Contactează-ne

Actualitate

FESTIVALUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ “STEAUA SUS RĂSARE”, ediția a L-a, 28 decembrie 2018

Știre publicată în urmă cu

în data de

Alaiul de datini şi obiceiuri, care a debutat în decembrie 1969 sub acest nume, va desfăşura, pe 28 decembrie 2018, ediţia jubiliară, a cincizecea. Este singura activitate artistică judeţeană de anvergură care pe parcursul a cinci decenii se desfăşoară an de an, neîntrerupt. De-a lungul timpului, tradiţionala manifestare şi-a schimbat denumirea, ultimele zece ediţii purtând titulatura: Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”, denumire inspirată de sărbătoarea principală a perioadei cuprinsă între sfântul Nicolae (6 decembrie) şi sfântul Ion (7 ianuarie) – Naşterea Mântuitorului. Fondul manifestării, însă, a rămas mereu acelaşi. Astfel, în decembrie, anual, la Piatra-Neamţ se întâlnesc grupuri din judeţ, din ţară şi, în ultimii ani, şi din zonele din afară ţării locuite de români (Republica Moldova şi Ucraina), care participă la o paradă a datinilor şi obiceiurilor româneşti din timpul sărbătorilor de iarnă. Anul acesta, la festival sunt invitate zece trupe, care vor evolua alături de formaţia gazdă, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”. Acestea sunt: „Urşii” din Asău (Bacău), „Capra de la Dolhasca” (Dolhasca, Suceava), Căiuţii de la Mihoreni (Mihoreni, Ţinutul Herţa, Ucraina), „Cerbul de la Heleşteni” (Heleşteni, Iași), „Căiuţii de la Tudora” (Tudora, Botoșani), Alaiul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Timişeşti (Neamţ), Alaiul de datini de la Urecheni (Neamţ), „Sumănarii” (Trifeşti, Neamţ), Alaiul de datini de la Pînceşti (Neamţ) şi „Arnăuţii” (Bălţăteşti, Neamţ). Vineri, 28 decembrie, cele unsprezece formaţii vor etala costumele şi jocul tradiţional specific zonei de provenienţă într-o paradă care va începe la ora 16:00 şi se va derula pe traseul cuprins între Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlău” – Teatrul Tineretului. O oră mai târziu, de la ora 17:00, nemţenii sunt invitaţi pe platoul Curţii Domneşti, unde va avea loc spectacolul de gală al acestei a L-a ediţii a Festivalului. *** CERBUL DE LA HELEȘTENI (Iaşi) Cerbul din comuna Heleşteni, judeţul Iaşi, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului (subzona Paşcani-Târgu Frumos-Roman). Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formaţia a participat la importante festivaluri de datini şi obiceiuri din Moldova – Iaşi, Paşcani, Târgu Frumos sau Vatra Dornei. Repertoriul „Cerbului de la Heleşteni” include cele două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia. Cerbul, în mitologia populară românească, este simbol al dreptăţii şi purităţii. Masca „Cerbului” de pe Valea Siretului este asemănătoare celei de capră. Capul este confecţionat din lemn, iar trupul este realizat dintr-un covor sau lăicer, ornat. Impresionează însă coarnele şi ornamentele acestora. Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe”, de muzicanţi şi dansatori cu sau fără mască, îmbrăcaţi în costume viu colorate. În general, jocul cerbului se practică în ceată individuală, nefiind contaminat cu alte reprezentări zoomorfe. URȘII DE LA ASĂU (Bacău) Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti. Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa», coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.

ALAIUL PLUGUȘORULUI CU „SUMĂNARII”,TRIFEȘTI (NEAMȚ) Un director de cămin cultural mândru de formaţia sa este doamna Elena Vasilica Casămândră. Domnia sa ne povesteşte o istorie culturală: “în anul 1971, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Alaiului de Obiceiuri şi Tradiţii de Anul Nou.” Uimite de autenticitatea şi de frumuseţea costumelor, dar şi de calitatea programului artistic arătat, “peste un an, în 1973, formaţia noastră a fost invitată la Televiziunea Română. Tot atunci şi tot la Bucureşti, «Sumănarii» noştri au luat Locul I pe ţară! Au urmat participări numeroase peste tot în ţară, cele mai importante premii fiind cucerite la Iaşi (1991), Constanţa, Sfântu Gheorghe (Covasna), Alba Iulia. Formaţia a susţinit spectacole şi la “Muzeul Satului” din Bucureşti, pentru ca apoi faima sa să o ajute să treacă şi frontierele, ajungând la Căuşeni sau la Chişinău, în Republica Moldova. Grupul nostru cuprinde douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Ei poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, pot spune chiar unice în ţară, confecţionate de un singur om, meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său. Sumanele sunt ţesute din lână bătută, sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare. Până acum zece ani aveam şi un plug tras de boi.” Cei din Trifeşti vor sosi la Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă “Steaua Sus Răsare” cu un alai de urători care, aşa cum ne-a descris doamna Casămândră, vor ura (de bine!), pornind de la tradiţionalul Pluguşor. Formaţia “Sumănarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.

ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De aproape cinci decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia). Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei. Repertoriul muzical-coregrafic cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale țării. Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, ansamblul are pregătit un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul măștilor, dar și urătura de An Nou, sau semânatul. Conducerea muzicală îi aparține dirijorului Călin Corai, iar cea artistică coregrafului Dedilia Popovici.

ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN COMUNA PÂNCEŞTI (NEAMŢ) Formaţia, care cuprinde un număr de patruzeci de persoane cu vârste cuprinse între 14 şi 40 de ani, îşi desfăşoară activitatea artistică şi cu sprijinul primarului Augustin Holmanu. Ansamblul este coordonat de consilierul local Vasilică Olaru. În repertoriul grupului se află Jocul caprei, jocul denumit « Lada », Jocul « Harapilor », precum şi o suită de dansuri care provin din zona etnofolclorică a locului.

FORMAŢIA ARNĂUŢILOR DIN URECHENI (NEAMŢ) Este o formaţie cu o tradiţie de peste un secol. Arnăuţii sunt mercenari albanezi aflaţi în slujba domnitorilor din cele două ţări române – Moldova şi Ţara Românească –, ca gardă domnească sau în slujba boierilor, ca gardă personală, mai ales în perioada domniilor fanariote. Arnăuţii prezenţi în grupul de la Urecheni sunt îmbrăcaţi în costume populare şi au peste cămaşă o năframă din borangic sau un şervet pe care sunt prinse mărgele. Deasupra se poartă o flanelă roşie. Pe cap, membrii grupului poartă căciulă, şi ea înpodobită cu mărgele, dar şi cu bucăţele de oglindă. Arnăuţii care vor juca dansul specific poartă fuste cu zdrenţe, ce cele mai multe ori de culoare roşie sau albastră. Sunt îmrăcaţi cu iţari albi. În picioare au opinci cu zurgălăi. În mână poartă câte un buzdugan şi acesta împodobit. Arnăuţii sunt recunoscuţi pentru vitejia lor şi pentru loialitate. Arnăuţii albanezi angajaţi se deosebeau în mod esenţial de mercenarii feudali europeni prin faptul că îşi dădeau viaţa pentru a apăra persoanele care-i angajau şi bunurile încredinţate lor.

„CĂIUŢII” DE LA MĂRGINENI (NEAMŢ) Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi. jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de Anul Nou. Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână. Tinerii care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan. Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012).

„ARNĂUŢII” DIN BĂLŢĂTEŞTI (NEAMŢ) Formaţia a fost înfiinţată în anul 2004. A participat an de an la Festivalurile de datini şi obiceiuri de iarnă de la Piatra-Neamţ, Roman şi Târgu Neamţ. Prestaţia artistică a „Arnăuţilor” a făcut ca trupa din Bălţăteşti să obţină Diplome de Excelenţă şi multe locuri I la competiţiile de gen din judeţ. Jocul Arnăuţilor este specific zonei Valea Seacă din comuna Bălţăteşti. Membrii componenţi ai formaţiei sunt de loc din cele trei sate componente ale comunei – Valea Seacă, Valea Arini şi Bălţăteşti. Costumaţia Arnăuţilor este viu colorată, compusă din bluze din lâniţă de culoare roşie, ornate cu mărgele de diferite culori, fiind dispuse sub formă de inimioară, atât pe piept, cât şi pe spate. Fusta este confecţionată din pânză albă, ornată cu motiv naţional de culoare neagră, iar ca brâu, peste fustă, se poartă panglici de mătase viu colorate. Iţarii sunt din pânză albă, obielele din lâniţă, tot albă. Pe cap se poartă o căciulă de culoare brumărie din piele de miel, fiind ornată cu mărgele viu colorate, sub forma unui brâu. Formţia se compune din trei gradaţi, un harap şi şase arnăuţi. Jocurile Arnăuţilor sunt interpretate de către trei instrumentişti – un toboşar, un acordeonist şi un saxofonist. Programul pregătit pentru evenimentul din această an are în vedere două momente de teatru focloric: Jocul Arnăuţilor, precum şi Înţelegerea dintre Arnăuţi şi Împărat.

Organizator: Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Hoţ extrădat în Germania

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un pietrean este acuzat că ar fi jefuit bătrîni în supermarketuri, furînd din buzunare sau genţi ■ faptele au avut loc pînă la începutul anului trecut ■

Un pietrean în vîrstă de 49 de ani, urmărit la nivel internaţional după ce a prădat bunici prin supermarket-urile din Germania, se întoarce în ţara în care a comis fărădelegile. Faptele sînt mai vechi, de prin 2017 şi au încetat la debutul pandemiei, în ianuarie 2020. Atunci pietreanul s-a lăsat de meserie şi s-a întors acasă.

Nemţii însă nu s-au lăsat şi au anchetat pînă ce au dat de urma şuţului, dar cînd autorul furturilor a fost identificat, el nu mai era în Germania. Aşa stînd lucrurile, autorităţi judiciare din ţara străină au emis pe numele lui un mandat european de arestare, pe care l-au trimis în România. Pe 16 iulie 2021 poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neam l-au depistat pe hoţul transfrontalier pe o strada din municipiul Piatra Neamţ.

„Pe numele acestuia era emis un mandat european de arestare de catre autorităţile judiciare din Germania. În fapt, în perioada aprilie 2017 – ianuarie 2020, în timp ce se afla pe teritoriul Germaniei, s-ar fi deplasat la supermarketuri din diferite localităţi, unde ar fi comis mai multe furturi din buzunare şi din genţi, în dauna unor persoane vătămate în vîrstă“, anunţa la acea vreme într-un comunicat Poliţia Neamţ.

Individul a fost prezentat de poliţişti procurorului din cadrul Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Bacău, care a dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore, fiind încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Bacău. A doua zi judecătorii au dispus privarea de libertate pe o perioadă de 15 zile, timp în care procurorii trebuiau să traducă actele străine în limba română.

Un nou termen de judecată a fost stabilit pentru data de 28 iulie, cînd magistraţii de la Curtea de Apel bacău au decis extrădarea inculpatului.

„Admite cererea formulată autoritatea judiciară emitentă, respectiv judecătorul din cadrul Tribunalului Districtual din Darmstadt (Amstgericht Darmstadt), Republica Federală Germania, privind executarea mandatului european de arestare emis la data 09.06.2021, în dosarul cu număr de referinţă 25 Gs 1050/21 împotriva persoanei solicitate (…). Dispune predarea persoanei solicitate autorităţilor judiciare din Republica Federală Germania. Conform art.98 alin.2 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, predarea se face sub condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate de către autorităţile din Republica Federală Germania, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei. Dispune arestarea preventivă a persoanei solicitate în vederea predării către autorităţile din Republica Federală Germania, pentru o durată de 30 zile, începînd cu data de 01.08.2021 şi pînă la data de 30.08.2021 inclusiv“, conform instanţei.

Citește știrea

Actualitate

Fără clemenţă pentru corupţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un nemţean condamnat definitiv pentru obţinerea de finanţări necuvenite a cerut revizuirea cauzei ■ acţiunea a fost respinsă ca nefondată ■

Un bărbat condamnat definitiv pentru finanţări europene ilegale, a solicitat magistraţilor din cadrul Tribunalului Neamţ revizuirea cauzei. Judecătorii au respins acţiunea ca nefondată, iar demersul lui Gheorghe Trifan l-a făcut să scoată din buzunar 150 de lei.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Nemţeanul a fost acuzat de procurorii DNA de folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al UE sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Prin senţinţă definitivă, la final de 2018 a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Prin aceeaşi hătărîre, Trifan a fost obligat la plata pagubei, 3.919.616 lei, plus accesorii fiscale, către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, cel mai probabil acest aspect al deciziei magistraţilor fiind miza revizuirii.

Conform actelor de urmărire penală, faptele au avut loc în perioada 2010 – 2012 cînd Gheorghe Trifan, în calitate de reprezentant al unei asociaţii de crescători de animale din Borca, a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură mai multe documente falsificate, în scopul de a obţine injust sume de bani în cadrul schemelor unice de plată pe suprafaţă, plăţi compensatorii pentru zona montană defavorizată şi plăţi de agromediu. „Concret, documentele respective conţineau date nereale, în sensul că persoanele menţionate ca fiind membre ale asociaţiei fie nu şi-au manifestat consimţămîntul pentru a deveni membri, fie nu şi-au dat acordul ca inculpatul Trifan Gheorghe să depună cererea de sprijin în numele asociaţiei şi nu au semnat acele înscrisuri“, conform unui comunicat al DNA, postat pe site-ul instituţiei.

Anchetatorii au mai arătat că prin acţiunile sale inculpatul a obţinut pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare de 3.919.165,68 de lei. APIA s-a constituit parte civilă cu o sumă ceva mai mare decît prejudiciul calculat de procurori, respectiv 4.454.763 lei noi (44,5 miliarde de lei vechi), însă judecătorii au apreciat că paguba este cea stabilită prin actul de inculpare. Atît procurorii anticorupţie, cît şi inculpatul, au contestat decizia Tribunalului Neamţ, la Curtea de Apel Bacău, însă acţiunile au fost respinse ca nefondate, astfel că hotărîrea a devenit definitivă la 12 decembrie 2018.

Citește știrea

Actualitate

Modificări de posturi la Spitalul Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Consilierii locali au aprobat, în şedinţa ordinară a lunii iulie, acte normative ce vizează activitatea Spitalului Roman. La Compartimentul de evaluare şi statistică medicală s-a decis transformarea a două posturi vacante de registrator principal în registrator medical debutant. La Laboratorul de analize s-a aprobat transformarea a patru posturi vacante de asistent principal, în posturi de asistent medical debutant specialitatea medicină generală, iar la Endocrinologie a fost necesară transformare unui post vacant de asistent principal, în post vacant de medic specialist în specialitatea Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli metabolice.

Consilierii au fost de acord cu modificarea Serviciului MCIM, care de acum se va numi Serviciul de Management al Calităţii Serviciilor de Sănătate. La Farmacia cu circuit închis a fost transformat un post vacant de farmacist, cu drept de liberă practică, în post de farmacist specialist. Solicitările făcute de conducerea spitalului au fost justificată ca fiind o necesitate a adaptării structurii organizatorice la cerinţele asigurării cu personal , ţinînd cont şi de vacantarea unor posturi prin pensionare, precum şi de oferta de pe piaţa muncii.

Citește știrea

Trending