Contactează-ne

Actualitate

G.T. Kirileanu, omagiat la 147 de ani de la naştere

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ biblioteca a marcat evenimentul cu o serie de acţiuni la care au participat şi elevi ■ bibliotecarii au derpus o coroană de flori şi au aprins lumînări la mormîntul marelui cărturar ■

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ şi-a omagiat zilele trecute patronul spiritual, la împlinirea a 147 de ani de la naştere (13 martie 1872), printr-un eveniment menit să readucă în atenţie moştenirea spirituală lăsată de cel mai important editor al scrierilor lui Ion Creangă. Reprezentanţi ai bibliotecii au depus o coroană de flori şi au aprins lumînări la mormîntul din Cimitirul Eternitatea, unde G.T. Kirileanu îşi odihneşte veşnicia. Apoi a avut loc, în prezenţa elevilor clasei a XI-a A din cadrul Liceului Tehnologic Economic Administrativ Piatra Neamţ, coordonaţi de profesoarele Beatrice Munteanu şi Maria Tudor, o evocare a personalităţii ilustrului bibliotecar al Palatului Regal, în Sala Tezaur, unde au fost prezente şi cîteva dintre valorile bibliofile ce aparţin preţioasei colecţii de cărţi şi publicaşii periodice donate de G.T. Kirileanu oraşului Piatra Neamţ în anul 1956. Gheorghe Teodorescu Kirileanu s-a născut pe 13 martie 1872 în familia lui Grigore şi a Ioanei Chirileanu, tatăl fiind mai întîi lucrător la pădure, iar apoi pădurar şi destoinic vînător de urşi. A început studiile primare la Şcoala din Broşteni (1879) şi le-a continuat la Şcoala nr. 1 din Fălticeni. Studiile le-a făcut sub patronimicul Teodorescu (după bunicul de pe mamă, preotul Teodor Ioanovici). În 1886 pleacă la Iaşi pentru a participa la un concurs de burse la seminarul Veniamin Costachi. Urmează Şcoala de cîntăreţi bisericeşti la Piatra Neamţ. A absolvit apoi la Iaşi, Şcoala Normală „Vasile Lupu” (1891) şi cursul superior al Liceului Particular „Institutele-Unite” (1895). Timp de un an a frecventat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Iaşi. A urmat apoi Facultatea de Drept între anii 1896-1900. În anii studenţiei a adăugat şi numele de familie al tatălui (Grigore Chirileanu). Din 1935 s-a stabilit la Piatra Neamţ, în casa anume construită, pentru el şi biblioteca sa, pe str. Ştefan cel Mare nr. 25 (astazi – 27). La 24 februarie 1956 a donat oraşului Piatra Neamţ biblioteca sa de circa 30.000 de volume, cu publicaţii dintre anii 1630-1960. Colecţia de manuscrise a fost donată Bibliotecii Academiei Române, prin mijlocirea viitorului director Gabriel Ştrempel. În timpul studiilor a funcţionat ca secretar al Consiliului inspectorilor şcolari şi custode la Biblioteca Universitară din Iaşi (1897-1900). După obţinerea licenţei în drept a lucrat ca magistrat la Iaşi apoi la Broşteni. A atras atenţia asupra risipirii manuscriselor lui Creangă, la zece ani după trecerea acestuia în veşnicie. La îndemnul lui Titu Maiorescu, a devenit, din 1906, cel mai important şi longeviv editor al scrierilor lui Ion Creangă. A fost, de asemenea, unul din primii editori ai scrierilor politice ale lui Eminescu (1905). În 1906 a intrat în serviciul Casei Regale, unde a primit răspunderea corespondenţei în limba română şi a peţitiilor către suverani. Din 1909 a devenit şi bibliotecar al Palatului Regal, precum şi colaborator apropiat al Prinţului Barbu Ştirbey. A fost înlăturat din post în 1930, la urcarea pe tron a lui Carol al II-lea. (Wikipedia)

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending