Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Fermierul“ a adus peste 10 milioane de euro

Știre publicată în urmă cu

în data de

• pînã la sfîrsitul anului, vor mai apãrea si alte proiecte în cadrul acestui program • 511 miliarde de lei reprezintã valoarea tuturor proiectelor realizate prin SAPARD, în judet •

Nemtenii au depus 60 de proiecte în cadrul programelor SAPARD, în momentul de fatã, acestea aflîndu-se în diverse stadii de punere în practicã. Ciprian Astanei, director executiv adjunct al Oficiului Judetean de Platã pentru Dezvoltare Ruralã si Pescuit, a declarat cã patru proiecte din cadrul SAPARD, pe Programul „Fermierul“, în valoare de 4.505.941 euro, au obtinut, de curînd, scrisorile de confort. Trei dintre acestea sînt pe mãsura 1.1. si se referã la modernizarea unei fabrici de procesare a laptelui, modernizarea unui abator de carne si la înfiintarea unei fabrici de procesat conserve fructe. Un singur proiect este la mãsura 3.4. – achizitionarea de utilaje pentru înfiintarea unei ferme de pãsãri. Un alt proiect, întocmit de un nemtean, este într-un stadiu avansat de realizare, pe mãsura 1.1., si se referã la înfiintarea unei fabrici de produse lactate. Valoarea la care ajunge este de 850.000 de euro. „În prezent, oferta de finantare a proiectelor este mult mai mare decît cererea. Din pãcate, sînt multi neaveniti care îsi dau cu presupusul si sustin cã nu mai sînt fonduri pentru punerea pe picioare a proiectelor, ceea ce nu este adevãrat. Sînt bani foarte multi si încercãm sã-i convingem pe oameni sã vinã cu idei de afaceri, pentru a creste puterea de absorbtie financiarã. Dacã, în general, contributia unui solicitant în cadrul unui proiect este de 50% din valoarea totalã a acestuia, diferenta de 50% fiind suportatã de Uniunea Europeanã si Guvernul României prin fonduri nerambursabile, în cazul investitorilor de pe Valea Muntelui, se acordã un bonus de 10% pentru cã vor face investitii într-o zonã de munte, iar dacã au sub 40 de ani, mai primesc un bonus de 5%. În aceste conditii, contributia investitorilor tineri de pe Valea Muntelui se reduce la 35%“, a declarat directorul executiv adjunct al Oficiului Judetean de Platã pentru Dezvoltare Ruralã si Pescuit, Ciprian Astanei.

Alte 25 de proiecte asteaptã „OK-ul“ În judetul Neamt, alte 13 proiecte au fost depuse la bãnci pentru a obtine scrisori de confort si, apoi, finantare pe mãsura 3.1., în domeniul investitiilor în exploatatii agricole. Valoarea acestor proiecte este de 1.808.495 euro. Alti doi potentiali investitori nemteni au întocmit douã proiecte la mãsura 3.4. – dezvoltarea si diversificarea activitãtilor economice care sã genereze activitãti multiple si venituri alternative – a cãror valoare este de 205.710 euro. Seful Oficiului Judetean de Platã pentru Dezvoltare Ruralã si Pescuit a mai precizat cã, pe total, în Neamt, la Programul „Fermierul“, valoarea proiectelor care au scrisori de garantie sau sînt pe cale sã le obtinã ajunge la 10.391.506 euro. Programul „Fermierul“ are ca termen limitã de punere în practicã 31 decembrie 2006. În ultimii sase ani, Uniunea Europeanã si Guvernul României au alocat circa sase miliarde de euro pentru sprijinirea investitorilor de la sate, interesati de afaceri în domeniul agricol si zootehnic, printre aceste finantãri numãrîndu-se si cele din cadrul Programului „Fermierul“. Din anul 2007, se preconizeazã ca suma alocatã, anual, acestor investitori sã fie de circa un miliard de euro, ceea ce înseamnã atît cît s-a dat, la un loc, în sase ani. Deci, investitorii care vor sã obtinã bani în acest domeniu nu vor pierde finantãrile dacã nu fac demersurile necesare în acest an, ci se vor înscrie în cursã în cadrul altor programe, ale cãror denumiri nu au fost, încã, stabilie. În momentul de fatã, în Neamt, sînt în lucru, pentru Programul „Fermierul“, 10 proiecte pentru înfiintarea de ferme de vaci cu lapte, trei proiecte pe ferme de taurine la îngrãsat, douã pe ferme de porci, unul pe sere, un proiect pe ferme de pãsãri, sapte pentru achizitionarea de utilaje agricole si un altul pentru dezvoltarea activitãtilor mestesugãresti. În cazul acestora, solicitantii au stabilit datele de initiere si urmeazã sã le depunã la bãncile care ruleazã banii – CEC, Banca Carpatica sau BCR. Judetul Neamt se situeazã pe locul IV ca numãr de proiecte puse în practicã în Moldova. Pînã în momentul de fatã, proiectele derulate în judetul Neamt, în toate domeniile în care s-au alocat fonduri nerambursabile, sînt în valoare de 511 miliarde de lei, din care 50% reprezintã contributia privatã, iar restul fonduri externe, plus bani de la Guvern.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending