Contactează-ne

Actualitate

„Fapte“ în Europa, au fost extrădaţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ 55 de nemţeni au fost căutaţi de autorităţile judiciare din alte state, fiind daţi în urmărire internaţională ■ au fost depistaţi în ţară şi extrădaţi ■ în unul din cazuri a fost vorba de un jaf de 1,1 milioane de euro, comis la Paris ■

Sinteza activităţii Poliţiei Neamţ pentru anul trecut relevă faptul că nu mai puţin de 55 de persoane din judeţ au fost căutate de autorităţi judiciare străine, pentru infracţiuni săvîrşite în diverse state. În toate cazurile nemţenii au fost identificaţi de străini după ce au comis fapte penale, iar pentru prinderea lor au fost emise mandate europene de arestare.

Poliţiştii nemţeni au fost cei care au pus în executare documentele internaţionale, ulterior cei căutaţi de autorităţile judiciare ale diverselor state fiind prezentaţi în faţa magistraţilor din cadrul Curţii de Apel Bacău.

„Au fost desfăşurate activităţi specifice faţă de persoanele urmărite, fiind depistate 55 de persoane care posedau mandate europene de arestare, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Bacău“, conform unui comunicat al Poliţiei Neamţ.

Unul din cele mai spectaculoase cazuri în care un nemţean a fost căutat şi depistat în baza unui mandat european de arestare este cel al unui tînăr din Săvineşti care ar fi paricipat la o „lovitură“ de 1,1 milioane de euro, în Franţa. Ioan Vadana a fost prezentat în faţa instanţei din judeţul vecin, care a decis extrădarea peste hotare.

„Admite cererea formulată de Procurorul Republicii din Franţa privind executarea mandatului european de arestare nr. 1504000836 emis la data de 17.02.2017 împotriva persoanei solicitate Vadana Ioan. Dispune predarea persoanei solicitate autorităţilor judiciare din Franţa, sub condiţia prevăzută de art.97 alin.2 din Legea nr.302/2004, în sensul că dacă se va pronunţa împotriva persoanei solicitate o pedeapsă privativă de libertate, aceasta să fie transferată în România pentru executarea pedepsei. Dispune arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autorităţile din Franţa“, conform instanţei.

Vadana a fost prins la 7 ani de la faptă. S-a întîmplat pe 8 decembrie 2020, iar jaful de 1,1 milioane de euro s-a petrecut în cursul lunii octombrie 2013, cînd individul, împreună cu alte persoane, avînd asupra lor arme, topoare şi ciocane, ar fi pătruns într-un magazin din Paris, Vacheron Constantin, pe Rue de la Paix, în apropiere de celebra Place Vendôme şi Ministerul Justiţiei, de unde ar fi sustras mai multe bunuri, bijuterii şi ceasuri de lux. Vadana este un „student“ al Academiei Infractorilor, grupare fondată de pietreanul Marin Botez Adrian, aflat acum în executarea unei pedepse de peste 24 de ani de închisoare.

Infracţiuni în Italia, Suedia şi Germania

În decembrie 2020 şi ianuarie 2021, trei persoane din Neamţ, care au comis infracţiuni în străinătate au ajuns după gratii în baza unor mandate europene de arestare, doi săvîrşind infracţiuni minore, iar unul o agresiune sexuală. Pe 27 ianuarie 2021, un bărbat de 42 de ani, din comuna Farcaşa, era prins de poliţişti la o stînă din judeţul Harghita, el fiind acuzat că a abuzat sexual de o fetiţă, în Italia, autorităţile judiciare străine emiţând un mandat european de arestare.

„La data de 6 septembrie 2020, în timp ce se afla pe teritoriul Italiei, profitînd de starea de vulnerabilitate fizică şi psihică a unei minore de 5 ani, după ce în prealabil i-ar fi arătat un videoclip cu caracter sexual, ar fi încercat să întreţină un raport sexual cu aceasta“, comunica Poliţia Neamţ.

Nemţeanul a fost prezentat Curţii de Apel Bacău, care a decis privarea de libertate pe o perioadă de 15 zile, până la traducerea documetului european în limba română, urmând ca acuzatul să fie extrădat în Italia, acolo unde este cercetat de un judecător de investigaţii preliminare de la Curtea din Torino.

După gratii a ajuns şi Cojocaru Rică, în vîrstă de 30 de ani, din Roman, care era dat în urmărire internaţională de autorităţile judiciare din Suedia, după ce a sustras un telefon mobil. După ce fapta comisă în urmă cu mai bine de un an a fost instrumentată iar autorul condamnat, cooperarea internaţională şi emiterea mandatului. Documentele judiciare au ajuns în România, iar 21 pe ianuarie 2021 romanşcanul a fost prins în oraşul de domiciliu.

El este acuzat că pe 15 noiembrie 2019, în timp ce suspectul se afla la Stockholm a sustras un telefon mobil prin smulgere din mâna victimei. „Se vor solicita relaţii de la autorităţile suedeze pentru înaintarea copiei certificate a sentinţei penale prin care s-a dispus condamnarea persoanei solicitate, pentru o eventuală recunoaştere pe cale incidentală, în vederea executării acesteia în România“, se arată în decizia Curţii de Apel Bacău.

Cam în aceeaşi postură se află un alt romaşcan, Loredan Iacob, de 32 de ani, acesta fiind căutat de anchetatorii germani pentru lămurirea unei „afaceri“ judiciare – o spargere prin care s-a produs un prejudiciu de câteva mii de euro. „Dispune arestarea provizorie în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis de către Tribunalul Laufen la data de 12.11.2020, pe numele persoanei solicitate Iakob Loredan, pe o durată de 15 (cincisprezece) zile, cu începere de la data de 16 decembrie 2020 şi până la data de 30 decembrie 2020, inclusiv“, conform instanţei. Pe numele acestuia era un mandat european de arestare, acuzaţia adusă fiind furt. Este bănuit că, pe 8 august 2019, a pătruns într-un imobil din localitatea Ainring, de unde a sustras mai multe bunuri, fiind creat un prejudiciu de 9.000 de euro.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Sporurile dascălilor, probabil la judecată

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ premierul a promis că anul acesta nu vor fi tăiate sporurile ■ sindicaliştii spun că unele dintre el nu sînt sporuri, ci gradaţia de merit, dirigenţia, sporul de şcoală specială şi sporul pentru drepturi salariale ■ tăierea acestora ar putea aduce o avalanşă de acţiuni în instanţă ■

La recenta întîlnire a premierului Florin Cîţu şi a factorilor de decizie din învăţămînt cu liderii principalelor confederaţii au fost aduse în discuţie intenţiile Guvernului de a „umbla“ la sporurile dascălilor, care, în opinia oamenilor din sistem, nu prea ar fi sporuri ci drepturi.

E vorba de gradaţiile didactice, de indemnizaţiile de dirigenţie, conducere şi de sporul pentru şcolile speciale. Liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt Neamţ, Gabriel Ploscă, aduce o serie de lămuriri privitoare la chestiunile ridicate de sindicate faţă de nemulţumirile de ordin salarial ale cadrelor didactice.

„Săptămîna trecută a avut loc la sediul Guvernului o întîlnire a federaţiilor reprezentive din învăţămînt, cu prim-ministrul, Florin Cîţu, cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, , la care a fost de faţă şi secretarul de stat în MEN, Gigel Paraschiv şi directorul Direcţiei Financiare, Mihai Păunică, întrunire la care s-au discutat mai multe probleme importante din sistemul de educaţie din România.

Printre altele s-a discutat despre sporurile din învăţămînt care, categoric, nu sînt atît de multe şi atît de mari precum se vehiculează în presă. Referitor la aceste sporuri, aşa cum a anunţat premierul, nu va fi o tăiere a acestora. A fost luat în discuţie modul de calcul a drepturilor salariale, care este unul incorect, aşa cum am subliniat noi, reprezentanţii sindicatelor.

E vorba de gradaţia de merit, dirigenţia, sporul de şcoală specială şi sporul pentru învăţămîntul simultan, care, repet nu sînt sporuri, ci sînt drepturi salariale. Totul se calculează la nivelul salariului mediu în plată. Liderii noştri au atras atenţia factorilor guvernamentali că tăierea acestor drepturi va aduce o avalanşă de acţiuni în instanţe, situaţie în care statul va trebui să plătească mai mult, ulterior.

Preşedintele FSLI, Simion Hîncescu, a ţinut să atragă atenţia că aceste sume ar trebui prinse în proiectul de buget de anul acesta. Din păcate, premierul a spus că acest lucru nu mai poate fi făcut, pentru că proiectul a intrat pe fluxul aprobării legislative. În aceste condiţii, partea sindicală a mai spus că ar fi nevoie de circa 375 milioane lei, din rezerva bugetului educaţiei, sumă care ar trebui folosită pentru cheltuielile de personal, ca acestea să acopere calculul corect al salariilor“, a precizat Gabriel Ploscă, liderul FSLI Neamţ.

Premierul a promis sindicatelor că va lua în calcul varinta propusă, la rectificările bugetare din vară şi toamnă. A mai fost adusă în discuţie şi necesitatea urgentării procesului de imunizare a personalului, dar şi susţinerea unor măsuri de reformă a sistemului prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Reprezentanţii Guvernului au subliniat faptul că finanţarea şi reforma sistemului de educaţie reprezintă o prioritate şi toate măsurile ce urmează să fie luate sînt în concordanţă cu interesul comun pentru rezolvarea problemelor cronice de la nivelul sistemului de educaţie.

O nouă întîlnire de lucru cu premierul va avea loc în data de 10 martie 2021, dată la care se va constitui un grup de lucru format din reprezentanţi ai guvernului şi ai federaţiilor sindicale reprezentative, urmînd a se stabili şi calendarul de soluţionare a principalelor probleme din sistem.

La întîlnirea în discuţie au luat parte şi reprezentanţi ai elevilor, care au ridicat probleme legate de decontarea transportului, accesul egal la educaţie şi implicarea lor în evaluarea cadrelor didactice, nevoia de investiţii în infrastructura şcolară, de revizuire a costului standar per elev şi a cuantumului burselor.

Citește știrea

Actualitate

Bani în plus la mîncarea din spital, n-a fost să fie, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ consilieri PSD şi unul de la Pro România au iniţiat un proiect pentru majorarea alocaţiei de hrană a bolnavilor din spital ■ li s-au alăturat şi doi aleşi de la IPM ■ şedinţa nu s-a putut desfăşura pentru că din sală au lipsit ceilalţi consilieri ■

Grupul celor şase consilieri locali PSD, format din George Bălan, Andreea Broască, Ionuţ Ciocoiu, Radu Curpăn, Iulia Havrici – Tomşa şi Dragoş Moroşanu, la care s-a alăturat şi George Barcă, Pro România, a solicitat convocarea de îndată a CL Roman pentru data de 26 februarie, la sediul primăriei, pentru a dezbate un proiect de hotărîre, iniţiat de aceştia.

Se dorea majorarea alocaţiei de hrană pentru consumul colectiv din cadrul Spitalului de Urgenţă de la 10 lei/zi, la 15 lei, începînd cu 1 martie 2021. Conform unui comunicat de presă, iniţiatorii au apreciat că majorarea alocaţiei de hrană este posibilă, „ţinînd cont de faptul că România a închis anul 2020 cu o inflaţie de 2,1%, după scumpirea alimentelor cu 3,2% şi a serviciilor cu 2,7%, conform unor date INS, majorarea alocaţiei de hrană reprezentînd nu doar un act reparator firesc şi moral, ci şi o reală necesitate care influenţează direct actul medical, iar grija pentru pacienţi, pentru semenii noştri aflaţi în suferinţă ar trebui tratată cu prioritate.

Suma necesară este de 350.000 lei. Pe cale de consecinţă, propunem majorarea nivelului alocaţiei de hrană (…) de la valoarea de 10 lei/zi, reperul «Alţi bolnavi adulţi», la valoarea de 15 lei/zi, începînd cu 1 martie 2021. Sumele necesare acoperirii costurilor suplimentare generate de majorare vor fi asigurate din bugetul local al Municipiului Roman, prin bugetul Spitalului de Urgenţă“, se preciza în comunicatul de presă al PSD. Iniţiatorilor li s-au alăturat şi cei doi consilieri ai Partidului Împreună pentru Moldova, Bogdan Roman şi Teo Baciu.

La şedinţă nu au participat nici primarul Leonard Achiriloaei şi nici viceprimarul Radu Samson. Secretarul municipiului, Gheorghe Carnariu, a explicat că pentru a trece un asemenea proiect ar fi fost necesară prezenţa a 11 consilierii, dar în sală au fost doar opt. În raportul de specialitate întocmit de directorul economic al Primăriei Roman, Ciprian Alexandru, se preciza că proiectul nu întrunea condiţiile de legalitate: „Pînă la aprobarea bugetului local nu se pot aproba cheltuieli ce nu se încadrează în limita de 1/12 din bugetul anului 2020.

Cheltuielile cu suplimentarea alocaţiei de hrană trebuie înscrise în bugetul local, neaprobat la această dată. În 2020, potrivit execuţiei bugetare, nu au fost alocate în bugetul local sume la acest capitol, drept pentru care nu se poate aloca o cotă de 1/12 din bugetul anului 2020 la titlul de cheltuială care nu a fost cuprins în bugetul anului precedent“.

Citește știrea

Actualitate

Condamnări grele în dosarul Udrea – Băsescu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ e vorba despre dosarul finanţării campaniei electorale din 2009 a fostului preşedinte Traian Băsescu ■ Elena Udrea a primit 8 ani de detenţie, iar Ioana Băsescu cu 3 mai puţin ■

Ziua de marţi, 2 martie, a fost iar una neagră pentru fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, ex-deputat de Neamţ în Colegiul uninominal Roman – Ion Creangă, care a fost judecată, alături de Ioana Băsescu şi alte cîteva nume grele în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009. Cauza s-a judecat la Curtea de Apel Bucureşti şi s-au pronunţat sentinţe grele.

Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare, fiind acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor, Ioana Băsescu, fiica cea mare a ex-preşedintelui Traian Băsescu, a primt o pedeapsă mai mică, de 5 ani închisoare. Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, a primit 6 ani de închisoare pentru luare de mită. În acelaşi dosar, Victor Tarhon, fost preşedinte al CJ Tulcea a primit 4 ani de închisoare pentru luare de mită. Jurnalistul Dan Cătălin Andronic a fost achitat pentru acuzaţiile de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă.

„Pentru mine a fost un şoc. M-am întors în ţară cu convingerea că ceva s-a schimbat în Justiţie şi că poţi să te aperi, ceea ce eu nu am făcut în dosarul Gala Bute. Am avut convingerea că ceva s-a schimbat şi că poţi să te aperi, că poţi să aduci probe, că acuzaţiile procurorilor doamnei Kovesi sînt nelegale, nedovedite.

Am probat în acest dosar absolut totul. Nu ştiu ce să mai fac. Am făcut tot ce se putea face. Am adus toate probele care se puteau aduce să demonstrez că acuzaţiile erau rupte de realitate“, a spus Elena Udrea după aflarea sentinţei.

Reamintim faptul că „blonda de la Cotroceni“, cum e încă numită ex-deputata Elena Udrea, a revenit în România în 8 iulie 2019, la aproape un an şi jumătate de la fuga sa în Costa Rica. Atunci şi-a anunţat revenirea în ţară pe Facebook, spunînd că a renunţat de bunăvoie la statutul de refugiat, pentru că vrea să îşi crească fetiţa acasă. Prima sa apariţie publică după întoarcerea în ţară a fost pe 12 septembrie 2019, la Curtea de Apel Bucureşti, în acest proces.

La aflarea veştii privind noua condamnare, evident deznădăjduită, Udrea a mai afirmat public că: „Laura Codruţa Kovesi nu iartă şi nu uită“. Sentinţa va putea fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Citește știrea

Trending