„Fãcutul“ fînului, povarã pe capul muntenilor

• vremea capricioasã a fost o piedicã serioasã pentru crescãtorii de animale care se tem cã nu vor putea sã strîngã fînul • un impediment îl constituie si lipsa fortei de muncã •

Muntii si dealurile de pe vãile Bistritei si Bicazului sînt, la început de toamnã 2005, pline de ierburi necosite. „Fãcutul“ fînului, îndeletnicire de bazã a gospodarilor de la munte, s-a desfãsurat deosebit de anevoios în acest sezon, în primul rînd din cauza ploilor. „A fost un an greu pentru fãcutul fînului. A plouat toatã vara si, cum forta de muncã nu prea este în zonã, iar, dacã mai existã, aceasta este prea îmbãtrînitã, cu greu am reusit sã ne strecurãm cu munca printre ploi“, a declarat Gheorghe Þepes-Nica din comuna Bicaz Chei. Interesant este cã încã din primãvarã tãranii s-au arãtat fericiti, deoarece ierburile promiteau a fi foarte bune în acest an. Numai cã n-a fost sã fie, pînã la capãt. Ploile din varã le-au fost piedicã serioasã gospodarilor în recoltarea fînului. „Anul ãsta, dacã dã Dumnezeu si tine vremea, sper sã reusesc sã adun tot fînul pînã pe la sfîrsit de spetembrie. Mai am încã vreo cîteva hectare bune de cosit si toamna deja a venit“, a afirmat Constantin Lalãu din satul Izvoru Alb. Þãranii munteni au mai spus cã au fost alti ani ploiosi de-a lungul timpului, dar nu rãmînea pe dealuri atîta iarbã. „Si asta pentru cã flãcãii nostri, chiar dacã munceau la oras, veneau vara cîteva sãptãmîni si puneau umãrul la muncã“, a declarat Costicã Hîncotã, din Bicaz. Muntenii regretã însã timpurile acelea, cînd tinerii aveau de lucru în tarã si nu luau ca acum drumul bejeniei pentru un loc de muncã. „Ei, alte vremuri, dar ce sã facem? Asta e!“, spun ei în cor, adãugînd: „Ne este foarte greu si din cauza banilor. Noi sîntem pensionari si n-avem cum sã angajãm cosasi pentru cã ziua de coasã a ajuns la 400.000 de lei plus mîncare si bãuturã, iar ziua de adunat fîn la 250.000 de lei. Cum sã te descurci dintr-o pensie, fie ea si de 2-3 milioane“. Si totusi, chiar si asa oamenii de la munte nu renuntã la animale. „Am subtiat noi efectivele, dar nici nu putem fãrã vite. Cu ele ne mai înzilim. Mai un lapte, mai o brînzã, cã asta-i baza mîncãrii pe la noi“, a spus Gheorghe Pricop, din Tarcãu. Pentru administratiile locale recoltatul fînului a fost si este o problemã serioasã, iar în acest an cu atît mai mult. „Este o problemã serioasã, deoarece n-o sã se reuseascã sã se adune tot fînul. Si asa, în fiecare an rãmîn ierburi necosite, pentru cã nu existã putere în rîndul tãranilor, dar anul acesta a fost de groazã, cu ploile care nu ne-au slãbit deloc toatã vara. Prevãd cã o sã scadã efectivele de animale în iarna ce vine si o datã cu asta puterea economicã a obstii“, a declarat consilierul local al Bicazului, Nicolae Banu. Asadar, pãreri si pãreri, care însã converg spre un singur punct. Existã, într-adevãr, în rîndul gospodarilor de la munte o grijã mai veche, dar care anul acesta a iesit parcã din matcã precum apele, aceea a „fãcutului de fîn“. Din discutiile avute cu responsabilii comunitãtilor locale a reiesit cã în medie în aceastã varã, pînã în prezent, a fost recoltat fînul de pe aproximativ 65% din suprafete.