Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Europa pierde teren în fata Asiei la capitolul educatie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• diferentele de clasã ridicã obstacole în calea educatiei, aratã un studiu al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economicã • sistemul educational chinez are patru mii de ani •

Europa începe sã piardã teren în fata competitiei din Asia la capitolul educatie, se aratã într-un studiu al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economicã. Documentul aratã cã a trecut vremea cînd singura competitie pentru Europa erau tãrile în care forta de muncã era ieftinã, dar si slab pregãtitã, fiindcã acum state precum China si India oferã pregãtire la nivel înalt la costuri foarte mici. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economicã avertizeazã tãrile europene cã trebuie sã reformele scolile si universitãtile, astfel încît sã poatã face fatã competitiei acerbe venitã din Asia. Autorul studiului, Andreas Schleicher, afirmã cã trebuie alocati mai multi bani educatiei, fiindcã beneficiile economice pe termen lung vor acoperi inflatia. El dã ca exemplu „miracolul“ înfãptuit de Coreea de Sud, care, în anii 60, avea venituri pe cap de locuitor mai mici decît tãrile Americii de Sud, dar azi are una din cele mai ridicate rate de educatie din statele industrializate, de 97% în rîndul tinerilor între 24 si 35 de ani.

Diferentele de clasã Una din marile probleme ale Europei, aratã studiul, sînt diferentele de clasã, mai ales în Germania, Franta si Italia, diferente care ridicã obstacole în calea educatiei tinerilor. Europenii care vin dintr-un mediu socio-economic dificil nu au acces la acelasi nivel de educatie pe care îl primesc tinerii din familii bogate sau clasa de mijloc. Germania e datã ca exemplu unde diferentierea de clasã se face încã de la vîrsta de 10 ani, iar copiii din familii bogate au sanse de patru ori mai mari de a ajunge sã facã studii superioare. Si profesorii sînt criticati în studiul OECD fiindcã refuzã sã-si schimbe sistemul de predare în pofida recomandãrilor specialistilor, preferînd sã lucreze dupã metode care cred ei cã dau rezultate.

Recomandãri Studiul OECD cuprinde si o serie de recomandãri pentru eficientizarea sistemului de educatie din Europa. Þãrile europene trebuie sã creeze o retea de institutii de educatie care sã aibã libertatea de a acoperi cererile pietei si care sã rãspundã de rezultatele pe care le au. Accesul la sistemul de educatie trebuie sã fie îmbunãtãtit si deschis pentru toti tinerii iar universitãtile trebuie sã evolueze în asa fel încît sã rãspundã nevoilor impuse de stragiile companiilor moderne, conchide studiul OECD.

Sistemul educational chinez Timp de patru mii de ani chinezii au dat o mare importantã educatiei. Zhu este un profesor iesit oficial la pensie; are mai mult de optzeci de ani, dar continuã sã predea într-o scoalã sãteascã din provincia Hunan, din sud-vestul Chinei. Profesorul Zhu crede cã procesul de învãtãmînt trebuie sã aibã la bazã filosofia lui Confucius, veche de douã mii de ani, si actioneazã în consecintã. Acest tip de învãtãmînt a devenit tot mai putin popular si acceptat în ultimii ani, astfel încît la ora actualã în China au mai rãmas foarte putine scoli traditionale. La numai un kilometru distantã de scoala unde profesorul Zhu predã filosofia lui Confucius se aflã mult mai obisnuita scoalã primarã, iar planul de învãtãmînt de aici este unul modern. Ca peste tot în lume, copii se bucurã zgomotos de venirea pauzei. Numai cã, spre deosebire de alte tãri, dupã parcurgerea celor nouã ani de învãtãmînt obligatoriu în scoala statului, un numãr din ce în ce mai mare de copii din China îsi continuã studiile în scolile unde baza este filosofia veche de douã mii de ani. Si asta din cauzã cã, spun tinerii, nu prea au de ales. În scolile în care totul se învîrte în jurul filosofiei lui Confucius elevii învatã însã si altceva, mai practic, de exemplu matematicã si despre calculatoare. Iar profesorii mai tineri cred cã revigorarea acestui tip de învãtãmînt sãtesc si care costã putin i-ar putea ajuta pe copii sã se descurce mai bine în viatã. Alti profesori sînt însã sceptici. Profesorul Cao Jinqing, specialist în economie ruralã, este convins cã viitorul elevilor de la tarã ar fi mai bun în orasele din China. „Sã înveti materiile de bazã si sã iei examenele este singura cale pentru copii de la tarã de a ajunge la oras, si numai în orase se pot gãsi slujbe mai bune si mai bine plãtite“, spune profesorul Cao Jinqing. Parcã într-o altã lume, într-una dintre universitãtile de vîrf din Shanghai, studentii se aflã la cursul de dimineatã de tai chi. Astfel de universitãti au parte de o finantare impresionantã, iar rezultatele sînt pe mãsurã. Numai cã nici mãcar o diplomã obtinutã la o prestigioasã universitate chinezã nu garanteazã gãsirea unui loc de muncã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending