Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Firme în vizorul Oficiului pentru Spãlarea Banilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• o lege obligã functionarii bancari, notarii, lucrãtorii de la fondurile de acumulare, de investitii etc, sã raporteze Oficiului pentru Spãlarea Banilor orice tranzactie mai mare de 10.000 de euro • asa se face cã o firmã sau un patron poate sã fie cercetat fãrã sã stie acest lucru • verificãrile implicã scotocirea conturilor, viata privatã, mergîndu-se pînã la „filaje“ • si din Neamt au fost agenti economici cercetati • unii patroni habar nu aveau cã se aflã pe lista OSP •

Dezvãluirea în ziarul „Ziua“ a unei liste uriase cu nume de firme si de persoane din România care au fost sau sînt cercetate de cãtre Oficiul pentru Spãlarea Banilor ar putea amorsa un scandal de proportii întrucît documentele ce au intrat în posesia jurnalistilor bucuresteni poartã mentiunea „secret de serviciu“. Trecînd peste eventualele implicatii, citirea listei cu numele celor aflati în baza de date a OSB dã fiori multor români, aducînd aminte de vremurile nu demult apuse cînd Securitatea era în tot si în toate si exista riscul ca, oricînd, o persoanã sã fie trecutã pe o asa-zisã „listã neagrã“ si sã disparã brusc. Poate comparatia pare fortatã, dar cei aflati pe listele respective simt cã le-a fost încãlcatã intimitatea, cã pot deveni oricînd obiectul unui santaj sau se simt trãdati de prieteni si cunostinte.

În evidenta OSB apar mii de persoane fizice si mii de firme, iar marea majoritate a celor aflati pe liste habar nu au avut vreodatã cã au fãcut obiectul unor verificãri. Acestora li s-au rãscolit conturile bancare, conturile personale, au fost stigmatizati, urmãriti sau chiar santajati. Pe aceste liste nu au apãrut, asa cum ar crede unii, firme sau nume ale unor persoane proeminente politic sau economic, ci se regãsesc numele multor cetãteni absolut obisnuiti, care au ajuns întîmplãtor sau din exces de zel în evidentele institutiei cu nume pompos. Orice om care a vîndut sau a cumpãrat un apartament, o casã sau o masinã scumpã poate ajunge pe acea listã întrucît valoarea tranzactiei fiind de peste 10.000 de euro este obligatoriu raportatã de notarul la care s-au încheiat actele. O lege emisã în urmã cu cîtiva ani obliga functionarii bãncilor, notarii, lucrãtorii de la fondurile de acumulare, de investitii, de la societãtile de asigurare, precum si functionarii din cadrul diverselor institutii publice sã raporteze la Oficiul pentru Spãlarea Banilor orice tranzactie mai mare de 10.000 de euro sau chiar si sub acest plafon dacã tranzactia prezenta suspiciuni. În ciuda acestor mãsuri drastice care se apropie foarte mult de limita abuzului, raportarea tranzactiilor nu a împiedicat statul sã ramburseze ilegal în timp milioane sau zeci de milioane de euro, nu au fost prevenite cazuri spectaculoase de evaziune fiscalã, iar afacerile ilegale în orice domeniu nu au fost timorate de aparitia pe listele negre. Din pãcate, unor persoane fizice sau unor firme care se zbat sã facã fatã tranzitiei care nu se mai sfîrseste sau fiscalitãtii excesive dispuse de stat, aparitia în baza de date a OSB le-a schimbat viata, întrucît s-au trezit nu de putine ori refuzati de bãnci la solicitarea unor credite sau si-au pierdut credibilitatea în fata partenerilor.

Firme din Neamt pe listele OSB Potrivit documentelor publicate de cotidianul central de care se fãcea vorbire la începutul textului, pe listã apar si numeroase firme din Neamt. Numãrul exact al acestora nu poate fi stiut clar întrucît în baza de date a OSB nu se precizeazã judetul sau localitatea în care firma are înregistrat sediul social, dar spicuind dupã numele unor societãti cunoscute am avut surpriza sã descoperim numerosi agenti economici. Astfel, printre acestia se aflã Transmoldavia SA, Paul & Alexandra Impex, New Star SRL, Romanceram SA, Elva Cont SRL, Comcereal, Caremil Impex SRL, Karel Conf SA, etc. Multi habar nu au avut cã au fost vreodatã cercetati, altii stiau dar sustin cã au ajuns pe acea listã ca urmare a unor litigii. „Am stiut despre faptul cã sîntem în evidentele Oficiului pentru Spãlarea Banilor pentru cã am avut de-a lungul timpului zeci de controale de la Finante, Gardã, Politie, etc. Practic, noi am ajuns pe acea listã zic eu în urma unor sicane fãcute de o societate de asigurãri cu care sîntem în litigiu. Totul a plecat de la un depozit al firmei noastre care a ars în urmã cu cîtiva ani. Eram asigurati, dar societatea de asigurare a refuzat constant sã ne plãteascã despãgubirile, invocînd tot felul de chichite doar pentru a nu plãti banii. De la aceste neîntelegeri ne-am ales cu numeroase plîngeri si astfel am intrat si în atentia Oficiului pentru Spãlarea Banilor care, de altfel, a venit si a fãcut la firma noastrã o verificare, dar rezultatele au arãtat cã nu a fost gãsit nimic ilegal. În acest moment noi sîntem în proces cu societatea de asigurare si, desi aici instanta de judecatã ne-a dat cîstig de cauzã, s-a fãcut recurs si urmeazã sã fie ultimul termen. Ne asteptãm în continuare la sicane si tot în urma unor astfel de manevre am ajuns în atentia celor de la Spãlarea Banilor“, a precizat Gheorghe Cretu, administratorul socvietãtii Paul & Alexandra SRL. O altã firmã apãrutã pe lista neagrã este Elva Cont SRL Piatra Neamt. Directorul acestei societãti nu stia nimic despre faptul cã apãrea în respectiva bazã de date. „Am aflat dupã ce am vorbit cu dumneavoastrã cã sîntem pe acea listã a OSB. Anterior habar nu am avut si nici nimeni nu ne-a înstiintat vreodatã sau nu ne-a controlat cîndva. Avînd în vedere cã pe lista respectivã numele societãtii noastre apare alãturi de firma Fodor Viarom SRL credem cã are o legãturã în acest sens. Societatea respectivã a fost cercetatã de cãtre DNA în legãturã cu niste credite luate ilegal, iar la un moment dat firma a intrat sub incidenta Legii Falimentului si noi am devenit lichidatorii judiciari. Probabil din acest motiv am intrat în atentia Spãlãrii Banilor, desi nu am avut nici o legãturã cu afacerile firmei respective. Într-adevãr este neplãcut sã stii cã poti fi verificat oricînd de cineva fãrã sã stii, dar, cel putin deocamdatã, noi nu am avut nici neplãcere referitor la acest lucru“, a precizat consilier juridic Bogdan Pitis, directorul firmei Elva Cont SRL.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending