Contactează-ne

Eveniment

Ex-şeful FPS Neamţ, demisie de la CCIMB

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Sorin Dimitriu a demisionat de la conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti ■ a recurs la acest gest după ce a fost condamnat definitiv la 2 ani şi 8 luni cu suspendare, într-un dosar ce viza fraude cu fonduri europene ■

Sorin Dimitriu, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIMB), recent condamnat definitiv de Curtea de Apel din Capitală la 2 ani şi 8 luni cu suspendare într-un dosar de fraude cu fonduri europene, a demisionat din funcţia deţinută la instituţia din Capitală.

A recurs la acest gest la 8 luni după ce i-a fost cerut să renunţe la funcţie de reprezentanţii Camerei Bucureşti, urmare a faptului că, în ianuarie 2019, fusese condamnat în primă instanţă de Tribunalul Bucureşti la o pedeapsă mult mai grea, 4 ani şi o lună de detenţie cu executare.

„Prin acest gest doresc să protejez imaginea Camerei Bucureşti de atacurile îndreptate împotriva mea personal, ca urmare a dosarelor de cercetare aflate pe rolul instanţelor. Întreaga mea activitate la conducerea acestei instituţii a vizat exclusiv afirmarea acesteia drept un interlocutor credibil în relaţiile cu mediul de afaceri, partenerii externi şi autorităţi. Îmi doresc ca această organizaţie să continue proiectele iniţiate pentru promovarea intereselor mediului de afaceri şi susţinerea parteneriatelor economice“, se arăta în scrisoarea de demisie depusă de Sorin Dimitriu, de loc din Roman, care în trecut a fost directorul al Fondului Proprietăţii de Stat Neamţ, la secretariatul Colegiului de Conducere al CCIB.

În februarie, conducerea Camerei de Comerţ Bucureşti îi solicita demisia de onoare printr-un comunicat: „Solicitarea a fost aprobată cu unanimitate de voturi de către membrii Biroului de Conducere al CCIR, ca urmare a evenimentelor în care a fost implicat dl. Sorin Petre Dimitriu. Prezenţa domniei sale în funcţia de preşedinte al CCI Bucureşti în contextul recentei condamnări aduce grave prejudicii de imagine şi credibilitate atît CCI Bucureşti, cît şi întregului sistem cameral din România“.

De menţionat că şi Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti fusese condamnată de Tribunal la plata unei amenzi penale de 70.000 lei.

Acuzaţiile

Sorin Dimitriu fusese trimis în judecată la 1 octombrie 2014, fiind acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii în scopul obţinerii pentru altul de bunuri sau alte foloase, abuz în serviciu şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale UE.

Tribunalul Bucureşti îi mai impunea lui Dimitriu ca 5 ani să nu mai fie directorul Camerei, i-a interzis să mai facă parte din Colegiul de conducere al instituţiei şi îl obligase la plata către Ministerul Fondurilor Europene a sumei de 396.994 lei.

În dosar mai fuseseră judecaţi Gabriel Dan Mihuţ, director general şi Laurenţia Vasilescu, director economic. Procurorii anticorupţie au arătat că, începînd cu 2009, reprezentanţii CCIMB au demarat derularea a 27 de proiecte, cofinanţate din bugetul Fondului Social European în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007 – 2013.

În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că, în perioada 2010 – 2012, în contextul implementării a patru dintre acestea, inculpaţii Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Dimitriu Sorin-Petre, Mihuţ Gabriel-Dan, beneficiind de sprijinul inculpatei Vasilescu Laurenţia, au schimbat, fără respectarea dispoziţiilor legale, destinaţia fondurilor obţinute din bugetul general al UE sau din cele administrate de aceasta ori în numele ei, pe care le-au utilizat pentru alte destinaţii ce nu erau aferente proiectelor, în funcţie de anumite necesităţi ale C.C.I.B.

„Astfel, suma de 2.081.953 lei a fost transferată din conturile de prefinanţare ale celor patru proiecte în contul curent al CCIMB şi a fost utilizată pentru: plata unor obligaţii către bugetul de stat, plăţi către furnizori sau drepturi salariale ce nu erau aferente proiectelor respective, precum şi pentru restituirea sumelor de bani provenite din alte proiecte“, conform unui comunicat al DNA.

CCIMB a restituit 1.982.617 lei din cei de 2.081.953 lei utilizaţi în alte destinaţii decît cele prevăzute în proiect. Ministerul Educaţiei se constituise parte civilă în proces cu suma de 3.015.918 lei.

Alte două dosare

Dimitriu a mai fost inculpat de DNA în alte două dosare, pentru infracţiuni similare. Spre finalul anului 2014, era acuzat că a spoliat angajaţii de drepturile salariale, fiind cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii în scopul obţinerii pentru altul de bunuri sau alte foloase, abuz în serviciu şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale UE.

Faptele au avut loc în perioada 2010 – 2012, în contextul derulării unor proiecte cu finanţare europeană. Salariaţii primeau bani de la angajator, iar prin contracte adiţionale lucrau şi erau plătiţi şi pentru proiecte. Conducerea a pus în aplicare o formă de a obţine bani provenind din implementarea proiectelor prin intermediul angajaţilor, determinîndu-i să semneze contracte de „sponsorizare“.

Fiecare dădea lunar din veniturile salariale între 30% şi 70% către CCIB, 48 din cei 58 de salariaţi ai Camerei fiind puşi în faţa faptului împlinit. La leafă aceştia primeau doar diferenţa dintre salar şi sponsorizare, plus chitanţa cu suma reţinută.

Între septembrie 2010 – martie 2012, CCIB a încasat „sponsorizări“ de circa 4 milioane de lei, din care 43.373 lei de la persoane juridice şi 3,97 milioane de la persoane fizice, în principal angajaţi. Banii erau folosiţi de inculpaţi pentru patrimoniul CCIB, asupra căruia deţineau controlul.

„Inculpatul Dimitriu Sorin plătea sume considerabile din salariile angajaţilor către preşedintele Camerei de Comerţ, Mihail Vlasov, prin intermediul unui presupus contract de asistenţă juridică cu un onorariu exorbitant“, spuneau procurorii DNA.

În august 2017 Dimitriu era trimis în judecată, cu aceiaşi coinculpaţi. Asta după ce au decis accesarea şi implementarea mai multor proiecte cu finanţare nerambursabilă atît pentru susţinerea activităţii curente, plăţii salariilor curente ale angajaţilor sau achitării datoriilor către stat sau furnizori, cît şi pentru obţinerea unor avantaje financiare nerambursabile.

Scopul inculpaţilor nu a fost doar acela de a derula proiectele şi de a beneficia de potenţialele cîştiguri financiare pentru entitate ori pentru angajaţii acesteia, ci şi de a frauda fondurile obţinute, prin utilizarea acestora în alte destinaţii decît cele pentru care au fost alocate, în funcţie de anumite necesităţi ale CCIB.

Ministerul Dezvoltării se constituise parte civilă cu 48.790.143,47 de lei.

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 65 de cazuri noi. Naţional – 3.353 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ, rata de infectare este de 1,44 la mia de locuitori ■ la nivel naţional în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 63 de decese ■

Până astăzi, 15 ianuarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 688.270 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

618.673 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.353 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 788 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 17.098 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 14.01.2021 (10:00) – 15.01.2021 (10:00) au fost raportate 63 de decese (40 bărbați și 23 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Brăila, Bistrița-Năsăud,  Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea și Ilfov.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 14 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 23 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 19 decese la categoria de peste 80 de ani.

60 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 2 pacienți decedați nu prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.635. Dintre acestea, 1.091 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.129.855 de teste RT-PCR și 35.282 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 25.626 teste RT-PCR (14.620 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.006 la cerere) și 5.453 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 33.519 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.599 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 68.663 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 89 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.398 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 572 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 14 ianuarie, 4.858 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 756.300 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 7.396 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.941 în Italia, 1.487 în Spania, 173 în Marea Britanie, 125 în Franța, 3.110 în Germania,  93 în Grecia, 49 în Danemarca, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 7 în Suedia,  131 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 36 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Bulgaria, 12 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 12 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 79 în Irlanda și câte unul în Argentina, Tunisia, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Singapore, Slovenia, Federația Rusă și Croația. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 135 de cetățeni români aflați în străinătate, 33 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 3 în Irlanda, 2 în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

 

Citește știrea

Actualitate

Ars de viu în locuinţă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Trupul neînsufleţit al unui bărbat în vârstă de 65 de ani a fost găsit de pompierii nemţeni solicitaţi să stingă un incendiu izbucnit, vineri, 15 ianuarie, la o gospodărie din comuna Tarcău. Intervenţia pompierilor este în desfăşurare.

“Prin apel la 112, pompierii au fost înștiințati despre producerea unui incendiu la o locuință din comuna Tarcău.

La locul solicitării s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Piatra Neamț cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD,  un echipaj de pompieri cu o autospecială de la SVSU Bicaz și pompieri voluntari din cadrul SVSU Tarcău.

Incendiul se manifesta generalizat în interiorul unei locuințe.

Incendiul a fost localizat de către forțele de intervenție.

Din păcate,  în interiorul locuinței,  pompierii au găsit trupul carbonizat al unui bărbat în vârstă de 65 de ani.

Se lucrează pentru lichidarea incendiului”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Ex-director în primărie, deces într-un accident

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ inginerul Remus Grăjdeanu, fost director în aparatul de specialitate al primarului Laurenţiu Leoreanu, a fost victima unui grav accident rutier ■ maşina pe care o conducea a fost implicată într-o tamponare, răsturnîndu-se într-un pîrîu ■

Unul dintre foştii directori din Primăria Roman, inginerul Remus Grăjdeanu, născut la 12 august 1967, a decedat într-un cumplit accident de circulaţie petrecut în ziua de 13 ianuarie, în comuna Onişcani, din judeţul Bacău. Între 1 mai 2009 şi 22 aprilie 2015, el a îndeplinit funcţia de director al Direcţiei Autorizări Evenimente Administrare Trafic Rutier din cadrul administraţiei romaşcane, în timpul mandatului primarului Laurenţiu Leoreanu, ocupîndu-se de problemele legate amenajarea parcărilor şi, în general de atribuţiile primăriei în domeniul circulaţiei rutiere.

Absolvent al Colegiului Naţional Roman Vodă, al Facultăţii de Mecanică din cadrul Universităţii Politehnice Iaşi şi al Facultăţii de Autovehicole Rutiere Braşov, Remus Grăjdeanu deţinea atestate profesionale pentru toate categoriile. Lector de cursuri de legislaţie rutieră în judeţele Neamţ, Bacău, Iaşi şi Suceava, Remus Grăjdeanu era foarte apreciat de oamenii din domeniul.

Inginerul a fost membru permanent al Comisiei de Circulaţie Rutieră şi este „artizanul“ sensului Giratoriu de la Favorit. A format ani în şir conducători auto, predînd şi la una din şcolile de şoferi amatori din municipiul Roman. Căsătorit, Remus Grăjdeanu avea doi copii, un băiat şi o fată. Ca om era extrem de credincios, susţin prietenii, care spun că a făcut nenumărate pelerinaje la Muntele Athos.

În ziua în care s-a produs cumplitul accident care i-a curmat viaţa, Remus Grăjdeanu se întorcea de la Bacău, de la un curs de legislaţie rutieră. Conform unui comunicat de presă al Inspectoratului de Poliţie Bacău, el ar fi fost victima unui incident produs pe 13 ianuarie pe DN 2 – E-85, maşina pe care o conduce romaşcanul izbindu-se frontal într-un autoturism condus de un bărbat de 60 de ani din comuna Filipeşti, autovehiculul în care se afla romaşcanul răsturnîndu-se în albia unui pîrîu.

Citește știrea

Trending