Contactează-ne

Actualitate

Fiul unui fost deputat, jefuit. Pedeapsa judecătorilor!

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ fiecare din cei doi inculpaţi a primit cîte 3 ani şi 6 luni de detenţie ■ mare parte din prejudiciul de 900 de milioane de lei vechi a fost recuperat ■ condamnaţii mai au la activ furturi la Spitalul Judeţean, Prefectură, Registrul Comerţului, Oficiul de Cadastru şi la două cabinete parlamentare ■

Cei doi tineri acuzaţi de un furt din locuinţă de 90.000 de lei (900 milioane de lei vechi), au fost condamnaţi la un total de 7 ani de închisoare. Petru Bojean, în vîrstă de 26 de ani, din Piatra Neamţ şi Octavian Constantin Chisariu, în vîrstă de 29 de ani, din Roznov, au fost condamnaţi de magistraţii de la Judecătoria Piatra Neamţ la cîte 3 ani şi 6 luni de închisoare, fiind găsiţi vinovaţi de săvîrşirea infracţiunii de furt calificat. Cea mai mare parte din prejudiciu a fost recuperată, astfel că cei doi trebuie să mai acopere diferenţa de 7.000 şi mai sînt datori cu cîte 1.000 de lei, cheltuieli judiciare. Sentinţa primei instanţe nu este definitivă şi ar putea fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Reamintim că Bojean şi Chisariu au fost acuzaţi de oamenii legii că ar fi prădat un apartament din oraş, în care locuiesc fiul şi nora unui fost parlamentar nemţean, de unde au luat bunuri în valoare de circa 90.000 de lei. Fapta a avut loc pe 8 noiembrie 2017. Cel mai probabil, totul s-a întîmplat la pont, la un apartament de la parter, în el intrîndu-se prin forţarea geamului de la baie. După ce au scotocit în locuinţă, cei doi acuzaţi au plecat cu lănţişoare, inele, alte bijuterii şi un laptop. Cînd proprietarii au revenit la domiciliu şi-au dat seama că au avut musafiri nepoftiţi şi au anunţat autorităţile. Anchetatorii au pus cap la cap toate informaţiile, i-au identificat pe hoţi, iar pe 15 noiembrie suspecţii au ajuns la audieri. „Sînt bănuiţi de săvîrşirea infracţiunii de furt în seara de 8.11.2017, cînd ar fi sustras mai multe bijuterii dintr-o locuinţă din Piatra Neamţ. Poliţiştii au reuşit recuperarea prejudiciului în proporţie de 95%. Cei doi tineri au fost reţinuţi 24 de ore, urmînd a fi prezentaţi parchetului cu propunere de arestare preventivă“, declara Elena Bulgărea, purtător de cuvînt al Poliţiei Neamţ.

Furturi la Prefectură, Registrul Comerţului şi cabinete parlamentare

Chisariu şi Bojean sînt amici de fărădelegi, avînd la activ mai multe fapte similare în urmă cu cîţiva ani. Atunci, însoţiţi de alţi amici au furat ce le-a căzut în mînă din mai multe locaţii. În februarie 2012, patru tineri, printre care şi Bojean şi Chisariu, au fost condamnaţi la un deceniu de închisoare după ce au adunat în palmares nu mai puţin de 15 fapte. Ionuţ B., de 23 de ani, din Ştefan cel Mare, Petru Bojean, din Piatra Neamţ şi Octavian Constantin Chisariu au primit cîte trei ani de detenţie, iar Constantin P., de 17 ani, din Ştefan cel Mare, care la data faptei era elev, a fost condamnat la 1 an de închisoare cu suspendare. În cîteva luni aceştia au prădat de cîte ori au avut ocazia şi nu s-au sfiit să atace cabinete parlamentare, Spitalul Judeţean, sediul Registrului Comerţului, ori simpli călători în mijloace de transport în comun. Cu mici excepţii, prada a fost modică. Faptele au avut loc în intervalul 27 iunie – 30 noiembrie 2010. În noaptea de 18/19 august 2010, Ionuţ B. şi Chisariu şi-au făcut veacul pe o bancă de lîngă sediul PDL Neamţ, iar primul dintre ei a avut ideea de a intra în incintă, dar prietenul nu a vrut. A forţat un geam termopan şi a fost în „vizită“ la cabinetele parlamentarilor Mihaela Stoica şi Stelian Ghiţă. A plecat cu doar 23 de lei, gonit de sistemul de alarmă. Pe 23 iunie 2010, adolescentul de 17 ani a plecat singur după pradă. A observat la parterul Spitalului Judeţean un geam deschis, l-a forţat şi a intrat în vestiarul medicilor de la UPU. Acolo a găsit poşeta unei doctoriţe, pe care a lăsat-o fără 3 milioane de lei vechi, 8 bonuri de masă, un pachet de ţigări şi o brichetă. Constantin P., pe 10 iulie, a plecat de la şcoala specială din Ştefan cel Mare la Piatra Neamţ, înarmat cu cinci chei. A stat în oraş pînă la lăsarea întunericului după care a atacat o frizerie, unde una din chei se potrivea. Oamenii legii au fost alertaţi de un trecător şi l-au găsit pe minor pitit după uşă. La cîteva zile după, Bojean s-a asociat cu tînărul de 17 ani şi au prădat sediul unei firme pietrene, luînd un iphone şi un set de chei. S-au întîlnit toţi patru, bunurile de 700 de euro au ajuns la unul din ei, dar au fost prinşi în scurt timp, iar victima şi-a recuperat paguba. Pe 15 iulie, Bojean şi elevul au prădat bagajele unui călător care se deplasa cu autobuzul de la Roman la Piatra. Au aşteptat ca acesta să adoarmă după care i-au şterpelit din rucsac un laptop, ochelarii de soare, încărcătorul pentru mobil şi căştile hands-free. Pe 9 august, Ionuţ B. nu a ezitat şi a intrat pe un geam de la parterul Prefecturii de unde a furat timbre pentru corespondenţă de 180 de lei. Angajata instituţiei al cărei birou a fost prădat a susţinut că erau timbrele ei şi nu ale Prefecturii. Ionuţ B. împreună cu Bojean au intrat şi la Registrul Comerţului, de unde s-au ales cu un telefon mobil şi cîteva dulciuri. Ulterior au mai fost inculpaţi pentru fapte similare, „victime“ fiind din nou fostul sediu PDL sau Oficiul de Cadastru..

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Monografie Baza Hipică din Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ lansarea cărţii „Baza Hipică Virgil Bărbuceanu. Monografie 1986 - 2019“, al cărui autor este profesorul Costache Lupu, a avut loc la finalul săptămînii trecute ■ „Fără o mobilizare a cît mai multor prieteni şi susţinători nu era posibilă apariţia Bazei Hipice în peisajul municipiului Piatra Neamţ şi nici menţinerea acesteia în funcţiune“, a precizat preşedintele Scubului Sportiv Ecvestru ■

Asociaţia Club Sportiv Ecvestru Piatra Neamţ a organizat, la finele săptămînii trecute, lansarea cărţii „Baza Hipică Virgil Bărbuceanu. Monografie 1986 – 2019“, de profesorul Costache Lupu, preşedintele Clubului Sportiv Ecvestru din oraşul de sub culmile Pietrica şi Cozla.

Volumul, care a apărut, recent, la Editura Sensul, a fost lansat pe 10 iulie 2020, în aer liber, pe terasa camping-ştrand La Gotcu de lîngă Baza Hipică. Printre cei care au vorbit despre noul volum dar şi despre autor s-au numărat Vasile Cuptor, Vasile Pop Silaghi, Constantin Cocea, Ion Rotaru, Adrian Alexa, Liviu Bumbu, Tudorel Radu, Ionuţ Cucoară, Mihai Hanganu, Georgică Ştefan, Laurenţiu Dulamă şi Ion Asaftei.

„Mi se oferă şansa de a aduna în paginile prezentei lucrări momente importante care au marcat construirea, inaugurare şi activitatea Bazei Hipice Virgil Bărbuceanu din Piatra Neamţ. Apariţia cărţii reprezintă o mărturie a recunoştinţei noastre faţă de curajul şi eforturile depuse de autorităţi, oameni providenţiali, de întreaga comunitate care au reuşit să înalţe şi să menţină în funcţie unul din cele mai importante obiective de interes sportiv naţional şi internaţional. (…) Ideea care străbate ca un fir roşu întreaga monografie este că, fără solidaritate, fără o mobilizare a cît mai multor prieteni şi susţinători nu era posibilă apariţia Bazei Hipice în peisajul municipiului Piatra Neamţ şi nici menţinerea acesteia în funcţiune. (…)

Înclinîndu-mă din nou în faţa truditorilor în ale sportului ecvestru, garantez că ne vom menţine la înălţimea aşteptărilor“, a precizat profesorul Costache Lupu în „Cuvînt înainte“ al monografiei.

Citește știrea

Actualitate

Razie pe la hoţii de curent din Speranţa

Știre publicată în urmă cu

în data de

În urma unei acţiuni a oamenilor legii din Neamţ, ce a avut loc pe 10 iulie, în cartierul Speranţa din Piatra Neamţ, au fost probate două infracţiuni de furt de energie electrică şi executarea sau folosirea de instalaţii clandestine în scopul recordării directe la reţea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare.

Totul s-a întîmplat în intervalul orar 06:00 – 11:30, cînd poliţiştii Serviciului de Ordinel Publică, împreună cu colegi din cadrul Poliţiei Piatra Neamţ, Biroul Rutier, Serviciul Criminalistic, jandarmi din Neamţ şi Bacău, însoţiţi de specialişti ai Delgaz Grid, Evidenţa Populaţiei şi din cadrul Primăriei Piatra Neamţ au descins la Speranţa, pentru depistarea celor care sînt branşaţi illegal la reţeaua electrică din zonă.

„Cu ocazia verificării legalităţii la sistemul de distribuţie a energiei electrice şi alimentării cu energie electrică s-au constatat în flagrant delict două infracţiuni conform art. 228, alin. 1 şi 3 din Codul penal şi art. 92, alin. 2 din Legea 123/2012“, conform unui comunicat al Poliţiei Neamţ.

Au mai fost identificate patru persoane care au fost puse în legalitate pe linie de evidenţa populaţiei. Au fost aplicate 5 sancţiuni contraveneţionale conform OUG 97 din 2005, în valoare de 400 de lei. Faţă de două persoane poliţiştii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracţiunii de furt de energie electrică.

La acţiune au participat şi mascaţii din cadrul Serviciului pentru Acţiuni Speciale.

Citește știrea

Actualitate

Klaus Iohannis a făcut, în sfârşit, primul pas din proiectul „Pentru o Românie normală“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Miercuri 8 iulie a fost o zi de infarct pentru majoritatea românilor. Nu pentru că s-a înregistrat nefericitul record privind declararea a celor 555 de infestaţi cu coronavirus.

Am fost avertizaţi că preşedintele nostru va face o declaraţie. Majoritatea dintre cei avertizaţi erau dispuşi să parieze că, în contextul vârfului pandemiei, discursul prezidenţial va începe cu un atac la jugulara PSD-ului, a Curţii Constituţionale, a Avocatului Poporului şi a Parlamentului.

Este previzionabilă consecvenţa preşedintelui Klaus Iohannis în lansarea acestor atacuri, indiferent dacă este vorba despre Justiţie, despre pandemie sau despre Catedrala Neamului. Spre şocul majorităţii cetăţenilor care l-au ascultat, mesajul preşedintelui nu a conţinut nici o virgulă, care să zgârie măcar ceva sau pe cineva de data aceasta. Discursul prezidenţial a fost, pentru prima oară, un apel la concordie naţională. A vorbit despre necesitatea dialogului între partidele politice, între Parlament şi Guvern, între instituţiile statului. Discursul său a vrut să marcheze îngroparea securii războiului româno -român, abandonarea pandemiei urii şi descurajarea politizării oricărui pârţ, indiferent cine îl trage.

La o oră după declaraţia preşedintelui, a vorbit şi premierul Ludovic Orban. Spre deosebire de Klaus Iohannis, Ludovic Orban a încremenit în predictibilitatea discursului său, ţinând-o langa cu autovictimizarea sub presiunea PSD-ului, a CCR-ului, a Avocatului Poporului şi a Parlamentului, care l-ar împiedica sistematic în opera sa măreaţă de scoatere a României din colaps medical şi economic.

Orban şi-a încheiat apoteotic discursul, lansând apelul către români de a nu respecta deciziile Curţii Constituţionale. Şocaţi la rândul lor de diferenţa de abordare dintre Iohannis şi Orban, ziariştii l-au întrebat pe Preşedinte, cum traduce apelul premierului subaltern. Răspunsul preşedintelui Iohannis ne-a băgat şi mai mult în ceaţă. Acesta s-a delimitat de discursul premierului, precizând că acesta are o abordare strict personală, care îl priveşte. În traducere liberă, o să-l coste.

O să-l coste o moţiune de cenzură pe care Klaus Iohannis nu o contestă. După cum nu contestă acum nici decizia CCR, privind modalitatea neconstituţională prin care Guvernul Orban a realizat carantinarea, izolarea şi internarea persoanelor sănătoase, asimptomatice sau bolnave. Orban şi-a justificat atacul la adresa CCR susţinând public că aceasta este agentură a PSD- ului şi că decizia dată este opera incontestabilă a acestui partid.

După mintea lui Orban, şi cei trei judecători ai Curţii, numiţi de preşedinţie, au devenit peste noapte agenţi pesedişti. Noaptea minţii.

O tâmpenie: să bagi Constituţia în carantină

Decizia CCR nu a negat pandemia şi efectele ei, ci a stabilit, ce era la mintea cocoşului. Anume că izolarea, internarea obligatorie şi carantina nu se stabilesc prin ordin de ministru, ci prin lege. Aşa spune „Sfânta Constituţiune“. În şedinţa de luni 6 iulie, Guvernul Orban a catadixit, în sfârşit, să bage în legalitate carantina, izolarea şi internarea obligatorie, producând un proiect de lege pe care marţi, 7 iulie, l-a înaintat Parlamentului pentru a fi aprobat şi pus în acord cu Decizia CCR.

Până pe 7 iulie, Guvernul Orban, în aroganţa sa, credea că-i este permisă orice încălcare a drepturilor omului şi că pandemia îl dezleagă de dependenţa constituţională faţă de Parlament. Faptul că Decizia CCR a lăsat autorităţile sanitare fără unele pârghii de control direct asupra populaţiei nu se datorează nimănui altcuiva decât Guvernului Orban, care, în nesăbuinţa sa, a băgat în carantină şi Constituţia, odată cu românii. Constituţia nu permite să te închini la un ordin de ministru, ca la o lege.

Este o tâmpenie, să susţii că CCR a făcut un joc politic. CCR nu a făcut decât ceea ce trebuia să facă. Să atragă atenţia lui Ludovic Orban că încalcă Constituţia. Fie şi numai pentru aceasta, Ludovic Orban trebuia schimbat din funcţie. A fost o mizerie că, de pe 16 martie şi până în prezent, Guvernul Orban a fost lăsat să guverneze cu muşchiul, nu cu creierul. Recentul gest nesăbuit al lui Orban, de a cere populaţiei să nu respecte deciziile CCR, este bomboana de pe coliva funcţiei de premier. Ludovic Orban credea că, dacă lui Klaus Iohannis ia mers să dea cu CCR de pământ, de câte ori se întorcea răvăşit de la Sibiu, îi va merge şi lui la fel. Omeneşte, Orban este de înţeles.

Iohannis nu a păţit niciodată nimic încălcând Constituţia, deşi remediul este suspendarea din funcţie. Lălăiala fudulă a Guvernului Orban a făcut ca România, odată cu introducerea unor relaxări, să treacă inerent şi pragul cazurilor de infectare, în condiţiile lipsei legislaţiei constituţionale aferente. Gândirea guvernanţilor noştri şi-a avut izvor de undeva, din zona turului pantalonilor, internând obligatoriu pe asimtomatici COVID-19 şi lăsând bolnavii non-covid să zacă pe dinafara spitalelor.

Decizia CCR a intrat în vigoare pe 2 iulie, când au început externările la cerere. După cinci zile, pe 8 iulie, în România s-a înregistrat un nou vârf, de 555 infectaţi. Care este legătura dintre acest vârf şi Decizia CCR? Legătura este doar în capul lui Ludovic Orban, care se numeşte manipulare electorală.

Primarului romaşcan, liberalului Micu Lucian, i se normalizează calea spre un nou mandat

În luna aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că, în perioada 2012-2016, actualul primar al Romanului, Micu Lucian, a ocupat funcţia de viceprimar, aflându-se într-o totală stare de incompatibilitate, fapt sesizat de Agenţia Naţională de Integritate. Incompatibil fiind, acesta nu ar mai fi avut dreptul să candideze, în 2016, pentru funcţia de primar, pe care de altfel a şi obţinut-o.

Consilierii municipali ai Romanului au gândit un soi de recurs în casaţie, după mintea lor, sub forma unei hotărâri de consiliu local, cu care au sperat să anuleze efectul imediat şi normal al deciziei ICCJ. Cei 20 de consilieri care au votat magistrala hotărâre ar trebui să nu mai primească mandat de încredere, pentru un nou mandat. Printre cei 20 de consilieri votanţi sunt şi şase consilieri PSD, care au fost suspendaţi din calitatea de membri ai partidului. Frecţie la un picior de lemn. Ar fi trebuit daţi afară din partid, nu atât pentru blatul lor, cât mai ales pentru amatorismul legislativ, cu iz penal, de care au dat dovadă.

Efectul NORMAL şi imediat, al deciziei ICCJ, era ca mandatul primarului să înceteze imediat prin simpla formalitate de semnare de către prefect a ordinului de încetare a mandatului. Cu atât mai NORMAL cu cât prefectul George Lazăr este jurist de profesie şi a mai fost pe această funcţie vreo 13 luni, în 2013 – 2014, când bănuiesc că a deprins primele taine ale funcţiei.

În noaptea unor cuţite lungi, din 11 decembrie 2019, Guvernul Orban a destituit 30 de prefecţi, ocazie cu care a fost reînnoit şi mandatul domnului Lazăr, a cărui activitate de membru PNL a încetat tot atunci. La a doua înscăunare ca prefect, George Lazăr promitea cetăţenilor nemţeni că „voi fi foarte transparent în luarea deciziilor“. Deoarece incompatibilitatea dovedită a primarului Micu Lucian atrage după sine şi interdicţia de a mai candida pentru vreo funcţie în administraţia publică, prefectul Lazăr nu se grăbeşte cu eliberarea din funcţie a acestuia.

Se profită şi de faptul că legea permite lungirea procedurii de punere în aplicare a deciziei ICCJ până la 6 luni. Adică, alegerile din septembrie îl pot găsi pe Micu Lucian pe funcţie, pentru a organiza propria alegere. Una este ca Micu Lucian să candideze pentru un nou mandat, de pe funcţia de primar şi cu totul alta este ca atunci să fie un simplu cetăţean. Domnul prefect, din înţelepciunea sa juridică, ne previne că interdicţia lui Micu Lucian s-ar putea să fi fost prescrisă, cântând astfel în struna consilierilor romaşcani.

Se înscăunează în „normalitatea“ promisă, tendinţa de a fi contestate deciziile instanţelor, a ICCJ-ului şi a CCR-ului. Toată transparenţa prefectului se rezumă la declaraţia lui că „nu ne grăbim, trebuie să ne asigurăm că luăm cea mai bună decizie în cazul primarului Lucian Ovidiu Micu“.

Păi, parcă ştiam că decizia a luat-o Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Domnul prefect poate doar să ia notă de această decizie. În acest context, nu-mi rămâne decât să caut noile înţelesuri ale termenului de „normalitate“.

Citește știrea

Trending