Contactează-ne

Actualitate

Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”: o paradă spectaculoasă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Foto: Mob Craivan, postare FB

■ masca - substitut al anului care moare și renaște ■

Piatra-Neamț a devenit, sâmbătă, 28 decembrie 2024, scena unei impresionante parade și a unor spectacole folclorice, marcând cea de-a 54-a ediție a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”. Evenimentul a celebrat tradițiile românești autentice și a reunit comunitatea în jurul frumuseții obiceiurilor de iarnă.

Parada a început la ora 16:00, urmând traseul Piața Ștefan cel Mare – Hotel „Ceahlău” – Muzeul de Istorie – Casa de Cultură a Sindicatelor – Teatrul Tineretului, și a fost urmată de spectacole artistice pe scena din Piața Ștefan cel Mare, începând cu ora 17:00.

Mii de oameni au urmărit cu entuziasm alaiurile tradiționale. Atmosfera a fost încărcată de emoție și bucurie, pe fundalul colindelor și dansurilor străvechi.

Printre grupurile care au încântat publicul s-au numărat Urșii de la Asău (Bacău), Fanfara lui Andrii (Roman), Ceata de la Volovăț (Suceava) și Ansamblul „Floricică de la munte”. De asemenea, alaiuri locale precum „Răzeșii Cracăului și Năvala urșilor” din Girov, „Sumănarii” din Trifești, „Căiuții de la Bețești” din Rediu și „Buhaiul de fete de la Boiștea” din Petricani au adus un strop de autenticitate rurală în inima orașului.

Spectacolul de pe scena principală a fost susținut de ansambluri folclorice de renume: „Comorile Neamțului”, „Brâul roșu”, „Codrii Neamțului” și „Străjerii muntelui”, care au oferit publicului dansuri și cântece arhaice, reînviind spiritul sărbătorilor de iarnă.

Jocurile de măști – credințe ancestrale 

 Cecilia Moldovan scrie în eCreator.ro: ”În cele 12 zile – dintre 25 decembrie și 6 ianuarie – în Romania, și mai ales în Moldova, încă mai există obiceiuri străvechi, chiar dacă s-au depărtat de forma originară, de a sărbători Crăciunul și Anul Nou, exprimând bucuria și încrederea cu care omul întâmpină trecerea de la anul vechi la anul nou, începutul unei noi etape din viața lui și a semenilor săi. Aici încă se mai „merge cu capra” și „se umblă cu ursul”, ursul și capra fiind două simboluri dacice, precreștine.

Jocul acesta cu măști, mai mult sau mai puțin înfricoșătoare pentru sensibilitatea omului modern, un joc foarte zgomotos, dacă este descifrat în cheia lui simbolică, originară, cercetat științific, ne descoperă simbolice semnificații din viața, credințele ancestrale și calendarul ocupațiilor agricole ale românului dintotdeauna.

În mentalitatea populară, anul care deja a îmbătrânit (Anul Vechi) va sfârși în cea din urmă noapte a sa, într-o stare de haos. E momentul când „cerurile se deschid”, lăsând ca lumea de aici să comunice cu lumea „de dincolo”. Urâtul și Frumosul, Binele și Răul, se amestecă într-un vârtej transpus simbolic în carnaval, cu recuzita de rigoare. Există măști și travestiuri, dans și pantomimă. La adăpostul măștii are loc schimbarea identității urătorului, doar acolo și în acea zi, totul e permis a se spune.(…). Masca este considerată „ un substitut al anului care moare și renaște”, (Ion Ghenoiu – Sărbători și obiceiuri românești, 2003)”.

Foto: Ramona Barariu, Liviu Gheorghiu

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending