Actualitate
Festivalul Ceahlăul, popas la malurile Moldovei şi Siretului

■ cele 12 ansambluri participante la a XXI-a ediţie a manifestării folclorice internaţionale vor evolua astăzi la Roman ■ va avea loc şi o paradă a portului, cîntului şi dansului ■
Oraşul de la malurile Moldovei şi Siretului, Roman, va fi astăzi, 3
august, gazda celor douăsprezece ansambluri participante la ediţia
a XXI-a a Festivalului Internaţional de Folclor Ceahlăul. La ora
18.00, organizatorul manifestării, Centrul pentru Cultură şi Arte
Carmen Saeculare, a programat parada portului, cîntului şi
dansului. Aceasta care se va desfăşura pe traseul cuprins între
Primărie şi Parcul Municipal, iar la ora 19.00, în parc, publicul este
invitat la spectacol, un recital urmînd a fi susţinut de îndrăgita artistă
Mioara Velicu. Ieri, la Piatra Neamţ, a fost deschiderea oficială a
festivalului, la ora 17.00, în sala Ion Creangă a Consiliului Judeţean
avînd loc prezentarea ansamblurilor, o paradă pe străzile oraşului şi
de la ora 19, un spectacol la Curtea Domnească. La ediţia din acest
an participă grupuri din Taiwan – The Joy Dance Culture and Art
Group, Macedonia – Ansamblul folcloric Fa Biseri din Ohrid, Grecia
– Ansamblul de dansuri folclorice Agios Tryfon, Georgia –
Ansamblul coregrafic de dansuri Birtvisi, Serbia – Ansamblul
folcloric de dansuri Maksim Markovic), Republica Moldova –
Ansamblul folcloric Lacrima, Ucraina – Ansamblul de dansuri
populare Zelenciana şi Ansamblul Mioriţa. Vor fi prezente şi două
formaţii care activează în România, reprezentând comunităţi ale
minorităţilor conlocuitoare: Ansamblul de dansuri Mala Pojana al
comunităţii poloneze din Suceava şi Ansamblul folcloric tătăresc
Qarasú al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din
România, filiala Medgidia. Mai participă Ansamblul de cîntece şi
dansuri Burnasul – Teleorman şi Floricică de la munte al Centrului
Carmen Saeculare Neamţ. Festivalul Ceahlăul e unul itinerant,
după Roman urmînd a fi reprezentaţii la Tîrgu Neamţ (4 august),
staţiunea Durău (5 august), Bicaz (6 august) şi iar la Piatra Neamţ
(7 august). Festivalul a fost creat în 1991 cu scopul de a celebra
bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor adînc înrădăcinate în cultura
diverselor popoare. Prin promovarea dansurilor, cîntecelor,
obiceiurilor şi portului din toată lumea, festivalul şi-a propus, încă de
la început, să crească interesul asupra diversităţii culturale, dar şi
asupra prezervării formelor de artă tradiţională care conferă unei
culturi identitatea sa. În cadrul ediţiilor de pînă acum, au participat
peste 100 de ansambluri folclorice din douăzeci şi opt de ţări ale
Europei, Asiei, Africii şi ale celor două Americi. Statisctica mai arată
că festivalul a adus, de-a lungul anilor, în judeţul Neamţ, peste
3.000 de invitaţi din Mexic, Italia, Spania, Franţa, Armenia,
Vietnam, Bulgaria, Polonia, Belgia, Albania, Marea Britanie, Grecia,
Olanda, Elveţia, Finlanda, SUA, Cehia, Slovacia, Slovenia, Israel,
Serbia, Muntenegru, Turcia, Macedonia, Ungaria, Ucraina, Congo
şi Republica Moldova. Prezentăm în continuare scurte „cărţi de
vizită“ ale grupurilor participante.
Perlele Ohridului, ansamblu cu 100 de membri
Grupul Fa Biseri din Ohrid este o asociaţie folclorică de renume, care activează cu succes de mai mulţi ani. A fost format în 1975 de către un grup de entuziaţti, pentru a ajunge acum un adevărat ambasador al dansului şi muzicii macedonene, avînd nenumărate succese în turnee şi spectacole din ţară şi de peste hotare. A participat la festivaluri şi alte evenimente internaţionale în Germania, Franţa, Austria, Italia, Ungaria, Bulgaria, Turcia, Polonia, Serbia, Croaţia sau Slovenia, contribuind la promovarea tradiţiei macedonene în lume. Prin repertoriul său bogat, ansambul arată preţuirea pentru cîntecele macedonene tradiţionale, pentru dansurile şi costumele originale din mai multe părţi ale ţării. Jocuri din Ohrid, Maleshevka, Pijanec, Jocuri din Macedonia de Est, Vodiak, Kopacia, Jocurile Egee sînt cîteva exemple din producţiile artistice ale acestuia. Fa Biseri, a cărui denumire se traduce prin Perlele Ohridului, are aproximativ o sută de membri, fiecare dovedindu-şi profesionalismul. Ansamblul este distribuit pe grupe de vîrstă, în secţiunea de solişti vocali, dansatori şi orchestră. Din ansamblu face parte şi corul de copii Veseli Biserchinja. Directorul artistic al ansamblului este Tatjana Treneska.
Agios Tryfon- lumea tradiţiei şi artei populare greceşti
Ansamblul de dansuri folclorice Agios Tryfon este un grup al
Asociaţiei Culturale Stenimahiton. A fost creat în 1979, în Kilkis,
oraş situat în nordul Greciei şi are ca scop cultivarea tradiţiei şi în
special a dansului, care reflectă atît emoţiile, cît şi aspectele
particulare ale vieţii. În plus, se urmăreşte dezvoltarea prin dans,
dezvoltare care este legată de cultură, de cadrul societăţii şi al
economiei. Nu în cele din urmă, ansamblul Agyos Tryfon doreşte să
reînvie dansul tradiţional şi să-l conecteze la viaţa modernă.
Dansurile şi cîntecele grupului introduc privitorul în lumea tradiţiei şi
artei populare greceşti, prin culoarea naţională, originalitate, sufletul
viu, temperamental. Costumele populare sînt autentice şi provin din
toate zonele Greciei. Avînd culori şi broderii încîntătoare, respectă
vechea tradiţie, în timp ce instrumentele muzicale – liră, cimpoi,
ţambal, clarinet, lăută, vioară – acoperă totul melodios, prezentînd
forma totală a tradiţiei folclorice greceşti. Agios Tryfon a cîştigat o
largă recunoaştere prin prezenţa sa consecventă, performînd atît în
Grecia, cît şi în străinătate (Ungaria, Bulgaria, Turcia, România). A
participat, de asemenea, la programele de televiziune din Grecia. În
festival, grupul de adulţi va prezenta (însoţit de muzică live) dansuri
populare din diferite regiuni ale Greciei (Tracia, Macedonia, Insule)
şi, desigur, dansatorii vor interpreta celebrul syrtaki, alături de
spectatori.
Maksim Markovic – Serbia şi Birtvisi – Georgia
Maksim Markovic vine din oraşul Kosjeric, din vestul Serbiei. Deşi localitatea nu e mare, avînd în jurul de 4.000 de locuitori, ansamblul numără în jur de 300 de membri, care se împart în cinci grupuri de dansuri (grupul de bază, trei grupuri de tineret şi o şcoală de folclor şi destindere, în fapt corpul veteranilor), orchestra şi grupul vocal tradiţional sîrbesc. A fost fondat în 1978, în vremea cînd tinerii artişti amatori din Kosjeric doreau să dovedească faptul că spaţiul cultural îmbogăţeşte, uneşte şi reduce diferenţele reciproce şi atitudinile diferite ale oamenilor. În lunga tradiţie a celor 40 de ani de activitate, programele artistice ale ansamblului s-au lărgit, numărînd mai mult de cinciprezece programe coregrafice diferite, create de faimoşi coregrafi sîrbi, care sînt realizate în mod tradiţional sau scenic, ambele tipuri destinate concursurilor naţionale, manifestărilor internaţionale şi diverselor aşteptări artistice ale publicului. Programul artistic reprezintă tradiţiile şi obiceiurile poporului care trăieşte în Serbia de azi şi fosta regiune a Iugoslaviei. Toate grupurile componente ale ansamblului au cucerit numeroase premii naţionale şi internaţionale. Artiştii sîrbi din Kosjeric au fost implicaţi în multe producţii televizate, programe şi emisiuni de divertisment. Pe lîngă munca dificilă de a-şi îmbunătăţi performanţele artistice, ansamblul a investit mult în crearea costumelor naţionale şi a accesoriilor costumului tradiţional, care astăzi reprezintă o adevărată comoară. Ansamblul Coregrafic Birtvisi a fost fondat în Tbilisi, în 1998 şi de la înfiinţare director artistic şi principal coregraf este Giorgi Gulvardashvili. A avut o participare activă în festivaluri şi concursuri republicane şi internaţionale, obţinînd numeroase diplome şi premii. A fost laureat la manisfestări de prestigiu, cum ar fi Youth Center for Cultural Relations Folkart (2004); Folklore International Festival Nazili, Turkey (2004); Bulgaria Silistra International Festival (2005). Ansamblul Georgian Birtvisi are o activitate susţinută, participînd an de an la manifestrări artistice în ţara lor, precum şi în străinătate, în Bulgaria, Turcia sau Azerbaidjan.

-
Prima pagină4 zile,
Interlopi din Roman, care șantajau patronii unor săli de „păcănele”, condamnați cu executare
-
Prima paginăo săptămână,
Atenție șoferi! E-sigur este funcțional și-n Neamț. Unde vor fi amplasate noile radare
-
Actualitate2 săptămâni,
Podul de la Girov sau “podul cumătrului”? “Prietenii” de la DRDP Iaşi ştiu de ce întrebăm?
-
Prima pagină2 săptămâni,
Zone mirifice din Neamț, calificate în finala competiției Destinația Anului 2025. Votul tău contează!
-
Actualitate2 săptămâni,
„Trebuie să ne facem cunoscuți!”. Neamțul este prezent la cel mai mare târg de turism din lume
-
Prima paginăo săptămână,
Investiție a Guvernului Japoniei și Ministerului Educației. Tehnologii de ultimă generație la Colegiul de Informatică
-
Prima pagină2 săptămâni,
Despre podul reabilitat și prăbușit în „era” Arsene. Cică-i ritm alert pe noul șantier FOTO
-
Actualitate4 zile,
Leii pietreni, salbă de medalii şi la Campionatul Naţional de Ju Jitsu