Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Fibrex 2000 – 2006: Strategii ratate si dezinformare

Știre publicată în urmă cu

în data de

• ce ar vrea sefii de la FibrexNylon sã credem cã se intentioneazã: „proiect de punere în valoare, care oferã o perspectivã de dezvoltare“ • dupã privatizarea din 2000 s-au dat asigurãri similare • la un an de la privatizare fostul director comercial al societãtii zugrãvea într-un raport un tablou în culori sumbre • productia era în scãdere, iar personalul calificat pãrãsea unitatea • mai erau consemnate erori în strategia privind produsele, neglijarea partenerilor traditionali si prognoze gresite •

Fibrex SA era o societate producãtoare de fire si fibre sintetice. Cu sediul în Sãvinesti, judetul Neamt, avînd o cifrã de afaceri de 1.000 de miliarde de lei si 3.970 de angajati, cu un capital social de 162 miliarde de lei si datorii de 430, 2 miliarde lei la 30.06.1999. Radici Group – Italia detine, începînd de ieri, 88,64% din Fibrex SA Sãvinesti. 50,9% au fost cumpãrate prin metoda licitatiei olandeze de pe piata Rasdaq cu circa 7 milioane de dolari SUA, restul procentelor fiind cumpãrate – chiar ieri – de la al doilea mare actionar, SIF II Moldova, a precizat Erik Steffens, unul dintre oficialii Radici. Pe termen mediu si lung, Fibrex ar trebui sã devinã unitatea de productie integratã a nylon-ului pentru Europa Centralã si de Est prin cresterea si modernizarea capacitãtilor de productie la acid adipic, caprolactamã, fire textile si de mare rezistentã, plecîndu-se de la datele concrete care aratã cã sîntem în urma standardelor internationale. Toate aceste date erau consemnate în cotidianul Monitorul de Neamt, pe 02.02.2000 în urma unei conferinte de presã la Fibrex.

Peste un an Peste un an, în ianuarie 2001, directorul general al FibrexNylon Sãvinesti, dl Guido Castellucio primea un raport de la fostul director comercial al societãtii, rãmas actionar cu 0,1558%. Vasile Gherasim, la momentul respectiv trecut pe post de consultant, fãrã prezentã obligatorie la serviciu, zugrãvea pentru noul director un tablou în culori sumbre: „Cu regret trebuie sã afirm cã în aceastã perioadã imaginea FibrexNylon Sãvinesti s-a deteriorat atît în tarã cît si în fata unor parteneri externi, productia societãtii a scãzut continuu de la o lunã la alta, personalul de cea mai bunã calitate pãrãsind unitatea în procesul de disponibilizãri fortate si fiind partial înlocuit cu personal neinstruit în acest domeniu chiar în posturi de conducere. Dacã la prima întîlnire între noua administratie si personalul de conducere si executiv din Fibrex SA ni s-a prezentat un program de crestere a productiei de caprolactamã, fire tehnice, fire textile, acid adipic, acesta nu s-a dovedit a fi decît PRAF ÎN OCHI (…)“. Raportul identifica cauzele de naturã strategicã care au dus la scãderea productiei, a vînzãrilor si a deteriorãrii imaginii.

Erori în strategia privind produsele Fostul director comercial identificã 4 mari erori de acest tip: 1. Oprirea definitivã a productiei de tetracloretan (…) în schimbul cãruia îsi asigura de la Chimcomplex Borzesti produse chimice si alte operatiuni de barter pe piata externã cu fenol. 2. Oprirea definitivã a instalatiei de fibrã poliamidicã (200t/lunã), produs care asigura utilizarea a trei surse de caprolactamã neutilizabilã în productia de fire nylon. (…) Utilizarea celor trei surse de caprolactamã în productia de granule PA s-a dovedit un esec total, pretul de piatã al granulelor fiiind cu 800-1000 euro/M.M mai mic decît preturile de la Fibrex, iar la o productie de 2200 t/an se poate aprecia o pierdere anualã de 2 milioane de Euro“. 3. Comunicarea oficialã în iulie 2000 de cãtre toti partenerii din tarã a sistãrii definitive a productiei de fire torsionate; fapt ce a creat în rîdul acestora o stare de confuzie si incertitudine. 4. Cresterea excesivã a pretului la unele produse chimice – acid sulfuric si oleum – ceea ce a condus la pierdera partialã a celui mai mare partener pentru Fibrex la acest produs, respectiv Virolite, cu un consum de 500 tone lunar, acesta asigurîndu-si întreaga cantitate din import. Preturile au devenit prohibitive, diminuarea vînzãrilor duce la diminuarea productiei. Ca sã nu amintim de efectele negative ale opririi si pornirii instalatiilor cu influente usor de imaginat asupra costurilor de productie.

Neglijarea partenerilor traditionali Directorul Gherasim opina ca a doua cauzã în diminuarea vînzãrilor: „pozitia actualã a FybrexNylon fatã de clientii printre care as aminti: renuntarea totalã sau partialã la distribuitorii traditionali care cunosteau atît produsele SC Fibrex cît si necesarul consumatorilor din zona unde fãceau distributia; lipsa de comunicare cu partenerii (aproape totalã din partea FybrexNylon). Asa cum v-am adus la cunostintã la timpul respectiv cazul Fibrotex-Bulgaria, care a solicitat ofertã pentru mai multe sortimente de fire nylon în luna iunie 2000, dar care nu primiserã nici un fel de rãspuns (…) si acest fapt nu este singular deoarece foarte multi alti parteneri care mã cunosc îmi solicitã interventia la dvs., ceea ce pentru mine este penibil, cazul semnalat amintit anterior negãsind nici o rezolvare“.

Politica de personal – „extrem de dãunãtoare pentru societate“ Raportul fostului director comercial atinge si problema oamenilor de la Fibrex: „angajarea, inclusiv în posturi de conducere, a unor oameni fãrã nici un fel de cunostinte sau experientã în domeniu, a unor nerezidenti în zonã pentru care Fibrex plãteste cheltuieli de transport, cazare, este dupã pãrerea mea o mare eroare. (…) Dumneavoastrã ati optat pentru aceastã variantã, probabil, pentru cã vã este mai comod sã conduceti cu oameni nepregãtiti profesional în domeniu care nu vi se pot opune în luarea deciziilor cu argumente competente. Aceastã politicã este extrem de dãunãtoare pentru societate în ansamblul ei, oamenii competenti care au lucrat 10-20-30 ani în în Fibrex avînd sefi mult mai slabi pregãtiti profesional, dar cu salarii de 4-5 ori mai mari, încearcã pe diverse cãi sã pãrãseascã societatea sau se retrag mai mult sau mai putin oficial din munca de rãspundere“.

Prognoze catastrofale pe termen scurt si mediu Vasile Gherasim îi aratã domnului Guido cã au existat în anul 2000 – decisiv pentru evolutia societãtii – mai multe prognoze gresite. O scurtã recapitulare a lor este extrem de interesantã: – repornirea instalatiei Lactamã IV, cu costuri de peste 80 de miliarde lei, ea functionînd doar cîteva zile. Banii au fost aruncati pe „Apa Sîmbetei“; – depozitarea pe stoc a caprolactamei s-a dovedit total eronatã, cantitãtile vîndute fiind la preturi cu 15-25 la sutã mai mici decît pretul de productie; – dezmembrarea si valorificarea ca fier vechi a celor 10 masini de etirat ZINSER din relon I-III (cele mai performante de etirat din FibrexNylon evaluate la peste 100.000 euro pe bucatã; – semnarea unor contracte de export la amonium sulfat în perioada iulie-august 2000 cînd pretul era cel mai jos posibil pentru livrãri ce urmeazã a se realiza în ianuarie-martie 2001, cînd preturile sînt la vîrf; – reducerea constantã a productiei de fire textile, punctul forte al SC Fibrex SA Sãvinesti Rugãmintea autorului articolului cãtre directorul general venit din Italia era una de confidentialitate. Rãspunsul îl primeste domnul Gherasim dupã exact 3 luni, dar nu de la domnul Castelluccio. Adresa este semnatã de Liviu Negelschi, director juridic la acea vreme: „Vã comunicãm cã veti primi în cel mai scurt timp posibil un punct de vedere al Administratiei referitor la cele semnalate de dvs. Deoarece punctele atinse de dvs. se referã la mai multe probleme, pentru un rãspuns informat avem nevoie de o mai mare perioadã de timp. (!!!)“ Adresa continuã cu o atentionare clarã si prietenoasã: „Ne permitem sã vã atentionãm, însã, asupra unor insulte mascate prin supozitii proprii, folosire unor documnete interne ale societãtii la care ati avut acces si pe care vã recomandãm sã nu le faceti publice, utilizarea antetului firmei noastre în interes personal, care intrã într-un conflict vizibil cu angajamentul dvs. de confidentialitate încheiat odatã cu contractul dvs. de consultantã începînd cu aprilie 2000“. Cred cã este cazul sã vorbim mai pe întelesul tuturor. Timp de 3 luni nu s-a putut da un rãspuns la niste întrebãri de strategie generalã a firmei. E nevoie de mult mai mult timp. În rest, oamenilor care au avut functii de conducere li s-a închis gura cu angajamente de confidentialitate pe 3 ani, pentru care li se sugera cã nu este obligatoriu sã treacã pe la serviciu! Rãspunsul cel mai documentat a venit, totusi, peste ani si el a generat, probabil, demersul d-lui Gherasim de a face public acest raport. Grupul Radici Fibrex, actionarul majoritar a dat semnale cã este pe punctul de a vinde ce a mai rãmas din FibrexNylon. Semn cã planurile de perspectivã din 2000 au fost sublime si extrem de bine intentionate.

Supãrare mare la Fibrex pe Monitorul Dupã 3 articole apãrute în Monitorul de Neamt privind posibila intentie de vînzare a FibrexNylon, am primit la redactie un drept la replicã supãrat tare. Cicã, dl. Aldo Paracciani dezmite categoric „informatiile false si tendentioase“ apãrute în Monitorul. Evident, nu precizeazã care si în ce mod ar fi ele false si tendentioase. Nu meritã nici presa, nici cititorii un rãspuns clar, modalitatea de a ocoli problemele fiind cunoscutã de noi de pe vremea cînd se discuta cu protestatarii prin cîini antrenati pentru luptã, iar presei i se spunea cã de fapt cîinii erau adusi doar pentru a pãzi stîna de oi. În comunicat ni se vorbeste si despre un „proiect de punere în valoare, care oferã o perspectivã de dezvoltare a FibrexNylon“, etc., samd. Pãi, exact acest lucru spuneam si noi! Si, fãrã nici un fel de tendentiozitate, sperãm ca proiectul acesta sã fie mai bine implementat decît „Green Grass“ (Iarba verde). La vremea lansãrii lui, a plimbat dl. Castelluccio presa prin incinta platformei si vorbea asa de convingãtor, cã aproape a convins pe toatã lumea. Cã românii-s naivi si cred. În alt „proiect de punere în valoare, care oferã o perspectivã de dezvoltare a FibrexNylon“. FOTO: A fost odatã… Fibrex

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending