Contactează-ne

Actualitate

Finalul războiului din Ucraina, între dorinţă şi putirinţă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Românii aflaţi sub tirul încrucişat al propagandei de război a Rusiei, Ucrainei, UE, NATO şi SUA, nu mai înţeleg nimic, de unde a început şi unde se va sfârşi acest război. Trâmbiţele părţilor implicate în conflict ne anunţă că fiecare iese victorios din acest război, în condiţiile în care vedem că Rusia a ocupat deja o cincime din Ucraina. Românii nu ar avea nici un motiv să ţină partea ucrainenilor sau a ruşilor, dar vor să ştie când se va încheia nebunia din Ucraina, pentru că au cu totul alte probleme de rezolvat.

Practic, în Ucraina are loc o confruntare dură între Rusia şi Occident, iar analiştii de casă ai NATO ne profeţesc variante ale finalelor războiului, din care Ucraina iese în mod miraculos victorioasă. După unii autori, ucrainenii mai au puţin şi îi vor arunca pe ruşi în mare, parte în Marea Neagră şi parte în Marea de Azov, de unde vor goni înot către patria mumă. În varianta aceasta, ţările NATO îşi etalează contribuţia lor decisivă, aceea privind furnizarea de armament, muniţie şi instruire la faţa locului.

O ultimă ştire, care ne parvine pe filiera propagandei, este că ucrainenii vor să înceapă cu alungarea ruşilor din Crimeea, uitând că în urmă i-am uitat pe ruşii din Donbas. Până la fuga ruşilor, în statele Europei, dar şi ale Americii de Nord, se cântă prohodul lui Putin, deşi acestea sunt grav afectate de sancţiunile aplicate Rusiei. Mai toate scenariile presupun că ruşii au pierdut războiul, din momentul când nu au reuşit să cucerească Kievul. Despre luptele grele duse de ruşi în Kiev, propaganda de război a Occidentului nu a reuşit să ne spună mare lucru concret, iar kievenilor nici atât.

În mai toate scenariile, privind finalul războiului, Occidentul şi Ucraina susţin că vom apuca să vedem o Rusie şubrezită, pe cale de destrămare în bucăţele, incapabilă să gestioneze singură, fără ajutorul occidentalilor, imensele resurse naturale de care dispunea Federaţia Rusă. Victoria Ucrainei va fi şi victoria SUA, rezultatul unui efort conjugat de a elibera Europa de vecinătate şi şantajul Rusiei, cel mai mare stat al lumii, ca întindere şi resurse.

Rusia era acuzată de SUA că şantajează Europa cu resursele sale, în special petrol şi gaze. Altruismul americanilor a mers până acolo încât şi-au propus, cu decenii în urmă, obiectivul să desprindă Europa de Rusia, dar nu apăruse încă momentul propice. Momentul a trebuit creat şi acesta s-a născut sub auspiciile unei revoluţii colorate, de regulă portocalii, în Ucraina. Revoluţia ucraineană din 2014, operă a altruismului american, a fost urmată imediat de anexarea Crimeii, operă a altruismului rusesc.

De precizat că altruismul rusesc a fost declanşat de lipsa de preocupare a ucrainenilor pentru Crimeea, nefiind convinşi că le aparţine de drept. Altruismul rusesc era dublat şi de regretul că nu l-au împuşcat pe Hruşciov, care în 1954 făcuse cadou Crimeea, Ucrainei. Paradoxal, dar Rusia nu poate scăpa de eticheta de şantajistă, lipită de SUA. Rusia era şantajistă când furniza gaze Europei, este şantajistă şi acum când a limitat furnizarea gazelor, deşi SUA a impus statelor europene să nu mai consume gazul rusesc, ci doar gazul american.

Europa se vede astfel obligată să înlocuiască şantajul rusesc cu şantajul american. Pe panoplia scenariilor cu finalul războiului, a apărut şi modelul croşetat al unui final, în care niciuna dintre părţi nu ar obţine o victorie decisivă. Într-un astfel de scenariu, SUA sunt extrem de interesate să nu fie incluse, pentru a nu-şi ştirbi reputaţia şi aşa ştirbită, după episoadele cu Irak şi Afganistan. O astfel de victorie trebuie să rămână funciar a Ucrainei, ca măsura performanţei armatei şi conducerii sale, dar şi ca măsura dezamăgirii SUA.

Nu ni se explică cum ar putea fi definită o victorie mai puţin decisivă pentru Ucraina, în condiţia în care aceasta rămâne fără Crimeea şi Donbas. După cum nimeni nu ne explică ce înseamnă o victorie mai puţin decisivă pentru Rusia. Cert este faptul că dacă Rusia va rămâne cu Crimeea şi Donbasul, casandrele prooccidentale au stabilit că aceasta va deveni un stat paria al Europei, dar nu pomenesc un cuvânt despre cât de departe este momentul intrării Ucrainei în UE.

Pentru că prezenţa războiului în această ţară nu poate ascunde prezenţa corupţiei, a deficitului flagrant de democraţie, dar şi a vecinătăţilor incerte. Dintre toate scenariile, rămâne plauzibil doar scenariul unui război NATO cu Rusia, căutat cu lumânarea de către SUA. Pentru că preşedinţii SUA au datorii imense faţă de producătorii de armament, pentru plata cărora NATO este pus să latre pe la porţile Rusiei, după cum a mărturisit recent Papa Francisc I.

Atât SUA, cât şi Rusia, rămânând într-un perpetuu Război Rece, au declanşat un al Treilea Război Mondial, deşi diviziunea ideologică dintre cele două superputeri nu mai constituie o provocare. SUA dă vina pe Rusia, Rusia dă vina pe SUA, iar noi ne uităm ca proştii, când la unul, când la celălalt. În tot acest timp, Zalenski va fi ocupat cu bilanţul dintre voinţă şi putirinţă, pentru a vedea pe unde scoate cămaşa. Iar România va rămâne vecină cu Marele Imperiu Rus şi cu Micul Imperiu Ucrainean, consolidându-şi naraţiunea despre România Mare.

NATO şi-a găsit în BRIC naşul

În 1949, SUA a înfiinţat o alianţă militară, denumită NATO, motivând că vrea să contracareze ameninţările URSS. La rândul ei, URSS, împreună cu ţările blocului sovietic, a înfiinţat o alianţă militară în 1955, denumită Tratatul de la Varşovia, motivând că vor să contracareze ameninţările NATO. Odată cu destrămarea URSS, în 1991, s-a desfiinţat şi Tratatul de la Varşovia, NATO pierzând principalul obiect al muncii. Pe scena mondială, SUA s-au văzut singure şi în măsură să preia poziţia de putere, însuşindu-şi rolul de „Jandarm universal“.

Cu un astfel de rol, SUA a trecut la opera de impunere a propriilor valori, în toate sferele şi emisferele globului. Reacţia multor ţări ale lumii, trezite cu democraţia americană în prag, nu a fost de acceptare, ci de respingere, ceea ce face că astăzi, sentimentele antiamericane să predomine. Ca urmare a schimbărilor la nivel mondial în ierarhia puterilor economice, cinci dintre marile economii emergente ale lumii, au hotărât că este momentul declanşării sfârşitului domniei absolute a dolarului american şi că se pune problema creării unei noi monede de rezervă.

Cu ocazia unei sesiuni ONU la New York, în septembrie 2006, miniştrii de externe a patru mari ţări, Brazilia, Rusia, India şi China, au pus bazele unei alianţe, a cărei acronim a fost stabilit „BRIC“. În 2010, Africa de Sud a aderat la BRIC, care a devenit astfel BRICS. Alianţa BRICS nu este o alianţă militară precum NATO, dar nu poate fi tratată cu aroganţă, deoarece reprezintă 41,5% din populaţia lumii şi 26,7% din teritoriu. BRICS deţine un arsenal nuclear mult mai mare decât cel al NATO.

Toate aceste date demonstrează că în materie de forţă, NATO şi-a găsit naşul. Invazia Ucrainei de către Rusia a însemnat mană cerească pentru NATO, reuşind să solidarizeze pentru prima oară ţările acestei Alianţe, care până atunci plutiseră în derivă, fiecare pe cont propriu. Primul summit al BRIC s-a ţinut în 6 iunie 2009 la Ecaterinburg (Rusia), unde s-a pus problema creării unei monede de rezervă la nivel mondial, ceea ce semnifică începutul sfârşitului domniei absolute a dolarului american, cu care SUA dirija guvernele lumii.

În 2014 ţările BRICS au anunţat crearea unor instituţii, ca alternative la Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional. Argentina şi Iran au cerut aderarea la BRICS pentru 2022 şi s-a deschis o listă de aşteptare pentru încă zece ţări, printre care Turcia, Pakistan, Coreea de Sud, Mexic, Indonezia ş.a. Recent, Arabia Saudită şi-a anunţat intenţia de a adera la BRICS, dând semnalul că se apropie sfârşitul dominaţiei petrodolarului, cu care SUA controlează piaţa petrolului.

Îngrijorat de această lovitură, preşedintele SUA, Joe Biden, şi-a impus să-şi calce pe aroganţă şi săptămâna trecută a făcut o vizită de lucru în Arabia Saudită, unde s-a întâlnit cu prinţul moştenitor, dar şi cu alţi şefi de state din regiune. Obiectul vizitei viza să convingă pe cei vizitaţi să sporească producţia de ţiţei, pentru a asigura piaţa SUA şi a Europei, după aventura cu sancţiunile aplicate Rusiei.

Prinţul moştenitor l-a cam tratat cu sictir pe Biden, atrăgându-i atenţia ca SUA să nu mai încerce, ca în Irak şi Afganistan, să-şi impună propriile valori, că se va confrunta cu un efect de bumerang. Ca să nu adere cumva la BRICS, alături de Rusia şi China, Biden a promis Orientului Mijlociu un ajutor de un miliard de dolari, dar a plecat cum a venit, cu mâna goală.

După ce preţedintele Biden s-a întors în SUA, a crescut preţul petrolului, ceea ce în contextul apropiatei campanii electorale are efectul unei catastrofe anunţate. Prin înfiinţarea BRICS, planeta s- a împărţit în două. De o parte Occidentul, care aliniat în spatele SUA nu reprezintă decât o treime din populaţia lumii.

De cealaltă parte, reprezentând două treimi din populaţie, sunt oameni care s-au săturat de strădania SUA de a-şi impune propriul model de democraţie. Pe axa Rusia-China este pornită o puternică mişcare de resetare geopolitică globală, care ne pregăteşte pentru o lume multipolară. Cu puţină perspicacitate, se pot desluşi şi cauzele războiului din Ucraina.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

43 de milioane de lei alocați de Guvernul Nicolae Ciucă pentru Municipiul Piatra-Neamț

Știre publicată în urmă cu

în data de

Municipiul Piatra-Neamț beneficiază de o alocare de 43 de milioane de lei pentru modernizarea rețelei magistrale de alimentare cu apă și canalizare și realizarea unui nou pod peste râul Bistrița, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru Piatra-Neamț, realizarea de rețele noi de alimentare cu apă și canalizare pe strada Petru Movilă și bulevardele Decebal și Traian are o alocare de 16,7 milioane de lei.

Contractul pentru achiziția lucrărilor de proiectare și execuție a fost semnat ieri, pe 11 august, urmând să înceapă faza de proiectare. Lucrările la noua rețea de apă și canalizare vor fi corelate cu cele de modernizare a culoarului de mobilitate Bulevardul Decebal – Piața Mihail Kogălniceanu – Bulevardul Traian, pe întreaga porțiune dintre Shopping City Piatra-Neamț și Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”.

26,3 milioane de lei au fost alocați pentru proiectul de construcție a unui nou pod peste râul Bistrița, în zona Căprioara. Podul existent va fi amenajat ca zonă ciclabilă și de promenadă, iar lângă acesta va fi amenajat un pod rutier nou.

„Banii alocați de Guvernul Nicolae Ciucă prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny pentru Piatra-Neamț vor finanța două proiecte de maximă importanță. Este vorba despre schimbarea rețelei magistrale de apă și canalizare, o rețea veche de peste 50 de ani, care creat nenumărate probleme pentru pietreni în ultimii zeci de ani. Acum, prin această alocare, vom moderniza rețeaua pe tronsonul Str. Petru Movilă – Bd. Decebal – Piața M. Kogălniceanu – Bd. Traian, unde va fi montată noua conductă, în paralel cu cea veche. Realizarea unui nou pod în zona Căprioara va însemna, în primul rând, o investiție pentru siguranța cetățenilor și pentru modernizarea infrastructurii din oraș. Sprijinul primit din partea Guvernului se va reflecta în două mari proiecte de investiții cu un real impact în viața pietrenilor.” a declarat primarul Andrei Carabelea.

Citește știrea

Actualitate

Începe Water Fest pe lacul de acumulare de la Bicaz. Manifestarea este dedicată memoriei lui Ivan Patzaichin

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ evenimentul organizat în comuna Ceahlău, unul în cadrul căruia vor fi întreceri nautice şi multă muzică, începe astăzi ■ artişti şi formaţii cunoscute vor susţine spectacole ■

Asociaţia Green Ties – Cravate verzi organizează a patra ediţie a Festivalului Water Fest, unul cu muzică şi sport, care promovează ieşirea în natură prin activităţi pe apă. Evenimentul va avea loc pe malul lacului Izvorul Muntelui de la Bicaz, în comuna Ceahlău, la poale masivului.

„În perioada 12-14 august 2022, în parteneriat cu Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, vom continua organizarea competiţiei naţionale pentru vâslit canotci 10+1, Rowmania Water Fest sub egida Apele Unite ale României, în amintirea marelui campion Ivan Patzaichin“, spun organizatorii.

Înafară de întrecerile sportive, în fiecare seară sunt programate concerte ale unor formaţii şi artişti cunoscuţi în România: Emeric Imre, Nightlosers, Kempes, Green Ties, Trupa Tribut Valeriu Sterian, Radu Captari, Fără Zahăr sau Scarlet Aura. Turiştii vor putea campa în locul unde se organizează festivalul, Baza Nautică Green Tiesdar şi la localnicii din Ceahlău.

Cei prezenţi pot să exploareze, cunoaşte şi să vadă locuri pitoreşti din una dintre cele mai frumoase zone din România, având la dispoziţie caiace, plăci stand-up paddle şi stand up-kayak, plus bărci de pescuit, pentru a vâsli pe lac. În acest mod îşi doresc organizatori să atragă un număr mare de iubitori de apă şi sporturi nautice, care să arate importanţa apei în dezvoltarea comunităţii.

Competiţia de vâslit canotci 10+1 Rowmania, organizată în cadrul evenimentului din localitatea Ceahlău se adresează publicului de toate vârstele, numărul maxim de echipe acceptate fiind de 27. Această întrecere, iniţiată de regretatul Ivan Patzaichin, cel care a devenit simbolul naţional al luptei împotriva poluării mediilor acvatice.

Altfel spus, Water Fest 2022 oferă un week-end prelungit în care familiile îşi pot petrece timpul distrându-se împreună pe malul lacului. Vor participa şi membrii unor cluburi de motociclism, lor revenindu-le sarcina de a ecologiza zona. În 2020, chiar Ivan Patzaichin a dat startul manifestări. Apoi, de aici a plecat o expediţie unică în România.

A fost intitulată „Wild Canoeing Tour – Pe urmele plutaşilor de pe Bistriţa – de la munte la mare“, 23 de persoane fiind angrenate într-o aventură ce presupunea străbaterea cu 10 canoe a unui traseu de 460 de kilometri, pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui – Bicaz, pe Bistriţă, Siret şi Dunăre, punct final fiind Sulina. Aici i-a aşteptat tot marele campion Patzaichin.

„Am asistat la plecarea Wild Canoing Tour, o caravană de vâslit pe lacul Bicaz, pe Bistriţa, Siret şi apoi pe Dunăre, până la Sulina. Totul în opt zile! E un proiect pornit de Loredan Popa, campion mondial şi european (în prezent poliţist la IJP Neamţ – n.red.), pe care l-am antrenat. S-a inspirat din vechiul traseu al plutaşilor de pe Bistriţă, care transportau lemn până la Galaţi şi Brăila“, declara, pe 14 august 2020, Ivan Patzaichin.

Citește știrea

Actualitate

Incendiu de mari dimensiuni la o fabrică din Dumbrava Roşie. Un scurtcircuit a provocat dezastrul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ pompierii au fost solicitaţi să intervină la ora 01.35 ■ lupta cu flăcările a durat 5 ore ■ pagubele provocate sînt foarte mari ■

Pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava“ au fost anunţaţi, noaptea trecută, în jurul orei 01.35, că o fabrică din comuna Dumbrava Roşie este înflăcări. Către locul indicat au plecat patru autospeciale de la ISU şi o ambulanţă, forţelor de intervenţie profesioniste alăturându-se voluntarii de la serviciul din comună.

La sosirea acestora, incendiul de mari proporţii cuprinsese mai multe construcţii din lemn, cu posibilitatea propagării la locuinţele din apropiere. Cinci ore au necesare pentru stingerea flăcărilor, dar fabrica cu obiect de activitate în industrializarea lemnului a fost distrusă în totalitate, astfel că pagubele sunt imense.

„Cauza probabilă de producere a incendiului a fost scurtcircuitul electric – conductor electric defect. Nu au fost victime“, a comunicat ISU „Petrodava“. Pompierii au mai transmis că a ars un atelier de producţie peleţi cu o suprafaţă de 160 de metri pătraţi, utilajele din interior (uscător peleţi, două maşini de prelucrare a lemnului, transportor rumeguş, sită electrică).

Flăcările au distrus documente, o autoutilitară, o clădire de birouri cu suprafaţa de 100 de metri pătraţi, elemente de mobilier, accesorii de sonorizare şi lumini, o magazie de 480 de metri pătraţi cu bunurile depozitate în interiorul acesteia (scule electrice gospodăreşti, utilaje asamblare şi prelucrare lemn, aparate jocuri de noroc) şi aproximativ 30 de anvelope.

Citește știrea
Advertisement







Trending