Focar de pesta micilor rumegătoare și în România. Instituțiile statului, ”în adormire”?!

■ ANSVSA a transmis direcțiilor din țară că în județul Tulcea a apărut un focar la ovine și caprine ■ se recomadă directorilor din teritoriu să solicite firmelor implicate în comerțul cu rumegătoare acordarea de maximă atenție instrucțiunilor transmise de ANSVSA în scopul de a-și proteja efectivele ■ în Neamț nu există nicio exploatație comercială autorizată ■ sunt doar exploatații de tip A, în număr de 4.930, unde se cresc 191.135 de capete de ovine și 26 exploatații unde există 953 de caprine ■ în 2.922 de gospodării ale populației cresc 24.368 de capre ■

Înțelegem, ca jurnaliști, cât de ”prețios” este timpul celor numiți, mai întotdeauna politic, în fruntea unor instituții descentralizate de mare responsabilitate. Dar nu putem înțelege, în ruptul capului, ca un director la o instituție de o importanță vitală să nu aibă telefon de serviciu. E cazul directorului executiv al DSVSA, dr. Constantin Ovidiu Boșteanu.

Timp de o oră am tot încercat să sunăm pe telefonul fix al instituției, care era mereu ocupat, în dimineața zilei de 22 iulie 2024. Într-un târziu ni s-a răspuns pe telefonul mobil oficial al insituției, de către o funcționară, bine instruită, căreia i-am comunicat motivul pentru care-l căutăm pe domnul director. Aceasta ne-a spus că nu ne poate da numărul de telefon al directorului pentru că „e personal”.

După ce ne-am declinat din nou identitatea și scopul în care-l „deranjăm” pe șeful acesteia, în încercarea de a afla răspuns la o întrebare de interes public, referitoare la măsurile luate de DSVSA Neamț, de diseminare a unui comunicat de presă al ANSVSA,  referitor la pesta micilor rumegătoare, am fost sunați de domnul director, care ușor iritat, de insistențele noastre ne-a declarat:

„Până la ora asta noi nu am primit decât o notă de serviciu de la ANSVSA despre un focar din Grecia. La noi, în România a apărut un singur focar, la ferma Baia, din județul Tulcea. Județul Neamț este indemn de acestă boală, ceea ce înseamnă că la nici o fermă, nici în gospodăriile populației (GP) nu există vreun focar de pestă la rumegătoarele mici. Vorbim de data la care ne aflăm, respectiv 22.07.2024.

Repet, nu avem nici o suspiciune, nu avem nimic la ora asta. Dacă doriți o situație a efectivelor de ovine și caprine din județul Neamț, ca noi să putem să vă dăm o asemenea informație, faceți o solicitare pe Legea 544/2001 și noi vă vom comunica efectivele cerute din județul Neamț. Eu ca și conducător de instituție nu sunt obligat să țin minte efectivele de animale de la miile de gospodării ale populației și de la ferme”, a precizat Ovidiu Boșteanu.

Înarmați cu toată răbdarea din lume, după ore întregi de documentare, am făcut solicitarea cerută și, spre surprinderea noastră, cu o atitudine total schimbată, extrem de amabilă, opusă celei de dimineață, în maxim 10 minute de la primirea e-mail-ului, domnul director ne-a comunicat situația cerută.

„În județul Neamț, la data de 22 iulie 2024, nu există nici o exploatație comercială autorizată (de ovine/caprine n.r). În schimb, avem exploatații de tip A (din cele mai mari care pot primi subvenții și un număr de gospodării ale populației (GP/ stâne n.r), unde se cresc oi și capre. În Neamț avem 92 exploatații de tip A,  cu un efectiv de 12.316 capete ovine. În Neamț există 4.838 GP,cu 178.819 capete ovine.

Per total ovine crescute în județul Neamț  există în 4.930 exploatații de tip A cu 191.135 de capete ovine. În ceea ce privește caprinele, acestea se cresc în 26 exploatații de tip A, unde există 953 capete și în 2.292 GP unde se cresc 24.368 capete. Per total caprine, în Neamț avem 25.321 de capete crescute în  2.318 exploatații”, ne-a precizat directorul DSVSA Neamț, dr. Constantin Ovidiu Boșteanu.

Ce spun oficialitățile despre pesta rumegătoarelor mici

Iată conținutul comunicatului de presă  publicat pe pagina de internet a ANSVSA: Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) a confirmat prezența virusului pestei micilor rumegătoare (PMR) în probele prelevate de la oile dintr-o fermă comercială, cu un efectiv de 49.091 de oi, din localitatea Baia, județul Tulcea.

Primele cazuri de îmbolnăvire au apărut în data de 11.07.2024, urmate de mortalități în zilele următoare. Medicii veterinari au suspicionat evoluția unor afecțiuni pulmonare de origine bacteriană exacerbate de temperaturile extrem de ridicate din această perioadă.

Au fost recoltate probe pentru examen de laborator la Laboratorul Sanitar Veterinar Județean Tulcea, iar pentru extinderea investigațiilor pentru boli virale au fost trimise probe la IDSA, care a diagnosticat prezența virusului PMR. În data de 19.07.2024 a fost confirmat primul focar de pesta micilor rumegătoare din România.

Imediat a fost convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor constituit la nivelul Instituției Prefectului Județului Tulcea, în care s-a prezentat planul de acțiune pentru combaterea bolii și măsurile de prevenire a extinderii acesteia cu stabilirea responsabilităților instituțiilor care vor colabora pentru îndeplinirea acestuia.

Conform legislație în vigoare s-a decis uciderea imediată a întregului efectiv de ovine, urmat de ecarisarea cadavrelor, prin îngropare,  pe teritoriul fermei, într-o locație avizată de Garda Națională de Mediu și Sistemul de Gospodărirea a Apelor Tulcea.

În jurul focarului s-au delimitat zonele de protecţie (3km) şi de supraveghere (10km) și s-au luat măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor și mijloacelor de transport. Toate exploatațiile comerciale de ovine și caprine din județul Tulcea, au fost notificate și verificate în vederea respectării măsurilor de biosecuritate.

Au fost notificate județele limitrofe Constanța, Ialomița, Brăila, Galați, Călărași, precum și Comisia Europeană și Organizația Mondială pentru Sănătatea Animală. Pesta micilor rumegătoare este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar afectează rumegătoarele mici, respectiv ovinele și caprinele. Boala se transmite în principal prin contact direct. Mortalitatea în cazul animalelelor infectate poate ajunge la 70%.

ANSVSA solicită operatorilor economici din România implicați în activitatea de comerț cu rumegătoare să acorde maximă atenție instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin intermediul DSVSA județene, pentru a-și proteja efectivele de rumegătoare mici de această boală. Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA județene.

ANSVSA solicită sprijinul fermierilor din sectorul ovine și caprine şi al cetăţenilor în aplicarea măsurilor de biosecuritate, anunţarea imediată a serviciilor veterinare despre suspiciunile la animale şi la respectarea tuturor măsurilor dispuse de autorităţi pentru a împiedica răspândirea acestei boli pe teritoriul ţării noastre.

La această oră, situația este sub control, au fost luate toate măsurile adoptate în cadrul CLCB pentru gestionarea unui focar de PRM și nu există posibilitatea afectării sănătății populației. Ancheta epidemiologică este în desfășurare. Este prezentat apoi un scurt istoric al evoluției aceste boli grave.

Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) este o boală virală foarte gravă, care afectează mai multe specii de rumegătoare mici, domestice şi sălbatice, foarte contagioasă şi cu o evoluţie foarte severă, terminată prin exitus în proporţie de 70 %. Clinic, boala se caracterizează prin evoluţie de la supraacută la subacută, cu manifestări de febră şi tulburări generale, digestive şi respiratorii.

Morfopatologic se manifestă prin hemoragii, leziuni ulcerative, eroziuni sau necroze pe mucoasele digestive şi respiratorii, în unele cazuri prin pneumonie sau bronhopneumonie. PMR a fost descrisă pentru prima dată în anul 1942 de L. Gargadennec şi A. Lalanne în Coasta de Fildeş, care au sesizat că maladia studiată de ei prezenta unele diferenţe clinice şi epidemiologice faţă de evoluţia pestei bovine la ovine, cu care se asemăna într-o oarecare măsură şi cu care putea fi confundată.

Studiile care au urmat s-au axat în special pe proprietăţile agentului etiologic, demonstrând că acesta este asemănător, dar nu identic, cu virusul pestei bovine, de care se deosebeşte genetic şi antigenic. Este un virus ARN anvelopat, cu geometrie sferică, diametru de 150 nm şi genom linear. Este foarte asemănător antigenic cu virusul pestei bovine.

Are o rezistenţă relativ redusă la acţiunea agenţilor fizici şi chimici, fiind distrus în 60 minute la 50°C, cu o perioadă de înjumătăţire de 2 ore la 37°C. Este distrus de ph-ul  ≤4 sau ≥11. Este foarte sensibil la alcool, fenol şi majoritatea substanţelor dezinfectante. Hidroxidul de sodiu 2% îl distruge în 24 de ore. Refrigerarea şi congelarea îl conservă.

În Europa, la această dată (20.07.2024) sunt confirmate mai multe focare de PMR în exploatații mixte de capre și oi din Regiunea Thessalia, Grecia. PMR a fost semnalată prima dată pe continent, în anul 2018, când a fost diagnosticat primul focar în Bulgaria, în localitatea Bolyarova, aproape de graniţa cu Turcia.