Contactează-ne

Actualitate

Faptul divers

Știre publicată în urmă cu

în data de

Vă mai aduceţi aminte de „Faptul divers“, rubrică a „Scânteii“,

oficiosul Partidului?

Ocupa o coloană întreagă, era inteligent redactată şi, în puţine rânduri, era relatat un eveniment mai ieşit din comun deocheat. Era singura rubrică pe care o citeam, ba uneori, o gustam. Interesantă în desfăşurare şi inedită în esenţă, mai rupea ceva din monotonia osanalelor adresate geniilor noastre carpatine.

… Operasem un bolnav: apendicită cu peritonită. Omul se prezentase târziu, în stare proastă, încât nu ne-a fost uşor să-l aducem la liman. Tată a trei copii, locuind aproape de oraş şi şofer pe deasupra, nu înţelegeam neglijenţa de care dăduse dovadă şi întârzierea cu care venise în spital, punându-şi viaţa în pericol. După ce bolnavul a început a merge spre bine, m-am apropiat de el, încercând să pătrund motivele delăsării şi să-i fac cuvenita educaţie sanitară (ce bine cădea !). Tema? „Prezentaţi-vă la medic de la primele semne de boală!“

Suferinţa omului avea o istorie inedită: era angajat al Ministerului Petrolului şi Minelor, lucra pe o autofrigorifică de produse alimentare şi când boala începuse, se afla departe de casă, transportând ouă undeva în Dolj; a descărcat marfa, dar a fost încărcat cu peşte pentru Vaslui; dreptu-i, la trecerea prin Bucureşti, a consultat medicul din cabinetul reţelei sanitare a ministerului de resort, care i-a diagnosticat boala şi i-a făcut bilet de internare urgentă pentru operaţie; dar omul… „nu pot doamnă, ce fac cu peştele din maşină?!?“, a plecat la destinaţie, de unde a mai încărcat nişte păsări congelate pentru Suceava, aşa încât când a ajuns acasă, peritonita era în plină desfăşurare şi drumul la spital nu mai putea fi ocolit.

Se puteau spune multe lucruri despre caz dar nu şi despre neglijenţă. Ba am fost impresionat de conştiinciozitatea omului, poate şi de nuanţa de eroism pe care o dovedea. Ieftin! ar zice unii. Da, dar era vorba de datoria faţă de instituţia care-i hrănea, şi pe el şi pe ai săi, şi nu de obişnuita „praştia mă-si!“, care tindea să devină atitudine de fiece zi. Omul îşi cunoştea responsabilităţile şi le respecta, ar fi fost prea mult să spun cu preţul vieţii, dar cu preţul suferinţei, da. O peritonită nu e o durere de măsele. Avea dureri, vărsa, abia se putea ţine pe picioare şi chiar mi-a relatat episodul unei pene de cauciuc pe care nu a fost în stare s-o repare. A apelat, la un alt şofer din parcare.

Mi-am zis în sinea mea că oamenii de bine n-au dispărut cu totul şi că mai avem încă un viitor. Ce mai „Fapt Divers“ trântesc pe tema asta !

Zis şi făcut, am prins a descoase omul, mai ales că nu prea pricepeam cum de făcea transporturi alimentare, ca angajat al unui minister care le avea cu petrolul. Omul m-a limpezit: cineva, persoană importantă, a plecat în străinătate să achiziţioneze ceva echipamente specifice sectorului petrolier, de care economia noastră era mândră. Numai că atunci când utilajele au intrat în ţară, ori că partenerii noştri, capitaliştii dracu’, ne-au tras în piept, ori că ceva se metamorfozase pe drum, realitatea era una singură: douăzeci de autofrigorifice de 20 de tone fiecare, pentru alimente, sporeau parcul auto al ministerului petrolului! Cum achizitorul nu putea fi tras la răspundere pentru sarcina de care se achitase în mod strălucit, rezolvarea a fost logică: Ministerul Petrolului făcea, contra cost, servicii de transport pentru mărfurile Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Splendid! Ce exemplu de colaborare interministerială?! Cârcotaş să fii!

Aşa că omul m-a avertizat: „Lăsaţi lucrurile cum sunt, dom’doctor! Cine ştie în ce dandana mai intrăm, de ne pierdem pâinile, şi unul şi altul. Nu îndreptăm noi lumea!“

I-am dat dreptate şi am renunţat. Bolnavul a stat mult în spital, era să intre din nou pe masa de operaţie pentru o ocluzie, dar în final, ne-am bucurat de vindecarea lui.

Eram gata-gata s-o scrântim cu concediul medical care trebuia eliberat de unitatea proprie de sănătate, dar până la urmă, biletul eliberat de doctoriţa din Bucureşti ne-a salvat.

Uite-aşa, rubrica „Faptul Divers“ a pierdut o tabletă pe cinste, iar şoferul nostru şi cu mine am rămas ce am fost dintotdeauna: nişte anonimi!

La drept vorbind, nu-mi pare rău de dispariţia „Scânteii“, dar de „Faptul divers“ da. Mai că aş recomanda tuturor gazetelor şi revistelor tipărite ori online s-o reia. Vă daţi seama de bogăţia de fapte şi izvoare de inspiraţie pe care le-ar avea?

Iată nişte mostre a-ntâia. Unii dintre puternicii zilei, despre care se zice că nu au prea comunicat, au pus-o de mămăligă. Pe bune, s-au socotit călare pe cai mari şi au greşit. N-au lăsat alegerile mai spre primăvară, când ne mai slobozea din chingi nenorocitul de COVID, au intrat în gâlceavă cu biserica, ba au tras obloane peste pieţe şi au ţinut-o ca orbul de bâtă cu toxicitatea unora. Uite că oamenii le-au bătut obrazele şi le-au stricat procentele. Nu ştiu cum or s-o scoată la căpătâi. Mă bate gândul că tot omul necăjit o să tragă scurta.

Ce să mai zic de fumătorul de trabuc care ţipa nu de mult că alţii nu iau seama la pandemie şi la nevoile neamului şi dezertează cam mişelnic, dar când s-a poticnit pe mâna proprie, a cotit-o spre uitare şi a lăsat baltă şi COVID-ul, şi vaccinarea şi bugetul, pe vreme de Sahară în economie.

Alţii au dat în patima aurului. Au ştiu unde să umble şi să zgândărească, adică la ce-i este mai drag românului să audă: unirea de pretutindeni, pedepsirea hoţomanilor, fericirea omului de rând şi altele aidoma şi s-au poftit la masa întinsă şi plină de bunătăţi ademenitoare. Unii cu toată familia, şi mai ales cu promisiunea că vor creşte precum laptele pus la fiert.

Un slujbaş de seamă care învârtea (nu pe degeaba) fotoliile unei instituţii de frunte, s-a prezentat, bucuros nevoie mare la chemarea noului general vremelnic înscăunat, cu ciuca gata pregătită. Ce să vezi, minune mare, când a ieşit de acolo, avea în mână certificatul de eliberare. Şi nu oricum, ci la propria voinţă şi semnătură.

Ba unu’, Bolovan parcă, nici n-a apucat să pună mâna ca lumea pe dârlogi, dar a prins cu putere biciul lui Dumnezeu şi i-a gonit pe cei care se călcau pe picioare şi se făceau că trebăluiesc spre binele naţiei. Şi uite că a scăpat nepedepsit, ba e luat în seamă pentru o dregătorie şi mai şi.

Un „pater familias“, grijuliu de cei pe care îi are în grijă, dar eu cred că mai mult de sine, le-a chemat, chiar lunea, la mare sfat, pe ăle mai răsărite şi cu glas puternic dintre cimotii, să vază cam pe unde scot cămeşuica naţională, şifonată de numa’. Dar să vezi tărăşenie, nu i-a pohtit la grămadă să-şi dea cu presupusul, ci pe rând. Ciolac peste pupăză, cât pe ce să-l lase mai spre urmă pe cel mai forţos. Numai că i-a venit pe sub mască un danf de suspendare şi a cotit orarul. Măiculiţă-mamă, nu-mi doresc să mă aflu nici ca pasăre în zbor prin văzduhurile alea, întra-atât de furtunoase şi cu fulgere or să fie. Şi fără pace.

Ba să vezi şi să nu crezi, că doar nu numai noi plecăm cu pluta, unul mai colţos de-ai noştri, a slobozit pe gură, vorba despre un negru. Simplu. Doamne Sfinte, cum au mai explodat toţi ăi de ne făceau ţigani şi ne-au bălăcărit cât pentru un deceniu de-aici înainte.

Multe şi deloc mărunte „Fapte Diverse“ s-ar mai putea cerne prin sita vremii. Dar să le lăsăm şi pe altădată.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Spitalul de la Leţcani se tot… predă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ ISU Iaşi a demarat procedura de recepţie ■ abia apoi vedem dacă şi când va fi redeschis ■ locurile la ATI se împuţinează pe zi ce trece ■

Stare de fapt: valul IV al epidemiei de coronavirus pare a fi mai grav decât ne-am fi dorit. Deja, în majoritatea judeţelor, paturile ATI disponibile pentru bolnavii de Covid sunt din ce în ce mai puţine. Iar dacă lucrurile evoluează pe acelaşi trend, în scurt timp nu vor mai fi paturi disponibile.

În Neamţ, situaţia este şi mai gravă. În urmă cu zece luni, Secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ a fost distrusă de un incendiu soldat cu 15 victime. De atunci stă închisă sub sigiliul procurorilor care fac anchetă. Din bani privaţi, donaţii şi sponsorizări, Asociaţia Dăruieşte Viaţă a construit o secţie ATI externă cu 17 paturi. În mod evident insuficiente pentru un spital judeţean. Mai ales în vreme de pandemie.

În tot acest timp, Spitalul Mobil de la Leţcani, pentru care nemţenii au cotizat cu peste 3 milioane de euro, stă închis. Conform oficialităţilor din Iaşi el este în plină procedură de predare-primire către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Prefectul de Iaşi, Marian Grigoraş: „Spitalul este în procedură de predare-primire de la Euronest la DS”. „Am început procedura de preluare de la Asociaţia Euronest, în colaborare cu echipe de specialişti în domeniu. Se va face o recepţie atât cantitativă, cât şi calitativă, iar la finalizarea ei vom vedea ce demersuri trebuie întreprinse pentru operaţionalizarea spitalului”, conform purtătorului de cuvânt al ISU Iaşi, Georgică Onofreiasa.

Ca o scurtă paranteză, e de apreciat că oficialii ieşeni mai comunică pe această temă. La Neamţ e… tăcere mormântală. În dialogul purtat cu reprezentanţii ISU Iaşi am încercat să aflăm şi cam când s-ar putea finaliza procedura de predare-primire. Nu ni s-a putut da un termen limită, pe motiv că nu depinde doar de ISU, ci şi de … Euronest. Deci ar putea fi vorba de zile, cum ar fi normal în plin val IV, sau de săptămâni ori chiar luni.

Drept e că în acest moment nu ştim ce va rezulta după recepţia cantitativă, dar mai ales calitativă. Iar aşteptările nu pot fi optimiste în condiţiile în care presa a tot scris de nenumărate nereguli şi probleme, iar controalele s-au ţinut lanţ pe la respectivul spital. Ba ar fi intrat pe fir chiar procurorii DNA.

Apoi, dacă totuşi va rezulta că avem un spital, nu doar o sumă de containere cu aparatură medicală dubioasă în ele, va mai dura ceva până când va fi găsit/angajat personalul medical necesar pentru ca spitalul să fie operaţional/funcţional. Probabil alte săptămâni sau luni.

Iar surse neoficiale spun că, şi redeschis, spitalul de la Leţcani va putea trata doar cazuri uşoare sau medii pentru că la ATI nu s-ar putea asigura condiţii ca în… spitalele „clasice”. Deşi acolo au fost cheltuiţi 13 milioane de euro din banii nemţenilor şi ieşenilor.

Scurtă rememorare

Povestea spitalului de la Leţcani este una tristă, cu un final previzibil. Tot trist. Investiţia a ridicat mari semne de întrebare şi a suscitat critici chiar de la început. Însă Ionel Arsene, preşedintele CJ Neamţ, şi Maricel Popa, preşedintele CJ Iaşi la vremea respectivă, au mers mai departe. Au dat banii, au trecut peste faptul că s-a întârziat mult până au venit containerele şi aparatura medicală şi au inaugurat aşa-zisul spital în preajma alegerilor.

Spitalul a stat deschis doar câteva luni, timp în care s-a tot vorbit despre numeroase nereguli, ce au culminat cu închiderea lui. Pentru un motiv ciudat: „este termosensibil”. Adică la temperaturi scăzute „îngheaţă” instalaţiile. Începând cu cea de… încălzire.

Lunile au trecut şi deşi a venit şi vara cu temperaturi caniculare „spitalul termosensibil” nu a mai fost deschis. Chiar dacă diverşi de la diverse instituţii şi de la cel mai înalt nivel dădeau asigurări că „în scurt timp” unitatea sanitară va fi redeschisă. În ciuda acestor asigurări, în urmă cu câteva luni s-a aflat, apoi s-a şi votat trecerea la ISU.

Iar acum aşteptăm finalizarea recepţiei. Şi ne rugăm ca să mai găsit vreun loc pe un pat ATI în vreun spital, dacă vom avea nevoie, deşi am cotizat cu toţii cu 13 milioane de euro.

Citește știrea

Actualitate

Vreme rece

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în cea mai rece zi din această săptămînă vor fi numai 11 grade ■ şi nopţile vor fi deosebit de reci ■ vestea bună este că în week-end ne putem aştepta la temperaturi de pînă la 22 de grade ■

La începutul ultimei decade a lunii septembrie valorile termice au scăzut dramatic şi după ce duminică, 19 septembrie, în zona noastră ne-am bucurat de 21 de grade, pentru ieri am avut promisiunea unor valori de numai 14 grade. Aşa va fi vremea vreo cîteva zile, iar nopţile vor fi deosebit de reci, cu minime care coboară pînă la valori de numai 4 grade.

Vestea bună este că în week-end soarele îşi face datoria şi se vor înregistra valori termice diurne care vor depăşi pragul de 20 de grade Celsius. Pînă atunci trebuie spus că în noaptea de 19/20 septembrie, în judeţ s-au înregistrat minime la limita îngheţului, 0 grade. Este vorba de temperatura înregistrată la staţia meteo de pe Ceahlău – Toaca, în timp ce în restul teritoriului au fost valori mai blînde.

Astfel, la Roman a fost ceva mai frig, cu o minimă de 6,3 grade, în timp ce la Tîrgu Neamţ au fost 8,2 grade. Cel mai confortabil a fost la Piatra Neamţ unde s-au înregistrat 8,9 grade. Ieri, 20 septembrie, la ora 11:00 erau temperaturi modeste faţă de intervalul precedent, respectiv 11 grade la Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ şi 13 grade în zona Roman. Cel mai frig era pe crestele montane unde la acelaşi moment se înregistra doar 1 grad, cu plus. Nu sînt schimbări notabile nici pe parcursul zilei de azi, 21 septembrie.

Va fi tot o zi cu soare, dar nu mai mult de 15 grade în termometre. Noaptea va fi deosebit de rece, cu o minimă de 6 grade. Şi mai rece va fi pe parcursul zilei de miercuri, 22 septembrie. Nu mai vedem soarele, cerul va fi acoperit şi ar putea ploua slab la o maximă de doar 12 grade. Regimul termic nocturn nu va fi influenţat prea mult şi minima se opreşte la 5 grade. Cea mai rece zi din această săptămînă pare a fi cea de joi, 23 septembrie, cînd pe fondul unui cer variabil cu soare nu vor fi mai mult de 11 grade la amiază.

Minima nocturnă rămîne cantonată la 5 grade. De vineri, 24 septembrie, începe să se încălzească uşor şi pentru că soarele va fi la datorie, avem promisiunea unei maxime de 17 grade. Urmează cea mai rece noapte din acest sezon, iar mercurul din termometre coboară pînă la 4 grade. În week-end avem promisiune de vreme mai caldă. Astfel, sîmbătă, 25 septembrie, se anunţă cer variabil cu soare, iar dacă previziunile de acum ale meteorologilor se adeveresc, ne vom bucura de o zi superbă, cu pînă la 21 de grade. Noaptea va fi încă răcoroasă, cu 7 grade. Şi mai bine va fi duminică, 26 septembrie, cînd va fi soare şi cam 22 de grade la prînz. Şi noaptea devine mai blîndă, cu o minimă de 11 grade.

Citește știrea

Actualitate

Drama familiei Smicală fără sfârşit? “Coșmarul nostru nu s-a terminat”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Camelia Smicală anunţă că este din nou trimisă în judecată ■ motivul e halucinant: şi-ar fi “furat” copiii şi a făcut public cazul ■ Mihai şi Maria vor să fie alături de mama lor şi au spus public în mod repetat acest lucru ■

Drama familiei Cameliei Smicală pare a fi una fără sfârşit. Recent, doctoriţa născută în Piatra Neamţ a anunţat că este din nou trimisă în judecată de autorităţile finlandeze, pe “cauză penală”.

Deşi termenul cel mai potrivit ar fi că este, de mulţi ani, hăituită penal. Motivul este unul halucinant: şi-ar fi furat propri copii. Pe Mihai şi pe Maria, cei care, cu lacrimi în ochi, rugau autorităţile din Finlanda să îi lase alături de mama care astăzi este acuzată că i-ar fi… furat. Şi că ar mai fi făcut şi publică întreaga dramă.

După ani buni de procese şi după ani buni în care Camelia Smicală s-a luptat cu un întreg stat care mima că e preocupat de protecţia copiilor, dar de fapt chinuia nişte copii, încercând să se răzbune pe o mamă care nu renunţa la luptă, se părea că lucrurile au intrat în ordinea normală: Mihai şi Maria erau redaţi familiei, erau lăsaţi, aşa cum au cerut, să fie alături de mama lor, după ce fuseseră ţinuţi, împotriva voinţei lor, în instituţii finlandeze de aşa-zisă protecţie socială, de fapt nişte “lagăre” pentru minori.

“Minunea”, care a fost posibilă după ce mulţi români, dar nu numai, au ieşit în stradă pentru Maria, Mihai şi Camelia, a ţinut doar câteva luni. Prin sentinţă judecătorească, după numeroasele acţiuni de solidarizare cu familia Smicală, copiii au fost reîncredinţaţi mamei de lângă care au fost smulşi atât de brutal. Însă, din păcate, se pare că instituţiile nu renunţă: vor să reînvie coşmarul.

“Se pare că nu au terminat cu noi. Sunt trimisă din nou în judecată (pe cauză penală) pe motiv că aș fi furat copiii în 2019 și că am făcut public cazul . În procesul penal copiii sunt în postura de victime (ale mele), dar copiilor li se refuză dreptul la avocatul ales de ei (le-a fost numit un avocat din oficiu, același care nu le-a apărat drepturile în anul 2015 când au fost agresați de către executorii judecătorești) și li se refuză dreptul de a fi ascultați (în calitate de „victime”, sic) în instanță.

Menționez că am fost deja condamnată de câteva ori pentru faptul că am făcut public cazul, deși drepturile omului prevăd că o persoană nu poate fi condamnată de mai multe ori pentru aceeași faptă.

Dincolo de faptul că nu au absolut nici o probă împotriva mea (pe drept penal, mă refer), nu înțeleg ce urmăresc . Coșmarul nostru nu s-a terminat”, este postarea, recentă, de pe Facebook, a Cameliei Smicală.

Concluzia e una singură: Maria, Mihai şi Camelia au nevoie din nou de sprijinul sufletesc care a făcut posibil să fie din nou împreună. Şi sunt sigur că îl vor primi. În stradă şi oriunde va mai fi nevoie.

Citește știrea

Trending