Contactează-ne

Actualitate

Festivalul Ceahlăul, popas la malurile Moldovei şi Siretului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cele 12 ansambluri participante la a XXI-a ediţie a manifestării folclorice internaţionale vor evolua astăzi la Roman ■ va avea loc şi o paradă a portului, cîntului şi dansului ■

Oraşul de la malurile Moldovei şi Siretului, Roman, va fi astăzi, 3 august, gazda celor douăsprezece ansambluri participante la ediţia a XXI-a a Festivalului Internaţional de Folclor Ceahlăul. La ora 18.00, organizatorul manifestării, Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, a programat parada portului, cîntului şi dansului. Aceasta care se va desfăşura pe traseul cuprins între Primărie şi Parcul Municipal, iar la ora 19.00, în parc, publicul este invitat la spectacol, un recital urmînd a fi susţinut de îndrăgita artistă Mioara Velicu. Ieri, la Piatra Neamţ, a fost deschiderea oficială a festivalului, la ora 17.00, în sala Ion Creangă a Consiliului Judeţean avînd loc prezentarea ansamblurilor, o paradă pe străzile oraşului şi de la ora 19, un spectacol la Curtea Domnească. La ediţia din acest an participă grupuri din Taiwan – The Joy Dance Culture and Art Group, Macedonia – Ansamblul folcloric Fa Biseri din Ohrid, Grecia – Ansamblul de dansuri folclorice Agios Tryfon, Georgia – Ansamblul coregrafic de dansuri Birtvisi, Serbia – Ansamblul folcloric de dansuri Maksim Markovic), Republica Moldova – Ansamblul folcloric Lacrima, Ucraina – Ansamblul de dansuri populare Zelenciana şi Ansamblul Mioriţa. Vor fi prezente şi două formaţii care activează în România, reprezentând comunităţi ale minorităţilor conlocuitoare: Ansamblul de dansuri Mala Pojana al comunităţii poloneze din Suceava şi Ansamblul folcloric tătăresc Qarasú al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, filiala Medgidia. Mai participă Ansamblul de cîntece şi dansuri Burnasul – Teleorman şi Floricică de la munte al Centrului Carmen Saeculare Neamţ. Festivalul Ceahlăul e unul itinerant, după Roman urmînd a fi reprezentaţii la Tîrgu Neamţ (4 august), staţiunea Durău (5 august), Bicaz (6 august) şi iar la Piatra Neamţ (7 august). Festivalul a fost creat în 1991 cu scopul de a celebra bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor adînc înrădăcinate în cultura diverselor popoare. Prin promovarea dansurilor, cîntecelor, obiceiurilor şi portului din toată lumea, festivalul şi-a propus, încă de la început, să crească interesul asupra diversităţii culturale, dar şi asupra prezervării formelor de artă tradiţională care conferă unei culturi identitatea sa. În cadrul ediţiilor de pînă acum, au participat peste 100 de ansambluri folclorice din douăzeci şi opt de ţări ale Europei, Asiei, Africii şi ale celor două Americi. Statisctica mai arată că festivalul a adus, de-a lungul anilor, în judeţul Neamţ, peste 3.000 de invitaţi din Mexic, Italia, Spania, Franţa, Armenia, Vietnam, Bulgaria, Polonia, Belgia, Albania, Marea Britanie, Grecia, Olanda, Elveţia, Finlanda, SUA, Cehia, Slovacia, Slovenia, Israel, Serbia, Muntenegru, Turcia, Macedonia, Ungaria, Ucraina, Congo şi Republica Moldova. Prezentăm în continuare scurte „cărţi de vizită“ ale grupurilor participante.

Perlele Ohridului, ansamblu cu 100 de membri

Grupul Fa Biseri din Ohrid este o asociaţie folclorică de renume, care activează cu succes de mai mulţi ani. A fost format în 1975 de către un grup de entuziaţti, pentru a ajunge acum un adevărat ambasador al dansului şi muzicii macedonene, avînd nenumărate succese în turnee şi spectacole din ţară şi de peste hotare. A participat la festivaluri şi alte evenimente internaţionale în Germania, Franţa, Austria, Italia, Ungaria, Bulgaria, Turcia, Polonia, Serbia, Croaţia sau Slovenia, contribuind la promovarea tradiţiei macedonene în lume. Prin repertoriul său bogat, ansambul arată preţuirea pentru cîntecele macedonene tradiţionale, pentru dansurile şi costumele originale din mai multe părţi ale ţării. Jocuri din Ohrid, Maleshevka, Pijanec, Jocuri din Macedonia de Est, Vodiak, Kopacia, Jocurile Egee sînt cîteva exemple din producţiile artistice ale acestuia. Fa Biseri, a cărui denumire se traduce prin Perlele Ohridului, are aproximativ o sută de membri, fiecare dovedindu-şi profesionalismul. Ansamblul este distribuit pe grupe de vîrstă, în secţiunea de solişti vocali, dansatori şi orchestră. Din ansamblu face parte şi corul de copii Veseli Biserchinja. Directorul artistic al ansamblului este Tatjana Treneska.

Agios Tryfon- lumea tradiţiei şi artei populare greceşti

Ansamblul de dansuri folclorice Agios Tryfon este un grup al Asociaţiei Culturale Stenimahiton. A fost creat în 1979, în Kilkis, oraş situat în nordul Greciei şi are ca scop cultivarea tradiţiei şi în special a dansului, care reflectă atît emoţiile, cît şi aspectele particulare ale vieţii. În plus, se urmăreşte dezvoltarea prin dans, dezvoltare care este legată de cultură, de cadrul societăţii şi al economiei. Nu în cele din urmă, ansamblul Agyos Tryfon doreşte să reînvie dansul tradiţional şi să-l conecteze la viaţa modernă. Dansurile şi cîntecele grupului introduc privitorul în lumea tradiţiei şi artei populare greceşti, prin culoarea naţională, originalitate, sufletul viu, temperamental. Costumele populare sînt autentice şi provin din toate zonele Greciei. Avînd culori şi broderii încîntătoare, respectă vechea tradiţie, în timp ce instrumentele muzicale – liră, cimpoi, ţambal, clarinet, lăută, vioară – acoperă totul melodios, prezentînd forma totală a tradiţiei folclorice greceşti. Agios Tryfon a cîştigat o largă recunoaştere prin prezenţa sa consecventă, performînd atît în Grecia, cît şi în străinătate (Ungaria, Bulgaria, Turcia, România). A participat, de asemenea, la programele de televiziune din Grecia. În festival, grupul de adulţi va prezenta (însoţit de muzică live) dansuri populare din diferite regiuni ale Greciei (Tracia, Macedonia, Insule) şi, desigur, dansatorii vor interpreta celebrul syrtaki, alături de spectatori.

Maksim Markovic – Serbia şi Birtvisi – Georgia

Maksim Markovic vine din oraşul Kosjeric, din vestul Serbiei. Deşi localitatea nu e mare, avînd în jurul de 4.000 de locuitori, ansamblul numără în jur de 300 de membri, care se împart în cinci grupuri de dansuri (grupul de bază, trei grupuri de tineret şi o şcoală de folclor şi destindere, în fapt corpul veteranilor), orchestra şi grupul vocal tradiţional sîrbesc. A fost fondat în 1978, în vremea cînd tinerii artişti amatori din Kosjeric doreau să dovedească faptul că spaţiul cultural îmbogăţeşte, uneşte şi reduce diferenţele reciproce şi atitudinile diferite ale oamenilor. În lunga tradiţie a celor 40 de ani de activitate, programele artistice ale ansamblului s-au lărgit, numărînd mai mult de cinciprezece programe coregrafice diferite, create de faimoşi coregrafi sîrbi, care sînt realizate în mod tradiţional sau scenic, ambele tipuri destinate concursurilor naţionale, manifestărilor internaţionale şi diverselor aşteptări artistice ale publicului. Programul artistic reprezintă tradiţiile şi obiceiurile poporului care trăieşte în Serbia de azi şi fosta regiune a Iugoslaviei. Toate grupurile componente ale ansamblului au cucerit numeroase premii naţionale şi internaţionale. Artiştii sîrbi din Kosjeric au fost implicaţi în multe producţii televizate, programe şi emisiuni de divertisment. Pe lîngă munca dificilă de a-şi îmbunătăţi performanţele artistice, ansamblul a investit mult în crearea costumelor naţionale şi a accesoriilor costumului tradiţional, care astăzi reprezintă o adevărată comoară. Ansamblul Coregrafic Birtvisi a fost fondat în Tbilisi, în 1998 şi de la înfiinţare director artistic şi principal coregraf este Giorgi Gulvardashvili. A avut o participare activă în festivaluri şi concursuri republicane şi internaţionale, obţinînd numeroase diplome şi premii. A fost laureat la manisfestări de prestigiu, cum ar fi Youth Center for Cultural Relations Folkart (2004); Folklore International Festival Nazili, Turkey (2004); Bulgaria Silistra International Festival (2005). Ansamblul Georgian Birtvisi are o activitate susţinută, participînd an de an la manifestrări artistice în ţara lor, precum şi în străinătate, în Bulgaria, Turcia sau Azerbaidjan.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement





Trending