Farse celebre de 1 aprilie – Ziua Internațională a Păcălelilor

■ ea mai este cunoscută și drept Ziua Nebunilor ■ este data la care oamenii sunt tentați să creadă cele mai ciudate știri și să le răspândească la rândul lor ■ Păcală,Tândală, Danilă Prepeleac, Stan Păţitul sau Pepelea sunt „păcălicii” românilor ■

Ziua de 1 aprilie este cunoscută drept Ziua Păcălelilor sau Ziua Nebunilor (April Fools’ Day), care este marcată, anual, la nivelul întregii lumi. Este data la care oamenii fac farse și își păcălesc prietenii, familiile, partenerii, colegii, dar și ziua în care există riscul ca oamenii să creadă cele mai bizare lucruri sau să răspândească informații și știri false. Nu se cunosc cu exactitate originile zilei de 1 aprilie ca Zi a Păcălelilor.

Presupunerile şi teoriile spun că obiceiul farselor ar fi o împletire de obiceiuri populare locale specifice fiecărei ţări.  Și anul acesta de 1 aprilie site-urile și rețelele de socializare sunt pline de exemple de farse. Una dintre cele mai răsunătoare a fost făcută de regizorul, scenaristul și producătorul american Orson Well în ziua de 1 aprilie 1938. El a adaptat pentru radio celebrul roman SF al lui H.G. Wells „Războiul lumilor”, care nara, cu toată credibilitatea posibilă, despre o invazie a extratereştrilor.

Tot de peste Ocean a pornit o altă păcăleală, în seara zilei de 30 octombrie 1938, care a căzut într-o duminică, atunci când mulţi americani se aflau în faţa aparatelor de radio, ascultând, relaxaţi, un program cu muzică de dans. Dintr-o dată emisiunea de la postul de radio CBS a fost întreruptă pentru difuzarea unei ştiri „incendiare”, care anunța că pe planeta Marte ar fi avut loc o explozie, în urma căreia nori de gaze s-ar îndrepta spre pământ.

Originea zilei păcălelilor are legătură cu faptul că, în urmă cu câteva sute de ani, oamenii marcau începutul Anului Nou la 1 aprilie. În 1726, Mary Toft, o englezoaică din Godalming, Surrey, a devenit fascinația medicilor din întreaga lume din cauza faptului i-ar fi convins pe mai mulți medici britanici că a născut iepuri în loc de oameni. „Probele” lui Toft păreau credibile, comunitatea medicală fiind convinsă de veridicitatea afirmațiilor femeii. Abia după ce a fost transferată la Londra pentru a fi studiate mai multe detalii, ea a mărturisit farsa.

Eroii păcălelilor la români

Ziua pacalelilor la noi s-a împământenit abia în secolul al XIX-lea, deşi saşii şi svabii aveau mai demult o tradiţie ca de 1 aprilie să-şi facă farse şi se păcălească unii pe altii. Românii, hâtri din fire, i-au avut însă pe eroii de poveste Păcală şi Tândală, pe Danilă Prepeleac, pe Stan Păţitul sau Pepelea şi au inventat chiar un joc de cărți intitulat „Păcălici”. Păcală este prototipul țăranului inteligent, sincer, liber ca pasărea cerului, un justițiar iubitor de adevăr și dreptate, șugubăț și amuzant.

Enciclopedia liberă Wikipedia îl prezintă ca pe un simpatic glumeț, care face pe prostul și care se ascunde sub o mască de naivitate și simplitate, dar care are ac de cojocul oricui. Pentru năstrușnicul personaj lucrurile sunt foarte clare: nu suportă urâtul, prostia și nedreptatea. Folosind umorul, farsele și păcălelile, el îi pedepsește pe cei certați cu legile omeniei și este tovarăș bun cu Tândală. Împreună animează snoavele unor mari scriitori ca: Ion Creangă(„Păcală”), Ioan Slavici („Păcală în satul lui”) Petre Dulfu („Isprăvile lui Păcală“).

Geo Saizescu (1932-2013) este regizorul celebrei comedii „Păcală”(1974), peliculă după un scenariu al scriitorului D.R. Popescu. În rolul principal a jucat regretatul actor Sebastian Papaiani (1936-2016). Filmul a primit Premiul special al juriului, în acelaș an, din partea Asociației Cineaștilor din România, aflându-se pe locul al II-lea în topul celor mai vizionate filme românești, din toate timpurile. În 2006 pe marile și micile ecrane rula pelicula „Păcală se întoarce” având în distribuție tot pe Sebastian Papaiani.

O farsă politică

În 1959 în timpul alegerilor în orașul Sao Paulo, Brazilia, unde corupția era uriașă, un grup de studenți locali au venit cu o idee legată de alegerile locale. Mai mulți studenți au tipărit buletine de vot în care au înscris  numele unui rinocer – „Cacareco”, cuvânt care în limba portugheză înseamnă gunoi, farsa fiind  un protest împotriva corupției politice. În acest fel, candidatul cu patru picioare nu doar că a câștigat, ci și-a zdrobit efectiv contracandidații, obținând peste 100.000 de voturi.

Potrivit altor surse obiceiul de a păcăli ar data din timpul Romei Antice şi ar fi fost inclus în cadrul serbărilor „Hilaria” pe care romanii le organizau pe 25 martie. Conform unei alte teorii, Ziua Păcălelilor ar avea, de fapt, legătură cu Festivalul hindus Holi, de la finele lui martie, care reaminteşte de victoria asupra răului, atunci când s-a păstrat obiceiul de a aprinde un foc mare, purificator.

O altă ipoteză, acceptată de mulți, susţine că originea zilei de 1 Aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian în Franţa, în 1582, în timpul lui Carol al IX-lea. Cei care nu aflaseră că Anul Nou s-a mutat la 1 ianuarie au continuat să-l sărbătorească la 1 aprilie și erau numiţi „Poisson d’Avril (peşte de aprilie), fiind ţinta glumelor şi farselor celorlalţi. Pe spatele lor se prindea un peşte din hârtie, care simboliza naivitatea, dar și ușurința de a fi păcăliți.

Ziua Păcălelilor este sărbătorită în Franţa prin cadouri şi bomboane de ciocolată în formă de peşte sau felicitări cu peşti. În Anglia, cel păcălit este numit „noddy” şi trebuie să poarte o coadă ataşată pantalonilor sau fustei. În Scoţia, Ziua Păcălelilor este marcată timp de două zile, iar celor care se lasă păcăliţi li se spune „April qowk” sau „April cuckoo” (cuc de aprilie) şi sunt consideraţi naivi sau nătângi.

În Spania, celor păcăliţi de 1 Aprilie li se atribuie epitetul de „nătărăi”. Japonezii sărbătoresc la 1 aprilie „Ziua păpuşilor”, sau „Ziua bucuriei celor mici”, cărora le oferă în dar păpuşi. Ziua Păcălelilor este sărbătorită şi în unele state din America Latină – Peru, Mexic şi Columbia, dar la 28 Decembrie, sub numele de „Dia de los inocentes” (ziua celor naivi).  În Iran şi în unele părţi din India, Ziua Păcălelilor e numită „Sizdah Bedar” și are loc în cea de-a 13-a zi a Anului Nou (Noruz).

La 31 martie 1940, Institutul Franklin din Philadelphia, SUA, a publicat un comunicat care anunţa că a doua zi va fi sfârşitul lumii, informaţie ce a fost preluată şi difuzată de un post de radio, care a precizat că apocalipsa va veni la 1 aprilie, la ora 15.00 fix. Ştirea preciza că nu e o păcăleală de 1 aprilie pentru că informaţia a fost confirmată şi de Wagner Schlesinger, directorul Planetarium-ului din oraş. Panica a luat sfârşit abia după ce astronomii au negat predicţia, iar autorul farsei, ofiţerul de presă al Institutului Franklin, William Castellini, a fost demis.

Dispozitivul nuclear și veverițele aflate în perioada împerecherii

În anul 1950, o televiziune olandeză a anunţat că Turnul din Pisa s-a prăbuşit iar în 1952, doi adolescenţi au predat unei secţii de poliţie din Londra un dosar găsit într-o staţie de autobuz,  care aparent conţinea schiţele unui dispozitiv atomic. Poliţia a intrat imediat în alertă şi a informat autorităţile, de la guvern la Camera Comunelor, despre posibila pierdere a unor secrete nucleare. După ce schiţele au fost examinate de fizicieni, care au spus că nu înţeleg despre ce e vorba, misterul a fost rezolvat de un prieten al celor doi tineri care a dezvăluit că aşa zisul dispozitiv nuclear era de fapt o maşinărie de făcut… cârnaţi.

La 1 aprilie 1983, agenţia de ştiri Associated Press anunţa că profesorul de istorie Joseph Boskin de la Universitatea din Boston a reuşit să stabilească originea „Zilei bufonului”. El afirma că bufonul Kugel de la curtea Împăratului Constantin s-a lăudat că ar putea conduce Imperiul Roman la fel de bine ca şi stăpânul său.Acestuia i-a plăcut ideea şi i-a permis măscăriciului să se aşeze la cârma ţării o zi pe an, de 1 aprilie. În 1993, primăria oraşului Koln (Germania) le-a făcut o farsă celor care practicau jogging în parcul din centru.

Gardienii i-au oprit pe alergători, spunându-le că vor fi amendaţi dacă nu se conformează unei noi legi care impune încadrarea alergătorului în limita de 6 km/h. Motivul? O altă viteză ar fi deranjat veveriţele din parc, aflate în perioada împerecherii. Ziarul „Irish Times” a anunţat în 1995 că Disneyland negociază cu guvernul rus privind achiziţionare trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu tot cu mausoleu, în parcul de distracţii din Paris.

Revista „New Mexicans for Science and Reason” spunea într-un articol, publicat în 1998, că autorităţile statului american Alabama intenţionează să schimbe valoarea numărului Pi din 3,14, pe care o considera „necreştină”, în 3,0, „valoare conformă cu Biblia”. Autorităţile din Alabama au început să fie bombardate cu scrisori şi telefoane de protest din toată lumea. Se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul.

Cei care nu tolerează sau nu gustă cu umor farsele vor avea şi ei ghinion. Există și credința că, dacă o fată frumoasă reuşeşte să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Să te căsătoreşti la 1 aprilie nu e foarte indicat: bărbatul însurat în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârşitul vieţii. Copiii născuţi la 1 aprilie vor avea noroc pe aproape toate planurile, dar ar face bine să se ferească de jocurile de noroc, care le vor ruina viaţa.