Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Femei la putere

Știre publicată în urmă cu

în data de

• în sistemul sanitar, peste 85% dintre angajati sînt femei • la SJU Neamt, din cei 1.377 de salariati doar 170 sînt bãrbati • învãtãmîntul si administratia sînt alte domenii în care forta e în mîinile femeilor, desi sefiile sînt detinute de bãrbati • si la Fisc si în Justitie doamnele dominã ca numãr si functii •

Reprezentantele „sexului slab“, asa cum au fost si încã mai sînt numite în continuare de bãrbati, dovedesc zi de zi cã sînt mai puternice decît se credea. Mai rezistente la boli, mai longevive, si cu o zestre geneticã bogatã, femeile sînt sortite sã îi depãseascã pe bãrbati în multe privinte. Secolul XX a adus emanciparea femeii, astfel cã, treptat-treptat, doamnele au început sã ia locul bãrbatilor într-o sumedenie de profesii. Medicina este unul dintre domeniile în care în mai putin de un veac raportul de forte s-a inversat, proportia fiind acum covîrsitoare în favoarea sexului frumos. Dacã acum 50-60 de ani doctoritele erau rare, bãrbatii par sã fie acum pe cale de disparitie din breaslã. Au existat în timp specializãri considerate masculine, precum chirurgia, neurochirurgia ori medicina legalã, presupunîndu-se cã sensibilitatea nu ar face casã bunã cu astfel de domenii „dure“. Realitãtile Spitalului Judetean aratã cã nici o regulã nu se mai respectã. În aceastã unitate sînt 1.377 de angajati, dintre care 1.207 femei, iar restul de 170 bãrbati, cei mai multi fiind însã personal auxiliar. În privinta medicilor, lucrurile sînt si mai clare. La spitalul din Piatra Neamt existã 181 de doctori, dintre care doar 46 sînt bãrbati. Sînt femei chirurg, neurochirurg sau medici legisti. Culmea este cã si sectia de Medicinã Legalã este condusã tot de o doctoritã. Elena Ciuchilan este prima femeie sef al acestei sectii din istoria spitalului. Cît despre femeile chirurg, bãrbatii spun cu sinceritate cã sînt la fel de bune ca si ei, dacã nu chiar mai bune. „Colegele noastre chirurg sînt la fel de bune ca si bãrbatii, poate uneori chiar mai bune. Pe lîngã mîna sigurã, mintea brici si dedicatia profesionalã, doamnele sînt mai sensibile, mai empatice, si uneori mai calde“, declarã chirurgul Alexandru Juncu, directorul medical al SJU. Singura sectie unde nu existã nici un medic femeie este Ortopedia. Sefii spitalului cred cã asa s-a nimerit, nefiind nici o doamnã interesatã de un astfel de post, pentru cã altfel ar face fatã cu brio. Mai multe spitale din judet sînt manageriate tot de femei. Spitalul Roman are ca manager pe doctorita Cãtãlina Pãlãncianu, iar director medical este Oana Onu. Directoare au si spitalele Bisericani, cel de Psihiatrie Roman, dar si spitalul Tîrgu Neamt care are o doamnã director medical. Nu doar în spitale medicina e în mîinile doamnelor. Aproape toti doctorii de familie sînt femei, farmaciile sînt pline de reprezentante ale sexului frumos, iar la Casa de Asigurãri, sau la DSP, numai sefii sînt bãrbati.

Învãtãmîntul si administratia, la genul feminin

Alte domenii în care se simte parfumul de femeie sînt învãtãmîntul si administratia. Din circa 7.000 de angajati din scolile nemtene, cam 5.000 sînt femei. „Ne dominã, si ne dominã bine, dar meseria de dascãl este de obicei îmbrãtisatã de femei. Cred cã un elev e mai atras de scoalã cînd are în fata ochilor un dascãl elegant, sensibil, o doamnã finã, în locul unui bãrbat care, oricît s-ar stãrdui, nu poate fi la fel de agreabil“, a spus generalul Viorel Stan, seful ISJ Neamt. Desi institutia e micã din punct de vedere al organigramei, în Prefecturã predominã doamnele si domnisoarele. Sînt 26, dintr-un total de 48 de angajati. La Consiliul Judetean, scorul este zdrobitor în favoarea reprezentantului sexului frumos. Sînt circa 100 de angajate, în conditiile în care numãrul domnilor e în jur de 40. Cam pe acelasi calapod e si organigrama Primãriei Piatra Neamt, unde îsi desfãsoarã activitatea 144 de doamne si domnisoare, alãturi de vreo 50 de bãrbati. În Neamt, si în administratie si în învãtãmînt, conducerea supremã apartine bãrbatilor, dar acestia au recunoscut cã „mîna de fier“ apartine adjunctelor: la ISJ – Gabriela Banu si Elena Laiu, la primãria pietreanã – Aurelia Simionicã, iar la CJ, Emilia Arcan. Exceptie de la regulã face Prefectura si partial CJ, care au ca adjuncti tot bãrbati.

74% din lucrãtorii Fiscului sînt femei

În Neamt, greul este dus de femei si în alte domenii. Chiar dacã Fiscul are ca lider un bãrbat, marea majoritate a salariatilor este formatã din femei. Din totalul de 393 de lucrãtori cît numãrã Fiscul, numai 100 sînt bãrbati, în timp ce restul de 293 sînt femei, adicã 74% din total. Aproape la fel stau lucrurile si în Justitie. Defalcat, la unitãtile de Parchet muncesc preponderent femei. Parchetul Judetean este condus tot femei, prim procuror este Daniela Bîlha, aceasta fiind secondatã de procurorul adjunct Georgeta Ciupic. În total, la toate unitãtile de Parchet din Neamt muncesc 78 de salariati, magistrati si personal auxiliar, iar mai bine de jumãtate, 45 sînt femei. Aceeasi situatie este si la instante. Tribunalul este condus tot de douã femei, Silvia Aciobãnitei si Laura Filioreanu. Cei mai multi dintre judecãtori si grefieri sînt femei, iar numãrul colegilor bãrbati este cu mult mai redus. Dacã înainte de 1989, numãrul femeilor ce activau în cadrul Inspectoratului de Militie Neamt era mai mult decît redus, lucrurile s-au schimbat radical dupã Revolutie. La sfîrsitul anului 2013, în cadrul IPJ Neamt activau 960 de politisti, din care 15,43% sînt femei. Procentul este cel mai ridicat din ultimii ani, iar numãrul politistelor creste de la an la an. Dacã punem la socotealã si femeile încadrate ca „personal contractual“, rezultã cã la Politia Neamt muncesc aproximativ 150 de doamne si domnisoare. Mai greu este cu accederea în functii de conducere, din cele 14 servicii ale IPJ doar unul fiind condus de o femeie. Este vorba de comisarul sef Mãdãlina Berejan, cea care conduce, de ceva ani, Serviciul Cabinet al Politiei Neamt.

Articol la care au contribuit M.VASILACHE, S. TÃRNÃ, G. MUNTEANU si D. MURARU

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending