Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

FEUDA LUI POPESCU

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Lucian popescu, seful ARR Neamt a „tocat“, în interes propriu, 800 de milioane din cotizatiile taximetristilor afiliati la Camerei Nationale a Taximetristilor • actele contabile ale CNT aratã cã acesta a fãcut o „cumpãrãturi“ din banii Camerei si si-a „alimentat“ propriile firme • Ioan Lãzãroaia, liderul ANPOTR Neamt, sustine cã va face o plîngere penalã pentru abuz • Lucian Popescu crede cã aceste dezvãluiri sînt tardive •

Lucian Popescu, seful ARR Neamt, a intrat din nou în atentia opiniei publice, fostii sãi colegi de la Camera Nationalã a Taximetristilor (CNT), filiala Neamt, al cãrei presedinte a fost, scotînd la ivealã o serie de documente contabile care ar arãta cã modul în care acesta a înteles sã „administreze“ banii asociatiei a fost oneros. Acuze i-a adus si Ioan Lãzãroaia, presedintele Asociatiei Nationale a Patronatului Operatorilor de Transport în Regim de Taxi (ANPOTR) Neamt. Acesta a declarat cã seful ARR nu vrea sã recunoascã recomandãrile pentru licente emise de forul pe care îl conduce, desi este abilitat prin lege sã emitã actele necesare taximetristilor.

Cizmulite pentru copii, vatã, detergent, casete video, zahãr, whisky, servetele umede pentru copii, tîrnãcoape si flexuri… din banii Camerei

Lucian Popescu (foto) este acuzat de fostul prim-vicepresedinte al CNT, Dumitru Rusu, cã majoritatea cheltuielilor din banii strînsi la Camerã, din cotizatiile taximetristilor, au fost fãcute pentru nevoile sale personale. Din actele contabile prezentate de Dumitru Rusu, cel care a solicitat verificãrea financiar-contabilã, rezultã cã, pentru plata benzinei consumate pe deplasãri, cumpãrãturile fãcute la Metro, de la propria firmã, ori altele, Lucian Popescu a cheltuit, din banii CNT, peste 766 de milioane de lei, în perioada februarie 2004-septembrie 2005. Astfel, benzina pe care a consumat-o Lucian Popescu, ori sotia sa, Daniela, pentru deplasãrile efectuate în intervalul de timp amintit, în diferite localitãti ale tãrii, a costat 134,410 milioane de lei. La o medie de cost a unui litru de benzinã de 30.000 de lei, rezultã cã au fost consumati aproape 4.500 litri. Din cei 766 milioane de lei, actele contabile aratã cã 170.354.000 de lei au fost cheltuiti de Lucian Popescu pentru a achizitiona – de la Metro, ori de la alti furnizori – materiale de constructii si alte mãrfuri care nu prea aveau ce cãuta în dulapurile Camerei Taximetristilor. Pe facturile de la Metro apar un aparat de sudurã, un topor, o greblã, o cazma, un foarfece de curãtat via etc. O altã facturã, de la acelasi complex comercial, aratã cã au mai fost cumpãrate cizmulite pentru copii, vatã, detergent, casete video, zahãr, whisky, servetele umede pentru copii, dar si tîrnãcoape, flexuri etc. Mai mult, avînd în vedere cã sediul CNT era într-o clãdire cu trei etaje, lîngã sediul Politiei Municipiului, prim-vicepresedintele CNT nu-si explicã pentru ce au fost cumpãrate, din banii Camerei, materiale de constructii precum tub alamã, nisip, var, ciment, plasã pentru gard, stîlpi pentru gard, care ar fi necesare într-o gospodãrie, iar nu pentru un sediu situat într-un imobil tip bloc. Pe aceastã listã mai sînt trecute si cîteva cheltuieli efectuate pentru achizitionarea de fotografii – în valoare de cîteva milioane, ca si a douã telefoane mobile de peste 25 de milioane de lei. De mentionat este si faptul cã, pentru majoritatea celor achizitionate, nu existã acte. De parcã nu ar fi fost suficient, Lucian Popescu a fãcut o bogatã „infuzie“ de fonduri în cele douã firme pe care le detinea – Niela Com SRL si CTT SRL – bineînteles, din banii Camerei Taximetristilor. „A cumpãrat, din banii CNT, materiale de la Niela si de la CTT, firme care erau tot ale lui“, a relatat Dimitru Rusu. Astfel, CNT a achizitionat, de la cele douã societãti, materiale în valoare de 249,188 de milioane de lei, printre care se regãsesc si obiecte precum scaune, mochetã, rechizite, imprimante, telefoane, calculatoare, dulapuri si un interfon de 14 milioane de lei. Alte exemple semnificative sînt cumpãrarea unui calendar de la Niela sau de la CTT cu 3,4 milioane de lei, a unor „rezerve de cuburi“ în valoare de 1,5 milioane, a unui interfon cu tot cu cablu – de 16 milioane de lei, iar lista poate continua. Tot din banii CNT, Lucian Popescu a achitat chiria, gazul metan si alte utilitãti pentru barul si sediul firmei pe care le patrona. În perioada 28 iulie 2004-17 mai 2005, firmele sefului ARR au „înghitit“, cu utilitãtile, 202,319 milioane de lei.

Plîngere penalã Ioan Lãzãroaia, presedintele ANPORT Neamt, a subliniat, ieri, cã va face o plîngere penalã împotriva sefului ARR, Lucian Popescu, pe care îl acuzã de abuz, în sensul cã nu tine cont de lege si nu recunoaste o serie de acte emise de asociatia abilitatã în Neamt sã elibereze recomandãrile necesare taximetristilor, pentru a-si putea obtine licenta. „Domnul Popescu, ca sef al ARR Neamt, nu vrea sã tinã cont de recomandãrile emise de noi, chiar dacã a fost informat de sefii lui de la Bucuresti. În acelasi timp, el tine cont de recomandãrile unei alte asociatii care nu are dreptul sã le emitã, condusã de fostul lider al ANPOTR, Aurel Contu. A existat un schimb de adrese oficiale între noi si ARR Neamt, dar nici dupã ce am scris la forul tutelar de la Bucuresti – iar reprezentantii acestuia au transmis la agentia Neamt cã pot tine cont de recomandãrile emise de noi – Lucian Popescu tot nu vrea sã ne ia în considerare actele emise“, a declarat Ioan Lãzãroaia. Lucian Popescu nu a dorit sã comenteze acuzatiilor care i se aduc. Despre cheltuielile la care face referire Dumitru Rusu, seful ARR a mentionat cã gestul sãu este tardiv: „De ce nu m-a acuzat cînd lucram împreunã la Camerã, în conditiile în care el era cel care semna raportul de audit si actele contabile? M-au acuzat cã am delapidat 3 miliarde de lei, iar expertul plãtit de ei a demonstrat cã nu poate fi vorba de asa ceva. Cît despre recomandãrile emise de ANPOTR Neamt, eu le-am explicat atît verbal, cît si în scris acelor oameni cã, în tara asta, trebuie respectatã legea. Ei cred cã dacã au o hotãrîre judecãtoreascã irevocabilã pot face ce doresc. ARR Neamt nu are personalitate juridicã si nu poate tine cont de aceste recomandãri decît dacã sînt aprobate de conducerea centralã“, a mentionat Lucian Popescu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending