Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Ex-parlamentarii, muritori de foame?

Știre publicată în urmă cu

în data de

• joi, proiectul de lege care stipula unele privilegii pentru parlamentari a fost votat • dupã ce presedintele Bãsescu s-a opus primei variante a proiectului, unele „facilitãti“ au rãmas, unele nu •

Reprezentantii Partidului România Mare sustin cã nu este normal ca parlamentarii sã rãmînã fãrã sprijin financiar, atunci cînd nu mai obtin un nou mandat. Motivul? Pentru multi dintre acestia, indemnizatia pe care o primesc este singura sursã de venituri. Senatorul PRM de Neamt, Viorica Moisiuc, s-a referit la refuzul presedintelui Traian Bãsescu de a promulga actul legislativ care stipula o serie de privilegii pentru demnitari, între care pasaport diplomatic pentru toti membrii familiei si pãstrarea legitimatiei de parlamentar si dupã încetarea mandatului. Pe de altã parte, exponentul PRM a afirmat cã în toate tãrile europene, formula de sprijin acordatã fostilor parlamentari este consistentã: „În toate statele europene, indiferent cîte legislaturi are în spate, cel care nu mai obtine un nou mandat beneficiazã de drepturi parlamentare timp de 1-2 ani. Singura tarã cu un termen mai redus – de 3 luni – este Polonia. Nu toti parlamentarii sînt capitalisti, bancheri sau actionari. Foarte multi trãiesc din indemnizatiile pe care le primesc. Mircea Ionescu Quintus, care a fost presedinte al Senatului, trãieste dintr-o pensie de 4,5 milioane de lei. Un alt fost parlamentar, rãmas fãrã venituri, trãieste într-un cort la marginea Iasului. Mi se pare normal ca un parlamentar care îsi încheie mandatul sã nu fie lãsat fãrã venituri. A fost aprobatã o prevedere care stipuleazã ca parlamentarii sã beneficieze de drepturile pe care le-au avut în perioada exercitiului timp de 3 luni, pînã cînd îsi gãsesc de lucru, ori se pensioneazã. Indemnizatia nu include sporuri. Noua reglementare prevede ca pensionarii care au un mandat sã primeascã 20 % din indemnizatie, cei cu douã mandate – 40 %, iar cu trei – 60 %. Indemnizatia netã a unui senator este de 30 milioane de lei. Pe de altã parte, nu este vorba despre cumul de pensii: cel în cauzã poate opta pentru pensia cea mai mare, alegînd între cea obtinutã de la locul de muncã si pensia ce îi revine din activitatea parlamentarã. Dacã este sã facem comparatie cu pensiile judecãtorilor – care reprezintã 80% din ultimul salariu, nici unul nu obtine mai putin de 50-60 milioane de lei“.

Bãsescu s-a opus unor privilegii Reamintim cã Traian Bãsescu a cerut, în ianuarie, Parlamentului sã reexamineze Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor, considerînd cã alesii neamului si-au stabilit o serie de avantaje care „se constituie în privilegii interzise de Constitutia României“. Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, atît avantajele excesive stabilite de parlamentari, cît si regimul juridic al acestora, în materie procesualã penalã, contin dispozitii care încalcã Constitutia României. Bãsescu semnala si faptul cã pãstrarea legitimatiei si însemnului dupã încetarea mandatului de parlamentar ar crea multiple situatii nefiresti, mai ales cã nici un alt demnitar nu are un astfel de privilegiu. Seful statului nu era de acord ca membrii familiilor parlamentarilor sã aibã pasaport diplomatic si nici ca deputatii si senatorii sã beneficieze, chiar si dupã expirarea mandatului, de o indemnizatie tranzitorie, pînã la obtinerea unei retributii salariale sau a unor venituri din activitãti independente. O altã obiectie formulatã de presedinte face referire la pensiile de serviciu ale parlamentarilor, care nu tin cont de proportionalitatea cuantumului pensiei cu sumele efectiv cotizate. „Prin cererea de reexaminare, seful statului nu sustine atribuirea unor asemenea drepturi întrucît ele sînt discriminatorii fatã de alte categorii de demnitari si, prin aceasta, neconstitutionale. În plus, nu trebuie uitat cã demnitãtile se exercitã în interesul poporului, astfel cã nu pot fi detasate de perceptia si de starea economicã generalã“, se afirmã în comunicatul citat. De asemenea presedintele a solicitat Parlamentului reformularea art. 23 alin. (5) din lege, astfel încît sã nu poatã fi interpretat în sensul cã „parlamentarii nu pot fi chemati ca martori în procese penale, în fata politiei ori a parchetului, deoarece s-ar încãlca astfel liberul acces la justitie al persoanei vãtãmate din acel proces, garantat de Constitutia României“. „Din aceleasi motive, pentru a nu împiedica realizarea justitiei, trebuie eliminatã posibilitatea de a ascunde organelor judiciare faptele si informatiile de care deputatul sau senatorul a luat la cunostintã în exercitarea mandatului“, considerã seful statului. În ceea ce priveste reglementarea din lege stabilitã în cazul în care un parlamentar este retinut, arestat sau perchezitionat, presedintele Traian Bãsescu considerã cã trebuie stabilitã o procedurã în concordantã cu prevederile Constitutiei. Joi, 16 februarie, parlamentarii au adoptat în sedinta comunã a celor douã camere, amendamentele la propriul statut. Acestea au fost propuse de o comisie specialã care a reexaminat proiectul acestei legi la cererea presedintelui. O parte din privilegii au rãmas altele nu. În aceastã nouã formã, care este definitivã, se micsoreazã la trei zile termenul în care comisia juridicã a unei camere trebuie sã întocmeascã raport legat de cererile venite de la ministrul justitiei de încuviintare a retinerii, arestãrii sau perchezitiei unui parlamentar. Pînã acum termenul era de 15 zile. Potrivit statutului adoptat, parlamentarii care au detinut trei mandate sînt asimilati din punct de vedere al categoriei de pensie în care se încadreazã, cu magistratii. De asemenea, parlamentarii care nu au mai fost alesi si nu beneficiazã de alte surse de venit, mai au dreptul si la o asa-numitã indemnizatie tranzitorie de trei luni.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending