunarea Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ECO NEAMŢ, unde PSD a solicitat să se cunoască dinainte cine îl va înlocui pe primar în cazul în care nu poate fi prezent la şedinţă. Proiectul a trecut, totuşi, cu toate abţinerile celor şase consilieri PSD şi a singurului consilier Pro România, dr. Dragoş Barcă, ce a fost şi preşediunte de şedinţă.

La proiectul 20, privind modificarea şi completarea HCL 244/2020 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru 2021, consilierul USR-PLUS, Ionuţ Corbu, a făcut un amendament, dar s-a constatat că acesta nu se referea la proiectul în discuţie, ci la altul.

Proiectul a fost supus la vot cu amendamentul de la altul şi a trecut. Singurul consilier care s-a abţinut a fost Teodora Baciu, de la IPM. Ulterior, la o oră şi ceva, s-a supus iar la vot proiectul 20, ca să nu existe discuţii, bineînţeles fără amendamentul de la un alt proiect. Culmea bramburelii generale, poate din lipsa de experienţă a aleşilor la primul mandat, fie că unii nu prea înţelegeau, a fost la proiectul 17, unde se făcuse un amendament şi unde trebuia să se stabilească reprezentantul CL în comisia de evaluare a ofertelor depuse pentru închirierea imobilelor aflate în proprietatea publică/privată a municipiului.

Votul a fost unul secret, dar la numărătoare, unul dintre supleanţi a obţinut doar 11 voturi, insuficiente. Reprezentanţii primăriei au vrut să-l investească pe consilierul propus, dar tot consiliera IPM, Teodora Baciu, a atras atenţia colegilor că a mai existat un precedent prin care, pe acelaşi motiv, comisia nu a avut o perioadă nici un supleant. S-a convenit ca lista să se completeze ulterior cu supleanţi, motivat de faptul că şi această comisie poate funcţiona în formula actuală.

Citește știrea

Actualitate

Medic şantajat, începe procesul

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au finalizat urmărirea penală şi l-au trimis în judecată pe un nemţean, care e acuzat de şantaj şi distrugere ■ el a incendiat un cabinet de medicină dentară şi a provocat o pagubă de 50.000 de lei ■ ulterior i-a cerut medicului 8.000 de lei sau o scrisoare în care să-şi ceară scuze ■

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Piatra Neamţ au finalizat urmărirea penală în timp record şi în mai puţin de o lună au trimis la instanţă dosarul şantajului la un medic. Inculpat în cauză este Vasile Cireaşă, în vîrstă de 42 de ani, din Piatra Neamţ, acesta fiind acuzat de săvîrşirea a două infracţiuni, şantaj şi distrugere prin incendiere. Cel în culpă a fost pus sub acuzare după ce a incendiat cabinetul de medicină dentară a victimei, un imobil din Podoleni şi a provocat o pagubă estimată la 50.000 de lei.

Mai apoi, pietreanul a trecut la şantaj şi i-ar fi cerut victimei suma de 8.000 de lei. În cazul în care medicul nu ar fi avut banii necesari, avea posibilitatea să redacteze o scrisoare prin care să-şi ceară scuze. La mijloc ar fi vorba de o poveste de natură neprecizată, oficialii limitîndu-se să spună că şantajul nu are legătură cu activitatea prefesională a stomatologului. Totul a devenit public în după amiaza de 8 februarie 2021, cînd un comunicat al Poliţiei Neamţ anunţa faptul că oamenii legii au documentat activitatea infracţională a unui bărbat de 42 de ani, din Piatra Neamţ, bănuit de comiterea infracţiunilor de distrugere şi şantaj.

La data de 5 februarie 2021, poliţiştii au pus în aplicare un mandat de percheziţie domiciliară, fiind descoperite mai multe bunuri cu valoare probatorie în cauză. Din investigaţiile efectuate a reieşit faptul că, în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie 2021, bărbatul ar fi incendiat mai multe bunuri din interiorul unui cabinet medical din Podoleni, provocînd un prejudiciu estimat la aproximativ 50.000 de lei. De asemenea, în perioada 12 ianuarie – 1 februarie 2021, acesta ar fi pretins de la persoana vătămată diferite sume de bani, pentru a nu dezvălui anumite informaţii pe care le deţine despre aceasta. Solicitările au fost făcute prin mesaje telefonice.

„Din datele anchetei nu s-a stabilit în mod concret care au fost motivele, dar se pare că nu ar avea legătură cu activitatea profesională a persoanei vătămate“, a declarat procurorul Mihai Ovidiu Tanasă, purtător de cuvînt al Parchetului de pe lîngă Judecătoria Piatra Neamţ. Pe 7 februarie, suspectul a fost reţinut 24 de ore, pentru săvîrşirea infracţiunilor de distrugere şi şantaj, iar pe 8 februarie acesta a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Ulterior inculpatul a contestat la Tribunalul Neamţ privarea de libertate, dar nu a avut succes. Arestarea este valabilă pînă la data de 9 martie, însă anchetatorii pot cere prelungirea. În caz contrar, pietreanul va fi judecat în stare de libertate.

Citește știrea

Actualitate

Sumbru! Au sfîrşit în flăcări

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la 23 se ridică numărul de pierderi de vieţi omeneşti anul trecut, alte 29 de persoane fiind rănite ■ ISU Neamţ a intervenit la 453 de incendii ■ intervenţia cu cele mai multe victime a fost cea de la Secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ ■

Anul 2020 a fost unul de coşmar în ceea ce priveşte incendiile, un număr de 23 de persoane fiind ucise de foc. Conform datelor din bilanţul de activitate al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, numărul celor decedaţi a fost cu mult mai mare decît în aceeaşi perioadă a anului anterior.

„În anul 2020, incendiile nu au produs doar pagube materiale, ci şi victime omeneşti, 23 persoane au decedat şi 29 persoane au fost rănite, iar 107 persoane au fost salvate, spre deosebire de aceeaşi perioadă a anului trecut cînd 12 persoane au decedat, 23 au fost rănite şi 10 au fost salvate“, conform unui comunicat al ISU Neamţ. Focul a produs şi pierderi materiale însemnate, iar în anul pandemic 2020 pagubele rezultate în urma incendiilor au fost estimate la aproximativ 686.000 lei, însă intervenţia serviciilor profesioniste şi voluntare a condus la limitarea pagubelor, fiind salvate bunuri în valoare estimată de circa 3.386.000 lei.

Ponderea pierderilor materiale produse în urma incendiilor din totalul valorii bunurilor protejate a fost de 20,25%. În altă ordine de idei, în zona de competenţă a ISU Neamţ s-au produs 453 incendii, din care 447 s-au produs pe teritoriul judeţului nostru, iar şase incendii s-au produs în judeţele Bacău şi Iaşi, în care ISU Neamţ intervine pe baza unor planuri comune de intervenţie. Defalcat, cele mai multe incendii, 103, au fost provocate de instalaţii electrice defecte, 76 s-au datorat coşului de fum sau burlanului defect sau necurăţat, 37 au avut drept cauză focul deschis, iar alte 35 au fost provocate de fumătorii neglijenţi.

Jocul copiilor cu focul a provocat 13 incendii, la fel ca şi mijloacele de încălzire nesupravegheate, 9 incendii au plecat de la sudură, iar unul a fost provocat de trăsnet.

Cel mai mare incendiu, cel de la spital, s-a soldat cu 10 morţi

Cea mai importantă intervenţie din anul 2020 a fost cea de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ. Tragedia a avut loc pe 14 noiembrie 2020, ISU Neamţ fiind anunţat prin apel la 112 înregistrat în dispecerat la ora 18:47. „Dispeceratul Integrat – ISU SAJ Neamţ a fost anunţat faptul că la Secţia ATI a spitalului s-a produs un incendiu în interiorul unui salon amplasat la etajul doi al clădirii. Forţele ISU Neamţ au ajuns la locul intervenţiei în 3 minute reuşind să localizeze incendiul, cea mai complexă activitate fiind aceea de evacuare a pacienţilor din saloanele ATI, la finalul intervenţiei fiind înregistrate 8 persoane decedate“, conform bilanţului de activitate al ISU Neamţ pentu anul trecut.

Alte 2 decese în rîndul pacienţilor s-au înregistrat ulterior. La intervenţie au participat 168 de forţe (persoane) şi 50 de mijloace (autospeciale) de la 12 instituţii. Oficial, cauza incendiului nu a fost stabilită nici pînă la acest moment, însă se pare că totul ar fi plecat de la un injectomat, aparat asistat electronic ce dozează şi administrează medicamentele unui bolnav.

Ipoteza este că acest aparat ar fi luat foc de la un scurtcircuit, iar de aici pînă la tragedia care a îndoliat ţara nu a mai fost decît un pas. Toate acestea au avut consecinţe imediate, iar ancheta a fost preluată de către Parchetul General, chiar în aceste zile urmînd a avea loc audieri de martori în acest dosar. De menţionat este faptul că incendiul a izbucnit în unul din cele două saloane de terapie intensivă ce fuseseră mutate, cu o zi înainte, de la un etaj al spitaluluil, la altul.

Cei decedaţi aveau vîrste cuprinse între 67 şi 86 de ani. Unul din cei doi medici de gardă din seara fatidică, Cătălin Denciu, a suferit arsuri profunde, pe aproape tot corpul, iar în aceeaşi seară a fost transportat cu o unitate de terapie intensivă mobilă SMURD la Aeroportul din Iaşi, de unde a fost preluat cu o aeronavă militară şi dus la Spitalul Floreasca din Bucureşti. În urma acordului primit de spitalul militar „Regina Astrid” din Bruxelles, medicul a fost transferat în Belgia în zorii zilei de 15 noiembrie, şi la acest moment fiind internat în străinătate pentru tratament. Un al doilea medic, chirurgul Gavril Borş, a fost rănit în timpul incendiului, în încercarea de a-l salva pe Cătălin Denciu.

Doctorul Borş a fost internat peste noapte şi externat dimineaţă. Şi o asistentă medicală a suferit arsuri, după ce combinezonul de protecţie anticovid i-a luat foc. La momentul fatidic se făcea schimb de tură la spital. Unul din salariaţii care venea la serviciu a susţinut că a fost şi o explozie. „Auzeam cînd am coborît eu din maşină. Nu ştiam ce se întîmplă. Era lumea agitată pe jos. Erau maşini, cu schimbul de tură, cu asta, parcate aiurea şi nu prea au avut, s-au cam chinuit să intre pompierii. Şi, după aceea, cînd m-am dat jos din maşină, deodată: BUF! Se vedea şi fum? Flacără, fum! Cum Dumnezeu? Eram exact la colţul clădirii, unde e maşina poliţiei, acolo. A, da? Şi geamurile? Şi atunci au bubuit geamurile. (…) Erau pe hol. Era dezastru. Erau scoase paturile arse, cu tot cu pacienţii morţi. Pacienţii erau încă în salon? Erau pe paturi. Pompierii i-au scos pe hol. Toţi? Cînd am ajuns sus, după ce s-a stins focul, erau pe hol tot, aparatura, pacienţi, care erau duşi în UPU“, conform digi24.ro

Citește știrea

Trending