Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Floriile, o sãrbãtoare a reînnoirii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sãrbãtoarea este deschidere cãtre transcendent, cãtre Dumnezeu, o comuniune cu Dumnezeu, o anticipare pãmînteascã a Raiului. Un celebru istoric, vorbind despre vechii evrei, arãta rolul covîrsitor pe care l-au avut sãrbãtorile în viata lor. Între altele, spunea cã Moise a întrebuintat doar 10 porunci pentru a fixa Legea, dar a avut nevoie de o carte pentru a fixa sãrbãtorile, fiindu-le de mare folos în pãstrarea fiintei lor. Cuvîntul „sãrbãtoare“ derivã din latinescul dies servatoria, prescurtare din conservatoria, sau, pe scurt, servatoria (servatio, servationis, conservatio, conservationis, conserva, conservare) – a pãstra, a respecta, a ocroti, a salva de la pieire. Termenul „sãrbãtoare“ a trecut si în terminologia crestinã româneascã, cu sensul de aniversare, comemorare. El redã ceea ce românii numeau solemnitas, adicã pãstrarea vie în amintire a unui eveniment, evocarea periodicã a Dumnezeului Celui Viu, Atotputernic si a fiintelor de dimensiuni religioase si morale deosebite. E de la sine înteles cã notiunea de „sãrbãtoare“ a trecut în crestinism cu semnificatia ei crestinã, adicã a primit continut crestin. La daco-romani, în locul zeilor pãgîni, dies conservatoria, deodatã cu îmbrãtisarea noii religii de cãtre acestia, a fost invocat unicul Deus Conservator, Theos Soter, Dumnezeul cel Adevãrat, Mîntuitor. Sãrbãtoarea este zi de odihnã, reculegere, întãrire moralã, prilej de invocare a Dumnezeului Celui Izbãvitor si de trãire în relatie mai intensã cu El. În acceptia ei crestinã , sãrbãtoarea aduce „Cerul pe pãmînt“, fãcîndu-i pe crestini sã simtã prezenta divinã, sã bãnuiascã fîlfîitul de aripi al Marelui Nevãzut. „În timpul sãrbãtorii, ei simt pãmîntul boltindu-se spre cer“, „capãtã zelul de a înfãptui acordul complet cu Creatorul , cu existenta generalã, cu ei însisi, cu obstea vietii“. În sãrbãtori, crestinii se întîlnesc cu Dumnezeu, cu Biserica, Maica Domnului, cu toti sfintii. Ei comemoreazã cele mai importante momente din istoria vietii Mîntuitorului, ale istoriei Bisericii Crestine, într-o oarecare mãsurã, chiar ale cosmosului întreg. Crestinii gãsesc în ele izvorul întãririi lor morale, deschideri spre zaristele spirituale superioare, sînt trepte spre desãvîrsire. Sãrbãtorile aduc bucurii chiar simturilor, sãnãtate si un sat firesc realizabil; ele implicã si o destindere, chiar o distractie curatã. Sãrbãtorile degajã un optimism festiv, aduc o plinãtate spiritualã, ca urmare a prezentei Providentei în viata crestinului.

„Drumul vietii celei noi nu este neted si semãnat cu trandafiri“ Ce reprezintã Floriile? O reînnoire – în constiinta crestinã – a ipostazei împãrãtesti a Dumnezeiescului Mîntuitor, prin intrarea în Ierusalim, în preajma cutremurãtoarelor Sale Patimi. Duminica Floriilor precede cu o sãptãmînã Duminica Învierii. Ea cade în plinã primãvarã, este o zi de bucurie, însoritã. Sfintele Evanghelii istorisesc evenimentul cu lux de amãnunte (Matei 21,1-11; Marcu 11,1-10; Luca 19, 29-40; Ioan 12, 12-28). Din cuprinsul lor rezultã urmãtoarele momente mai importante: poporul L-a întîmpinat pe Iisus cu entuziasm, cu însufletitã bucurie, adresîndu-I uralele: „Osana, Fiul lui David! Binecuvîntat este Cel Ce vine întru Numele Domnului! Osana, întru cei de sus!“; El Si-a fãcut intrarea în cetatea lui David cãlare pe mînzul unei asine, fiind întîmpinat de multime cu ramuri de finic. Imensa multime care însotea pe Domnul la intrarea în Ierusalim era tocmai cea zguduitã de proaspãta minune sãvîrsitã în Betania, prin învierea lui Lazãr. S-ar pãrea cã este un nonsens sã avem un praznic de bucurie în perioada imediat premergãtoare Sãptãmînii Patimilor. Si, totusi nu! Adîncind lucrurile, crestinii vor întelege cã drumul vietii celei noi nu este neted si semãnat cu trandafiri. Este luptã sfîntã, jertfa curatã si neprecupetitã, spre a micsora micimea egoistã din noi si a ne alãtura Lui Iisus în Suisul Sãu, pentru ctitorirea împãrãtiei celei noi. Gîndind si simtind astfel, ei vor trãi cea mai frumoasã si mai deplinã bucurie, fiindcã urmeazã pe Iisus, Care, prin încercãri si lupte ale vietii, ne duce într-o zare mai înaltã de trãiri duhovnicesti, fatã de care plãcerile si usurintele vietii de fatã pãlesc, pînã la anihilare, asa cum se exprimã Sf. Apostol Pavel: „Dar cele ce-mi erau mie cîstig, acestea le-am socotit pentru Hristos pagubã. Ci mai vîrtos pe toate le socotesc pagubã, fatã de înãltimea cunoasterii lui Hristos Iisus, Domnul meu, pentru Care m-am pãgubit de toate si le privesc drept gunoaie, ca pe Hristos sã dobîndesc“ (Fii 3, 7-8).

„Cum L-am primit pe Mîntuitorul ?“ Sãrbãtoarea Floriilor nu ne aminteste numai bucuria trecãtoare a unei multimi prinse într-o vibrantã manifestatie, uneori regizatã de cãpetenii rele, ci si bucuria unei credinte simple si curate. Ea poate fi sfãrîmatã de împrejurãri pentru o perioadã scurtã de timp si probabil cã ar pãrea chiar stinsã, dar se întoarce si se scoalã în picioare, nemuritoare si biruitoare ca Iisus, din Care primeste puteri totdeauna înnoitoare… Acestei credinte nu apartin cei ce strigã azi „Trãiascã!“, si mîine „Jos!“, ci acei care nu si-au schimbat niciodatã strigãtul pentru Hristos, ci I-au înãltat „Osana!“ din adîncul inimii, în orice ceas al vietii lor. Duminica Floriilor este o sãrbãtoare cu datini strãvechi, între care întrebuintarea ramurilor verzi, care se sfintesc la acest praznic. Noi nu avem palmier, în locul lui se aduc ramuri înverzite de salcie, care se sfintesc în Bisericã, dupã citirea Evangheliei de la Utrenie, apoi se distribuie credinciosilor, care cu evlavie le tin în mînã tot timpul slujbei. Ajungînd acasã, credinciosii fac cununã din ele si o aseazã cu evlavie la Sfînta Icoanã. În acest ceremonial nu se ascunde nimic magic, fiindcã, pentru crestini, stîlpãrile sau ramurile de salcie simbolizeazã biruinta asupra mortii si învierea lui Hristos, dupã cum rezultã din cuprinsul troparului sãrbãtorii: „Învierea cea de obste mai înainte de Patima Ta încredintînd-o, pe Lazãr din morti l-ai sculat, Hristoase, Dumnezeule; pentru aceasta, si noi, ca pruncii semnele biruintei purtînd, Þie Biruitorului mortii strigãm «Osana, întru cei de sus, binecuvîntat esti, Cel Ce vii întru Numele Domnului!»“. „Floriile“ au o rezonantã sufleteascã deosebitã; Ele creazã o stare de pace profundã si de aleasã bucurie spiritualã în viata crestinilor. Florile sînt semnul curãtiei si al frumosului si, dacã pãmîntul îsi are în tot anul o primãvarã, si sufletul nostru trebuie sã-si aibã în tot anul o primãvarã care sã-l curete de pãcate si sã-l îmbrace cu flori curate si frumoase. Aceastã primãvarã a sufletului este postul de curãtire si înnoire sufleteascã al Învierii Domnului. Oare ai si tu, iubite cititorule, aceastã primãvarã cu flori în suflet? Oare rãsãrit-au flori si stîlpãri de curãtenie si în sufletul tãu? Altcum, cu ce vei întîmpina si primi pe Împãratul Hristos? Cînd am fost în cãlãtorie la Ierusalim, am vãzut si poarta prin care intrase, odinioarã, Iisus, în ziua Floriilor . Aceastã poartã se cheamã „Poarta de aur“ si e închisã cu zid. Traditia de la Ierusalim spune cã aceastã poartã s-a închis de la sine si se va deschide, iarãsi, de la sine în ziua cea mare a Învierii. Prin ea vor intra sufletele la viatã. Plinã de înteles si de adevãr este aceastã traditie, cãci, de fapt, mîntuirea noastrã stã în întrebarea: „Cum L-am primit pe Mîntuitorul ?“. „Si celor cîti L-au primit pe El (cu adevãrat), care cred în Numele Lui – zice Evanghelia – le-a dat putere sã se facã fiii Lui Dumnezeu“ (Ioan, 1,12). Asa L-ai primit pe Domnul si tu, iubite cititorule? „Lumea-i toatã-n sãrbãtoare,/ Ceru-i plin de ciocîrlii,/ Vin Floriile cu soare/ Si soarele cu Florii“. Veniti, crestini, solemna orã sunã!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Jandarmii si politistii sînt la datorie si de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cadrele celor douã instititutii vor fi în stradã pentru prevenirea evenimentelor nedorite

Jandarmeria si Politia Neamt au dispus intensificarea mãsurilor si suplimentarea efectivelor pentru asigurarea unui climat de ordine, sigurantã si liniste publicã, la nivel întregului judet, precum si pentru solutionarea operativã a sesizãrilor care vor veni în mini-vacanta dintre ani. „În perioada 30 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, jandarmii vor actiona zilnic, la nivelul judetului, pentru ca cetãtenii sã se poatã bucura de mini-vacanta prilejuitã de trecerea dintre ani în conditii de sigurantã si liniste publicã“, a declarat cãpitanul Marius Gãmãnut, purtãtor de cuvînt al Jandarmeriei Neamt. Pentru a preveni orice incidente ce ar putea tulbura ordinea publicã, precum si pentru descurajarea faptelor antisociale, jandarmii vor fi prezenti în stradã si vor patrula pe traseele de deplasare cãtre zonele unde se organizeazã evenimente, în zonele si arterele intens circulate, precum si în zonele aglomerate. De asemenea, ca urmare a afluentei de turisti, în aceastã perioadã Jandarmeria Montanã si-a suplimentat efectivele, fiind pregãtitã sã intervinã în situatii de urgentã, pentru salvarea celor aflati în dificultate. Inspectoratul de Jandarmi desfãsoarã în aceastã perioadã actiuni pentru prevenirea si combaterea fenomenului contraventional si infractional, prin monitorizarea respectãrii legislatiei referitoare la regimul materialelor pirotehnice. Jandarmeria recomandã persoanelor care participã la evenimente sã manifeste rãbdare, sã respecte indicatiile fortelor de ordine si sã evite implicarea în conflicte de orice naturã. În aceastã perioadã, pãrintii sînt rugati sã supravegheze cu atentie sporitã copiii, pentru a preveni eventualele accidente survenite în urma folosirii obiectelor de distractie pe bazã de amestecuri pirotehnice. Cu ocazia trecerii în noul an, Jandarmeria Neamt ureazã tuturor un cãlduros La Multi Ani! În ceea ce priveste Politia, peste 500 de cadre, cu aproape 250 de autospeciale, vor fi la datorie în perioada mentionatã mai sus. Din totalul politistilor angrenati suplimentar, 400 sînt de la Ordine publicã, aproape 100 de la Rutier, iar restul de la Transporturi, Investigatii criminale, Investigarea criminalitãtii economice, luptãtori de la Interventia rapidã si de la Arme, explozivi si substante periculoase. Va fi monitorizat si traficul rutier, pe toate drumurile nationale, judetene si autostrãzi, pentru fluidizarea circulatiei si prevenirea evenimentelor nedorite.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Trending