Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Fuga din PSD, un nou episod

Știre publicată în urmă cu

în data de

• în ultimele trei zile, primarii de Ghindãoani, Crãcãoani si Bãltãtesti au plecat din PSD • seful administratiei locale din Ghindãoani a ales PRM, iar cel din Bãltãtesti, PD • numãrul total al primarilor care au pãrãsit PSD a ajuns la 16 • „unii dintre ei se apãrã, în acest fel, de presiuni politice“, a declarat deputatul PSD de Neamt, Ioan Munteanu •

PSD Neamt continuã sã sufere pierderi în rîndul alesilor locali, mai ales din mediul rural. Ieri, alti trei primari au renuntat la formatiunea politicã pe listele cãreia au candidat, declarîndu-se independenti, ori sãrind în barca altor partide. Ultimii plecati din PSD sînt sefii administratiilor locale din Crãcãoani, Ghindãoani si Bãltãtesti, ei fãcînd o surprizã deloc plãcutã presedintelui interimar al PSD, Ioan Munteanu. Primarul de Crãcãoani, Vasile Andrisoaia, nu s-a hotãrît, încã, la ce formatiune politicã va trece, rãmînînd, deocamdatã, independent. În schimb, cel de la Ghindãoani, Iuliu Savin, a ales Partidul România Mare, iar primarul comunei Bãltãtesti, Radu Ursache, a optat pentru Partidul Democrat. „Am fost membru activ în acest partid, i-am urmat pe pesedisti, dar acum m-am decis sã demisionez. De ce? Sã spunem cã la baza hotãrîrii mele stau motive personale. Altceva nu vreau sã comentez. Voi anunta si conducerea judeteanã a partidului de retragerea mea din PSD“, ne-a declarat Vasile Andrisoaia, primarul comunei Crãcãoani. Acesta s-a abtinut de la comentarii pe tema nemultumirilor care l-au împins sã îsi schimbe culoarea politicã. „Este o decizie personalã si, chiar dacã am fost deranjat de unele lucruri din partid, nu este momentul sã le declar. Mentionez cã am colaborat foarte bine cu toti membrii PSD si de la judet, si locali“, a adãugat Vasile Andrisoaia. Edilul nu s-a orientat, deocamdatã, spre alt partid. „ Voi fi independent si am sã mã mai gîndesc dacã voi trece la un alt partid“, a conchis primarul de Crãcãoani.

Efectivele primarilor PSD, tot mai în scãdere

Presedintele PSD Neamt, deputatul Ioan Munteanu, a fost marcat de noile vesti si a mentionat cã orice primar care pleacã din PSD constituie o pierdere pentru formatiunea politicã. „Sincer, nu mã asteptam ca primarul de Crãcãoani sã facã acest gest, pentru cã, pînã în acest moment, nu a semnalat vreo nemultumire, nici din punct de vedere administrativ si nici în cadrul organizatiei. Sînt surprins de alegerea primarilor, aceea de a ne pãrãsi, si este o pierdere foarte grea pentru PSD. Este foarte greu sã gãsim o solutie pentru a-i determina pe primari sã nu mai plece. Putem sã purtãm discutii cu acestia, dar o parte sînt fortati sã facã un asemenea pas. Unii dintre ei se apãrã, în acest fel, de presiuni politice“, a declarat Ioan Munteanu. Astfel, în acest moment, din cei 58 de primari pe care i-a avut PSD imediat dupã alegerile locale din 2004, au mai rãmas doar 42, 16 dintre acestia alegînd sã fie independenti, sau au trecut la PNL sau PD. Totul a început în 2005, primii alesi locali care au „dezertat“ si au intrat în alte formatiuni politice fiind primarul comunei Brusturi, Eugen Vrãjitoru, si cel de Sãvinesti, Vasile Baghiu, ei intrînd în rîndurile partidului lui Gigi Becali, Noua Generatie. A urmat o perioadã de acalmie, în care PSD si-a tinut primarii aproape, dupã care, în vara acestui an, considerînd cã trecuse perioada de 6 luni în care nu aveau voie sã primeascã pe nimeni în mijlocul lor, liberalii au promis „surprize“ social democratior. Primul primar PSD care a trecut la PNL a fost cel al comunei Urecheni, Marcel Mihai Tãnãselea. Urmãtorii care au vãzut un viitor în Aliantã, în special în PNL au fost sefii administratiilor locale Roznov – respectiv Ionel Ciubotaru, Alexandru cel Bun – Pantelimon Rosu, Poiana Teiului – Petru Bîia, si Horia – Vasile Baciu. Au pãrãsit PSD, dar au rãmas independenti primarii comunelor Gîrcina, Ion Creangã, Fãurei si Pîncesti, Aurora Bãlan, Petricã Prichici, Vasile Gherghel, respectiv Ioan Ilarion. Penultimul val al plecãrilor i-a inclus pe Decebal Arnãutu de la Tîrgu Neamt – care s-a înscris în PD, respectiv pe primarul de Grumãzesti, Constantin Mãtase, care si-a anuntat demisia chiar în cadrul unei recente sedinte a liderilor PSD, dupã care a trecut la PNL. Asadar, migratia primarilor din Opozitie, în special cãtre Alianta aflatã la guvernare, face ca harta politicã a judetului sã îsi modifice aspectul, albastrul-PSD fiind înghitit pe tot mai multe portiuni de portocaliul PNL-PD.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending