„Furãciuni“ de 42 miliarde

• anul trecut, valoarea prejudiciilor din sãvîrsirea de fapte penale a fost de 42 de miliarde de lei • cea mai uzitatã metodã a fost emiterea de cecuri fãrã a avea disponibil în cont •

Valoarea pagubelor produse prin sãvîrsirea de fapte penale a înregistrat o crestere substantialã anul trecut, cifrîndu-se la 42 miliarde de lei. Analiza activitãtii pentru anul 2005 la Parchetul Judetean Neamt evidentiazã faptul cã prejudiciile cele mai mari au fost create prin înselãciune. Dacã în perioada de referintã, anul 2004, pagubele din infractiuni au fost de 38 miliarde de lei, anul trecut acestea au crescut considerabil, cu 28%. „S-a constatat cã valoarea prejudiciilor cauzate din sãvîrsirea de fapte penale a fost de 42 miliarde de lei, în 2005, în crestere cu 28% fatã de anul precedent. Cea mai mare parte din acestea s-au datorat faptelor de înselãciune, în special prin emiterea de file cec fãrã a avea disponibil în cont. Mai bine de jumãtate din valoarea prejudiciilor, respectiv 23 miliarde de lei, au fost cauzate prin înselãciune“, a declarat procurorul Georgian Oprisan, purtãtor de cuvînt al Parchetului Judetean Neamt. În scãdere fatã de perioada analizatã sînt prejudiciile cauzate prin evaziune fiscalã, în 2005 acestea s-au cifrat la 2,5 miliarde de lei, în timp ce prin furt au fost cauzate pagube de 9 miliarde de lei. Cu 33% au scãzut pagubele provocate prin infractiuni silvice, în top în anii anteriori. Una din cele mai aspre pedepse a primit, în noiembrie 2005, Felicia Lenuta Bordea, de 38 de ani, din Piatra Neamt. Femeia a lucrat la o casã de amanet de unde a delapidat circa 4 miliarde de lei. Ea a fost judeatã în lipsã si a fost condamnatã la 10 ani de închisoare. Pentru recuperarea unei pãrti din banii datorati s-a mentinut sechestrul pe un Ford Mondeo si un apartament din Mãrãtei, apartinînd acuzatei. Femeia a lucrat din 2001 la o firmã care avea mai multe case de amanet, iar, în perioada octombrie 2003 – ianuarie 2005, si-a însusit suma mentionatã. Bordea primea, cîntãrea si verifica obiectele din aur, verifica continutul de metal pretios, calcula comisioanele si urmãrea dacã clientii îsi respectã obligatiile contractuale. De asemenea, întocmea contracte de amanet si tinea contabilitatea primarã. Anchetatorii au stabilit cã a întocmit si a înregistrat în fals 30 de contracte de amanet pe numele unor persoane inexistente si astfel a ridicat din casieria unitãtii mai multi bani. De la sfîrsitul anului 2003 si pînã la începutul lui 2005 a mai întocmit în fals 169 de dispozitii de platã si a ridicat din casierie, în baza acestora, 2,5 miliarde de lei. Comisioanele nerealizate de firmã pentru aceastã sumã se cifreazã la 1,77 miliarde de lei. Alt mod de operare era supraevaluarea obiectului gajat, însusindu-si diferenta. Aceastã practicã a durat din februarie 2004 pînã cînd a fost descoperitã, 11 ianuarie 2005.