Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Ex-parlamentarii, muritori de foame?

Știre publicată în urmă cu

în data de

• joi, proiectul de lege care stipula unele privilegii pentru parlamentari a fost votat • dupã ce presedintele Bãsescu s-a opus primei variante a proiectului, unele „facilitãti“ au rãmas, unele nu •

Reprezentantii Partidului România Mare sustin cã nu este normal ca parlamentarii sã rãmînã fãrã sprijin financiar, atunci cînd nu mai obtin un nou mandat. Motivul? Pentru multi dintre acestia, indemnizatia pe care o primesc este singura sursã de venituri. Senatorul PRM de Neamt, Viorica Moisiuc, s-a referit la refuzul presedintelui Traian Bãsescu de a promulga actul legislativ care stipula o serie de privilegii pentru demnitari, între care pasaport diplomatic pentru toti membrii familiei si pãstrarea legitimatiei de parlamentar si dupã încetarea mandatului. Pe de altã parte, exponentul PRM a afirmat cã în toate tãrile europene, formula de sprijin acordatã fostilor parlamentari este consistentã: „În toate statele europene, indiferent cîte legislaturi are în spate, cel care nu mai obtine un nou mandat beneficiazã de drepturi parlamentare timp de 1-2 ani. Singura tarã cu un termen mai redus – de 3 luni – este Polonia. Nu toti parlamentarii sînt capitalisti, bancheri sau actionari. Foarte multi trãiesc din indemnizatiile pe care le primesc. Mircea Ionescu Quintus, care a fost presedinte al Senatului, trãieste dintr-o pensie de 4,5 milioane de lei. Un alt fost parlamentar, rãmas fãrã venituri, trãieste într-un cort la marginea Iasului. Mi se pare normal ca un parlamentar care îsi încheie mandatul sã nu fie lãsat fãrã venituri. A fost aprobatã o prevedere care stipuleazã ca parlamentarii sã beneficieze de drepturile pe care le-au avut în perioada exercitiului timp de 3 luni, pînã cînd îsi gãsesc de lucru, ori se pensioneazã. Indemnizatia nu include sporuri. Noua reglementare prevede ca pensionarii care au un mandat sã primeascã 20 % din indemnizatie, cei cu douã mandate – 40 %, iar cu trei – 60 %. Indemnizatia netã a unui senator este de 30 milioane de lei. Pe de altã parte, nu este vorba despre cumul de pensii: cel în cauzã poate opta pentru pensia cea mai mare, alegînd între cea obtinutã de la locul de muncã si pensia ce îi revine din activitatea parlamentarã. Dacã este sã facem comparatie cu pensiile judecãtorilor – care reprezintã 80% din ultimul salariu, nici unul nu obtine mai putin de 50-60 milioane de lei“.

Bãsescu s-a opus unor privilegii Reamintim cã Traian Bãsescu a cerut, în ianuarie, Parlamentului sã reexamineze Legea privind statutul deputatilor si al senatorilor, considerînd cã alesii neamului si-au stabilit o serie de avantaje care „se constituie în privilegii interzise de Constitutia României“. Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, atît avantajele excesive stabilite de parlamentari, cît si regimul juridic al acestora, în materie procesualã penalã, contin dispozitii care încalcã Constitutia României. Bãsescu semnala si faptul cã pãstrarea legitimatiei si însemnului dupã încetarea mandatului de parlamentar ar crea multiple situatii nefiresti, mai ales cã nici un alt demnitar nu are un astfel de privilegiu. Seful statului nu era de acord ca membrii familiilor parlamentarilor sã aibã pasaport diplomatic si nici ca deputatii si senatorii sã beneficieze, chiar si dupã expirarea mandatului, de o indemnizatie tranzitorie, pînã la obtinerea unei retributii salariale sau a unor venituri din activitãti independente. O altã obiectie formulatã de presedinte face referire la pensiile de serviciu ale parlamentarilor, care nu tin cont de proportionalitatea cuantumului pensiei cu sumele efectiv cotizate. „Prin cererea de reexaminare, seful statului nu sustine atribuirea unor asemenea drepturi întrucît ele sînt discriminatorii fatã de alte categorii de demnitari si, prin aceasta, neconstitutionale. În plus, nu trebuie uitat cã demnitãtile se exercitã în interesul poporului, astfel cã nu pot fi detasate de perceptia si de starea economicã generalã“, se afirmã în comunicatul citat. De asemenea presedintele a solicitat Parlamentului reformularea art. 23 alin. (5) din lege, astfel încît sã nu poatã fi interpretat în sensul cã „parlamentarii nu pot fi chemati ca martori în procese penale, în fata politiei ori a parchetului, deoarece s-ar încãlca astfel liberul acces la justitie al persoanei vãtãmate din acel proces, garantat de Constitutia României“. „Din aceleasi motive, pentru a nu împiedica realizarea justitiei, trebuie eliminatã posibilitatea de a ascunde organelor judiciare faptele si informatiile de care deputatul sau senatorul a luat la cunostintã în exercitarea mandatului“, considerã seful statului. În ceea ce priveste reglementarea din lege stabilitã în cazul în care un parlamentar este retinut, arestat sau perchezitionat, presedintele Traian Bãsescu considerã cã trebuie stabilitã o procedurã în concordantã cu prevederile Constitutiei. Joi, 16 februarie, parlamentarii au adoptat în sedinta comunã a celor douã camere, amendamentele la propriul statut. Acestea au fost propuse de o comisie specialã care a reexaminat proiectul acestei legi la cererea presedintelui. O parte din privilegii au rãmas altele nu. În aceastã nouã formã, care este definitivã, se micsoreazã la trei zile termenul în care comisia juridicã a unei camere trebuie sã întocmeascã raport legat de cererile venite de la ministrul justitiei de încuviintare a retinerii, arestãrii sau perchezitiei unui parlamentar. Pînã acum termenul era de 15 zile. Potrivit statutului adoptat, parlamentarii care au detinut trei mandate sînt asimilati din punct de vedere al categoriei de pensie în care se încadreazã, cu magistratii. De asemenea, parlamentarii care nu au mai fost alesi si nu beneficiazã de alte surse de venit, mai au dreptul si la o asa-numitã indemnizatie tranzitorie de trei luni.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Jandarmii si politistii sînt la datorie si de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cadrele celor douã instititutii vor fi în stradã pentru prevenirea evenimentelor nedorite

Jandarmeria si Politia Neamt au dispus intensificarea mãsurilor si suplimentarea efectivelor pentru asigurarea unui climat de ordine, sigurantã si liniste publicã, la nivel întregului judet, precum si pentru solutionarea operativã a sesizãrilor care vor veni în mini-vacanta dintre ani. „În perioada 30 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, jandarmii vor actiona zilnic, la nivelul judetului, pentru ca cetãtenii sã se poatã bucura de mini-vacanta prilejuitã de trecerea dintre ani în conditii de sigurantã si liniste publicã“, a declarat cãpitanul Marius Gãmãnut, purtãtor de cuvînt al Jandarmeriei Neamt. Pentru a preveni orice incidente ce ar putea tulbura ordinea publicã, precum si pentru descurajarea faptelor antisociale, jandarmii vor fi prezenti în stradã si vor patrula pe traseele de deplasare cãtre zonele unde se organizeazã evenimente, în zonele si arterele intens circulate, precum si în zonele aglomerate. De asemenea, ca urmare a afluentei de turisti, în aceastã perioadã Jandarmeria Montanã si-a suplimentat efectivele, fiind pregãtitã sã intervinã în situatii de urgentã, pentru salvarea celor aflati în dificultate. Inspectoratul de Jandarmi desfãsoarã în aceastã perioadã actiuni pentru prevenirea si combaterea fenomenului contraventional si infractional, prin monitorizarea respectãrii legislatiei referitoare la regimul materialelor pirotehnice. Jandarmeria recomandã persoanelor care participã la evenimente sã manifeste rãbdare, sã respecte indicatiile fortelor de ordine si sã evite implicarea în conflicte de orice naturã. În aceastã perioadã, pãrintii sînt rugati sã supravegheze cu atentie sporitã copiii, pentru a preveni eventualele accidente survenite în urma folosirii obiectelor de distractie pe bazã de amestecuri pirotehnice. Cu ocazia trecerii în noul an, Jandarmeria Neamt ureazã tuturor un cãlduros La Multi Ani! În ceea ce priveste Politia, peste 500 de cadre, cu aproape 250 de autospeciale, vor fi la datorie în perioada mentionatã mai sus. Din totalul politistilor angrenati suplimentar, 400 sînt de la Ordine publicã, aproape 100 de la Rutier, iar restul de la Transporturi, Investigatii criminale, Investigarea criminalitãtii economice, luptãtori de la Interventia rapidã si de la Arme, explozivi si substante periculoase. Va fi monitorizat si traficul rutier, pe toate drumurile nationale, judetene si autostrãzi, pentru fluidizarea circulatiei si prevenirea evenimentelor nedorite.

Citește știrea

Trending