Contactează-ne

Actualitate

Ev Mediu în unele comune din Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un locuitor din Secuienii Noi a trimis Monitorului o descriere a condiţiile în care este silit să trăiască ■ problemele sunt numeroase: cu salubrizarea şi canalizarea, cu accesul la energie electrică şi gaz, cu telefonia şi internetul ■

Deşi majoritatea politicienilor se dau de ceasul morţii să ne convingă cât de multe au făcut ei pentru ţara asta şi se bat cu cărămida în piept că ne-au băgat în Europa, în unele comune din Neamţ condiţiile sunt încă de ev mediu. Aşa rezultă şi dintr-o descriere, trimisă Monitorului de un cititor din Secuienii Noi, în care acesta prezintă condiţiile în care este silit să trăiască în anul de graţie 2021 într-o ţară aşa-zis europeană. Şi nu e undeva la marginea civilizaţiei, în sensul că nu e în vreun vârf de munte sau la vreo margine de deşert, ci chiar la o stradă “principal de europeană”.

“Numele meu este Bejenaru Rareş, sunt născut şi crescut în judetul Neamţ, sat Secuienii Noi, comuna Secuieni. Am trăit peste 10 ani în Piteşti, judeţul Argeş unde deţin şi câteva companii, iar de un an de zile am decis să mă mut înapoi în satul natal unde să dezvolt şi să continui afacerile pe care le deţin. Dar aici cum era de aşteptat doar jocuri de culise, încrengături şi atât, ca în rest nimic nu se vrea a se face.

Casa mea şi spaţiul unde îmi desfăşor activitatea este exact la intrarea în Secuienii Noi dinspre Roman, până în staţia Rompetrol. De 20 de ani nu avem curent electric (avem o reţea proprie plătită de noi, dar cu costuri enorme), gaze deşi s-au tras pe toate coclaurile la noi nu, salubrizare nu este, terenuri abandonate devenite focare de infecţie şi adăposturi pentru animale sălbatice. Canalizare nici vorbă. Cunosc mediul administrativ şi interesele din interior dar e imposibil ca în 2021 pe Drumul „European” E85 (cu un trafic de 5.000 maşini pe zi) care ar trebui să fie un exemplu al comunei, să trăim ca în Evul Mediu”, îşi începe povestea cititorul Monitorului.

Canalizare ba, salubrizare nu, taxă însă da

Şi cetăţeanul nostru ia pe rând problemele: “Canalizare nici vorbă. Recent, tocmai ce a fost mama mea să plătească impozitul pe casă şi teren iar cei de la primărie au solicitat şi plata salubrizării pe anul 2020, dar noi nu avem tomberon şi nici vreodată nu a oprit nimeni să ne întrebe de gunoaie. Din contră, eu l-am sunat acum câteva zile pe domnul viceprimar şi i-am spus că aş avea o remorcă de gunoaie de care aş vrea să mă debarasez achitând costurile pe care le implică acest lucru şi mi s-a transmis că, cel mult, pot să închiriez de la ei un buldoexcavator, dar în rest comuna nu deţine groapă de gunoi. Să mă descurc la Roman. Noi avem groapa noastră betonată de gunoi, dar din cauza animalelor sălbatice care sunt “găzduite” dp terenul unui vecin, teren nelocuit, este tot timpul răscolită şi oricât ai strânge a doua zi e la fel”, spune cetăţeanul.

“Ocoliţi” şi de gazul metan. Replica unui primar “gospodar”

Probleme sunt şi cu accesul la gazul metan: “Anul trecut s-au tras gaze în comuna Secuieni. După zeci de intervenţii, discuţii cu primarul, cu distribuitorul de gaze, cu cine am putut, am rămas tot la lemne de foc. Citez pe domnul primar care mi-a răspuns la întrebarea mea dacă cumpăr lemne sau ne trage gazele: “fiecare om gospodar ar trebui să aibă o căruţă de lemne”. Domn primar cu ocazia asta vă anunţ că eu am avut 7 maşini de 5 tone de lemne însemnând 35 de tone. Acum datorită dumneavoastră am înţeles că sunt un gospodar exemplar al comunei.

După multe căutări am făcut rost şi de proiectul de gaze şi ghici ce, strada principală şi „Europeană” nici măcar nu era trecută în proiect. Cei ce au făcut proiectul au preferat să meargă doi kilometri pe drumul comunal unde nu se afla nici o gospodărie decât să treacă prin faţa noastră ajungând în acelaşi punct şi având aceeaşi distanţă şi unde sunt vreo 7 solicitări de racordare la gaze. Cunoscând pe domnul Cătălin Fierăstrău, de la firma care se ocupă de gaze, am discutat şi mi-a zis că el nu poate face nimic atât timp cât nu suntem în  proiect şi doar poate să mă ajute cu o reducere de costuri pentru a-mi trage gaze în regie proprie.

Precizez că am un copil mic şi de asta am luptat pentru a trage gaze dar atât am putut, iar în regie proprie nu am vrut deoarece conform legilor regia proprie e regia tuturor pe banii tăi şi mi se părea o nedreptate lucrul asta pentru că şi eu plătesc taxe şi impozite la fel ca toţi cetăţenii din comună. În schimb s-au tras gaze pe nişte coclauri unde când plouă nu mai poţi intra nici cu maşina.Bănuiesc că v-aţi prins că acolo stau nişte rude, etc, ale unora din primărie. Nu dau nume pentru că nu ăsta e scopul a ceea ce vă scriu”, îşi continuă povestea cetăţeanul nostru.

Electricitatea, amăgire înainte de alegeri

Interesantă este şi povestea privind… electricitatea. Înainte şi după alegeri. “De 21 de ani de când suntem mutaţi aici nu am avut aşa ceva decât în regie proprie cu costuri imense fiind curent trifazic şi cu pierderi în reţea. Am schimbat zeci de transformatoare şi tot degeaba. Dar anul trecut cu o lună înainte de alegeri minunea s-a întâmplat şi-au început să răsară stâlpi de curent. Mă simţeam ca la Vegas. Doar că au trecut alegerile şi nici până în ziua de azi nu s-a mai dat drumul la curent. Doar vecinul mă mai sună dacă mai ştiu ceva, el având interdicţie în primărie că s-a certat cu ei (primăria fiind conform legii proprietate „privată”)”, mai spune cetăţeanul nostru.

Vecinul şi “civilizaţia” italiană şi porcul mâncat de şobolani

Şi necazurile acestuia nu se opresc la cele deja prezentate. Mai sunt: “Lângă noi se află un teren al unui domn italian, de un hectar jumate, care a fost abandonat de vreo 10 ani, iar pe el se află toată fauna şi toată flora Europei. Am făcut zeci de sesizări, au venit şi pompierii că a luat foc …  Acum eu nu mai vreau să fie curăţat, vreau să fie trecut în patrimoniul Unesco ca rezervaţie naturală. Lăsând gluma la o parte, e un focar de infecţie acolo, e o “gazdă” pentru toţi ce au nevoie să arunce gunoaie. E dezastru şi nu se ia nici o măsură, nimic, nimic. Când m-am mutat, am cumpărat un porc. Am copil şi am zis să facem şi noi obiceiurile să le vadă şi copilul. De unde, porcul a murit mâncat de şobolanii veniţi de pe terenul vecin”, mai povesteşte, făcând haz de necaz, cetăţeanul.

Nici măcar internet…

Şi dacă porcul a fost răpus de şobolani, ce să mai vorbim de… Internet: “În anul 2021, după cum bine ştim cu toţii, aceste servicii, telefonie şi internet, sunt indinspensabile oricărei familii, dar la Secuienii Noi lucrurile nu stau aşa. La Secuienii Noi nu a fost şi nici nu va fi vreodată Internet decât cu costuri imense suportate de cetăţeni. Revenim la aceeaşi situaţie de regie proprie în care internetul costă pe lună şi 300 ron”.

Iar cetăţeanul nostru termină în aceeaşi notă, pe bună dreptate, sumbră: “Cam asta se întâmplă în anul 2021 în comuna Secuieni, sat Secuienii Noi, la strada principală şi europeană. Nu am dat nume şi nu o să dau pentru că eu nu caut vinovaţi, eu caut soluţii, dar m-am săturat să mă lupt cu morile de vânt şi m-am săturat de minciuni şi promisiuni. Am 31 de ani, am văzut cam toată Europa dar ca aici nu am văzut nicăieri. După ce că se simte o economie net inferioară faţă de sud-ul ţării, nici măcar gospodari nu ştim să fim. În condiţiile date înţelegem de ce străinătatea este o variantă pentru mulţi dintre noi şi cei care se întorc aici nu rezistă mai mult de un an sau doi… Ca să schimbăm ceva, avem nevoie de condiţii. Nimic mai mult”.

Ce ar mai fi de adăugat? Mai nimic decât să le spunem primarului şi autorităţilor că respectăm deocamdată decizia cetăţeanului nostru de a nu da nume. Deocamdată. Dacă nu îi sunt rezolvate măcar parte din probleme, o să dăm noi nume. Se aude “domnilor” politicieni?!

 

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Sporurile dascălilor, probabil la judecată

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ premierul a promis că anul acesta nu vor fi tăiate sporurile ■ sindicaliştii spun că unele dintre el nu sînt sporuri, ci gradaţia de merit, dirigenţia, sporul de şcoală specială şi sporul pentru drepturi salariale ■ tăierea acestora ar putea aduce o avalanşă de acţiuni în instanţă ■

La recenta întîlnire a premierului Florin Cîţu şi a factorilor de decizie din învăţămînt cu liderii principalelor confederaţii au fost aduse în discuţie intenţiile Guvernului de a „umbla“ la sporurile dascălilor, care, în opinia oamenilor din sistem, nu prea ar fi sporuri ci drepturi.

E vorba de gradaţiile didactice, de indemnizaţiile de dirigenţie, conducere şi de sporul pentru şcolile speciale. Liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt Neamţ, Gabriel Ploscă, aduce o serie de lămuriri privitoare la chestiunile ridicate de sindicate faţă de nemulţumirile de ordin salarial ale cadrelor didactice.

„Săptămîna trecută a avut loc la sediul Guvernului o întîlnire a federaţiilor reprezentive din învăţămînt, cu prim-ministrul, Florin Cîţu, cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, , la care a fost de faţă şi secretarul de stat în MEN, Gigel Paraschiv şi directorul Direcţiei Financiare, Mihai Păunică, întrunire la care s-au discutat mai multe probleme importante din sistemul de educaţie din România.

Printre altele s-a discutat despre sporurile din învăţămînt care, categoric, nu sînt atît de multe şi atît de mari precum se vehiculează în presă. Referitor la aceste sporuri, aşa cum a anunţat premierul, nu va fi o tăiere a acestora. A fost luat în discuţie modul de calcul a drepturilor salariale, care este unul incorect, aşa cum am subliniat noi, reprezentanţii sindicatelor.

E vorba de gradaţia de merit, dirigenţia, sporul de şcoală specială şi sporul pentru învăţămîntul simultan, care, repet nu sînt sporuri, ci sînt drepturi salariale. Totul se calculează la nivelul salariului mediu în plată. Liderii noştri au atras atenţia factorilor guvernamentali că tăierea acestor drepturi va aduce o avalanşă de acţiuni în instanţe, situaţie în care statul va trebui să plătească mai mult, ulterior.

Preşedintele FSLI, Simion Hîncescu, a ţinut să atragă atenţia că aceste sume ar trebui prinse în proiectul de buget de anul acesta. Din păcate, premierul a spus că acest lucru nu mai poate fi făcut, pentru că proiectul a intrat pe fluxul aprobării legislative. În aceste condiţii, partea sindicală a mai spus că ar fi nevoie de circa 375 milioane lei, din rezerva bugetului educaţiei, sumă care ar trebui folosită pentru cheltuielile de personal, ca acestea să acopere calculul corect al salariilor“, a precizat Gabriel Ploscă, liderul FSLI Neamţ.

Premierul a promis sindicatelor că va lua în calcul varinta propusă, la rectificările bugetare din vară şi toamnă. A mai fost adusă în discuţie şi necesitatea urgentării procesului de imunizare a personalului, dar şi susţinerea unor măsuri de reformă a sistemului prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Reprezentanţii Guvernului au subliniat faptul că finanţarea şi reforma sistemului de educaţie reprezintă o prioritate şi toate măsurile ce urmează să fie luate sînt în concordanţă cu interesul comun pentru rezolvarea problemelor cronice de la nivelul sistemului de educaţie.

O nouă întîlnire de lucru cu premierul va avea loc în data de 10 martie 2021, dată la care se va constitui un grup de lucru format din reprezentanţi ai guvernului şi ai federaţiilor sindicale reprezentative, urmînd a se stabili şi calendarul de soluţionare a principalelor probleme din sistem.

La întîlnirea în discuţie au luat parte şi reprezentanţi ai elevilor, care au ridicat probleme legate de decontarea transportului, accesul egal la educaţie şi implicarea lor în evaluarea cadrelor didactice, nevoia de investiţii în infrastructura şcolară, de revizuire a costului standar per elev şi a cuantumului burselor.

Citește știrea

Actualitate

Bani în plus la mîncarea din spital, n-a fost să fie, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ consilieri PSD şi unul de la Pro România au iniţiat un proiect pentru majorarea alocaţiei de hrană a bolnavilor din spital ■ li s-au alăturat şi doi aleşi de la IPM ■ şedinţa nu s-a putut desfăşura pentru că din sală au lipsit ceilalţi consilieri ■

Grupul celor şase consilieri locali PSD, format din George Bălan, Andreea Broască, Ionuţ Ciocoiu, Radu Curpăn, Iulia Havrici – Tomşa şi Dragoş Moroşanu, la care s-a alăturat şi George Barcă, Pro România, a solicitat convocarea de îndată a CL Roman pentru data de 26 februarie, la sediul primăriei, pentru a dezbate un proiect de hotărîre, iniţiat de aceştia.

Se dorea majorarea alocaţiei de hrană pentru consumul colectiv din cadrul Spitalului de Urgenţă de la 10 lei/zi, la 15 lei, începînd cu 1 martie 2021. Conform unui comunicat de presă, iniţiatorii au apreciat că majorarea alocaţiei de hrană este posibilă, „ţinînd cont de faptul că România a închis anul 2020 cu o inflaţie de 2,1%, după scumpirea alimentelor cu 3,2% şi a serviciilor cu 2,7%, conform unor date INS, majorarea alocaţiei de hrană reprezentînd nu doar un act reparator firesc şi moral, ci şi o reală necesitate care influenţează direct actul medical, iar grija pentru pacienţi, pentru semenii noştri aflaţi în suferinţă ar trebui tratată cu prioritate.

Suma necesară este de 350.000 lei. Pe cale de consecinţă, propunem majorarea nivelului alocaţiei de hrană (…) de la valoarea de 10 lei/zi, reperul «Alţi bolnavi adulţi», la valoarea de 15 lei/zi, începînd cu 1 martie 2021. Sumele necesare acoperirii costurilor suplimentare generate de majorare vor fi asigurate din bugetul local al Municipiului Roman, prin bugetul Spitalului de Urgenţă“, se preciza în comunicatul de presă al PSD. Iniţiatorilor li s-au alăturat şi cei doi consilieri ai Partidului Împreună pentru Moldova, Bogdan Roman şi Teo Baciu.

La şedinţă nu au participat nici primarul Leonard Achiriloaei şi nici viceprimarul Radu Samson. Secretarul municipiului, Gheorghe Carnariu, a explicat că pentru a trece un asemenea proiect ar fi fost necesară prezenţa a 11 consilierii, dar în sală au fost doar opt. În raportul de specialitate întocmit de directorul economic al Primăriei Roman, Ciprian Alexandru, se preciza că proiectul nu întrunea condiţiile de legalitate: „Pînă la aprobarea bugetului local nu se pot aproba cheltuieli ce nu se încadrează în limita de 1/12 din bugetul anului 2020.

Cheltuielile cu suplimentarea alocaţiei de hrană trebuie înscrise în bugetul local, neaprobat la această dată. În 2020, potrivit execuţiei bugetare, nu au fost alocate în bugetul local sume la acest capitol, drept pentru care nu se poate aloca o cotă de 1/12 din bugetul anului 2020 la titlul de cheltuială care nu a fost cuprins în bugetul anului precedent“.

Citește știrea

Actualitate

Condamnări grele în dosarul Udrea – Băsescu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ e vorba despre dosarul finanţării campaniei electorale din 2009 a fostului preşedinte Traian Băsescu ■ Elena Udrea a primit 8 ani de detenţie, iar Ioana Băsescu cu 3 mai puţin ■

Ziua de marţi, 2 martie, a fost iar una neagră pentru fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, ex-deputat de Neamţ în Colegiul uninominal Roman – Ion Creangă, care a fost judecată, alături de Ioana Băsescu şi alte cîteva nume grele în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009. Cauza s-a judecat la Curtea de Apel Bucureşti şi s-au pronunţat sentinţe grele.

Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare, fiind acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor, Ioana Băsescu, fiica cea mare a ex-preşedintelui Traian Băsescu, a primt o pedeapsă mai mică, de 5 ani închisoare. Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, a primit 6 ani de închisoare pentru luare de mită. În acelaşi dosar, Victor Tarhon, fost preşedinte al CJ Tulcea a primit 4 ani de închisoare pentru luare de mită. Jurnalistul Dan Cătălin Andronic a fost achitat pentru acuzaţiile de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă.

„Pentru mine a fost un şoc. M-am întors în ţară cu convingerea că ceva s-a schimbat în Justiţie şi că poţi să te aperi, ceea ce eu nu am făcut în dosarul Gala Bute. Am avut convingerea că ceva s-a schimbat şi că poţi să te aperi, că poţi să aduci probe, că acuzaţiile procurorilor doamnei Kovesi sînt nelegale, nedovedite.

Am probat în acest dosar absolut totul. Nu ştiu ce să mai fac. Am făcut tot ce se putea face. Am adus toate probele care se puteau aduce să demonstrez că acuzaţiile erau rupte de realitate“, a spus Elena Udrea după aflarea sentinţei.

Reamintim faptul că „blonda de la Cotroceni“, cum e încă numită ex-deputata Elena Udrea, a revenit în România în 8 iulie 2019, la aproape un an şi jumătate de la fuga sa în Costa Rica. Atunci şi-a anunţat revenirea în ţară pe Facebook, spunînd că a renunţat de bunăvoie la statutul de refugiat, pentru că vrea să îşi crească fetiţa acasă. Prima sa apariţie publică după întoarcerea în ţară a fost pe 12 septembrie 2019, la Curtea de Apel Bucureşti, în acest proces.

La aflarea veştii privind noua condamnare, evident deznădăjduită, Udrea a mai afirmat public că: „Laura Codruţa Kovesi nu iartă şi nu uită“. Sentinţa va putea fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Citește știrea

Trending