„Eu cred cã ar fi benefic pentru locuitorii judetului ca si Consiliul Judetean sã fie condus de cãtre un reprezentant al Aliantei D.A.“

• interviu realizat cu senatorul PNL de Neamt Serban Strãtilã

Reporter: Cum comentati situatia survenitã în ceea ce priveste sefia Consiliului Judetean? Serban Strãtilã: Dupã cum am precizat acum o sãptãmînã în cadrul unei conferinte de presã, declaratiile de avere si de interese ale domnului Dan Vasile Constantin ridicau unele semne de întrebare. Presa localã a investigat mai în amãnunt si a descoperit starea de incompatibilitate în care se afla presedintele Consiliului Judetean Neamt. Pot sã accept explicatia domnului Constantin cã în fapt nu a administrat acea societate comercialã, dar legea este clarã si a fost aplicatã în mod corect de cãtre domnul prefect Toader Mocanu cînd a emis ordinul de suspendare din functie a presedintelui CJ. Totusi, cred cã o modificare a legii ar fi oportunã în sensul acordãrii unei mai mari importante conflictului de interese si verificãrii provenientei averilor declarate. Nu am ce face si trebuie sã exemplific tot cu situatia domnului Dan Constantin: desi a fost suspendat datoritã unei incompatibilitãti care, poate, nu a produs alte efecte, delaratia de avere a domniei sale ridicã mari semne de întrebare si nu justificã în mod convingãtor provenienta dividendelor ridicate în sumã de 100.000 euro. De asemenea, nu trebuie sã uitãm cã acelasi domn Constantin, printr-o firmã la care este actionar, a încasat peste 1,5 miliarde lei din bugetul CL Piatra Neamt pentru editarea faimosului „raport“ al fostului primar PSD Ion Rotaru. Fireste cã vechii prieteni nu se uitã, astfel cã, astãzi, domnul Ion Rotaru ocupã – la limita legalitãtii – o functie pe mãsura competentei domniei-sale în conducerea societãtii Apa Serv. Nu cred cã este deloc o coincidentã faptul cã aceastã societate condusã de o pleiadã de manageri care mai de care mai „social-democrat“ scumpeste periodic apa rece pentru locuitorii municipiului Piatra Neamt, motivînd cu necesitatea asigurãrii resurselor pentru investitii. Domniile lor uitã cã un plan de afaceri se face o datã si bine, iar scopul investitiei este tocmai de a reduce pierderile – deci si costul apei – si nu de a asigura locuri „cãldute“ pentru membrii de vazã ai PSD-ului local. Reporter: Credeti cã Alianta are sansa sã cîstige postul de presedinte al CJ? Serban Strãtilã: Este dificil de apreciat. Dacã procedura de vot secret va fi respectatã întocmai, poate cã unii consilieri din actuala majoritate a CJ îsi vor exprima optiunea ca o apreciere realã a activitãtii fostului presedinte si nu dupã indicatiile de partid. Eu cred cã ar fi benefic pentru locuitorii judetului ca si Consiliul Judetean sã fie condus de cãtre un reprezentant al Aliantei D.A. pentru cã astfel se va îmbunãtãti colaborarea între autoritãtile locale si centrale. N-as vrea sã întelegeti cã în acest moment judetul nostru ar fi privat de anumite proiecte pe criterii politice. Dimpotrivã, toti reprezentantii actualei guvernãri de la nivelul autoritãtilor locale, a parlamentului si al guvernului au sustinut orice initiativã menitã a îmbunãtãti viata locuitorilor judetului, dar, din pãcate, presedintele CJ a dovedit în cîteva rînduri cã preferã sã ducã o politicã a „pusului betelor în roate“ numai pentru a dovedi sefilor lui de partid cã stie sã facã opozitie. Mai ales în perspectiva aderãrii la UE în 2007 acest gen de mentalitate trebuie sã disparã si sper ca noul presedinte al CJ, indiferent cum se va numi, sã îsi exercite mandatul asa cum o cere legea – în interesul cetãtenilor judetului. Reporter: Ati criticat vechile reglementãri privind regimul liberei circulatii a românilor peste hotare. Sînteti multumit de modificãrile fãcute? Serban Strãtilã: Nu numai cã am criticat vechile reglementãri, dar în plenul Senatului am sustinut amendamente care eliminau posibilitatea suspendãrii pasapoartelor pe simplul motiv al depãsirii termenului de sedere. Senatul a acceptat amendamentele, dar, din pãcate, unii reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor au refuzat cu o încãpãtînare demnã de o cauzã mai bunã cã acele prevederi erau o încãlcare flagrantã a drepturilor cetãtenilor români. Unii colegi din Alianta chiar mi-au reprosat la vremea respectivã pentru cã am sustinut un punct de vedere diferit de al guvernului, dar iatã cã, dupã cîteva luni, s-a dovedit cã demersul meu era corect. Toatã aceastã situatie demonstreazã faptul cã, desi ne aflãm la guvernare, în liniile a doua si a treia ale diferitelor institutii existã încã multi functionari promovati de vechea putere care sînt tributari unor mentalitãti ce tin de autoritarism si nu de respectul pentru cetãteni. Personal îmi doresc foarte mult promovarea votului uninominal si întãrirea rolului parlamentului si al consiliilor locale si judetene, pentru cã numai printr-o mai puternicã sustinere din partea oamenilor un reprezentant ales poate sã aibã un cuvînt mai greu de spus la adoptarea unor decizii care îi privesc direct. Reporter: Vinerea trecutã ati participat la o întîlnire cu reprezentanti ai mediului de afaceri din judet. Care au fost concluziile? Serban Strãtilã: Într-adevãr, în cadrul proiectului lansat în luna ianuarie, am considerat oportunã aceastã întîlnire între oameni de afaceri, autoritãti locale, reprezentanti ai institutiilor deconcentrate si ai unor organizatii non-guvernamentale. Dincolo de unele aspecte punctuale legate de modul de platã al concediilor medicale sau de aplicarea legislatiei fiscale, aproape toti cei de fatã au fost de acord cã marea problemã a mediului de afaceri si a societãtii românesti în ansamblu o constituie birocratia exageratã. Ca parlamentar am asistat la numeroase discutii în care se justificã crearea a tot felul de autoritãti, agentii si altfel de organisme din necesitatea adaptãrii la regulile UE. Cred cã este o conceptie gresitã si nu numãrul mai mare de functionari si de institutii va face mai usoarã integrarea, ci dimpotrivã. Chiar în cursul întîlnirii de vineri s-a dat ca exemplu o situatie în care o anumitã ordonantã de urgentã nu era conformã cu sistemul informatic de evidentã al domeniului la care se referea. Astfel, în loc sã se transfere simplu niste baze de date, oamenii au fost purtati pe drumuri cu tot felul de dosare. Asemenea situatii sînt foarte des întîlnite si trebuie sã se înteleagã cã reducerea birocratiei, informatizarea si transparenta sînt cãile prin care vom avea mai repede institutii europene si, totodatã, se va reduce coruptia.