Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Eu cred cã ar fi benefic pentru locuitorii judetului ca si Consiliul Judetean sã fie condus de cãtre un reprezentant al Aliantei D.A.“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu senatorul PNL de Neamt Serban Strãtilã

Reporter: Cum comentati situatia survenitã în ceea ce priveste sefia Consiliului Judetean? Serban Strãtilã: Dupã cum am precizat acum o sãptãmînã în cadrul unei conferinte de presã, declaratiile de avere si de interese ale domnului Dan Vasile Constantin ridicau unele semne de întrebare. Presa localã a investigat mai în amãnunt si a descoperit starea de incompatibilitate în care se afla presedintele Consiliului Judetean Neamt. Pot sã accept explicatia domnului Constantin cã în fapt nu a administrat acea societate comercialã, dar legea este clarã si a fost aplicatã în mod corect de cãtre domnul prefect Toader Mocanu cînd a emis ordinul de suspendare din functie a presedintelui CJ. Totusi, cred cã o modificare a legii ar fi oportunã în sensul acordãrii unei mai mari importante conflictului de interese si verificãrii provenientei averilor declarate. Nu am ce face si trebuie sã exemplific tot cu situatia domnului Dan Constantin: desi a fost suspendat datoritã unei incompatibilitãti care, poate, nu a produs alte efecte, delaratia de avere a domniei sale ridicã mari semne de întrebare si nu justificã în mod convingãtor provenienta dividendelor ridicate în sumã de 100.000 euro. De asemenea, nu trebuie sã uitãm cã acelasi domn Constantin, printr-o firmã la care este actionar, a încasat peste 1,5 miliarde lei din bugetul CL Piatra Neamt pentru editarea faimosului „raport“ al fostului primar PSD Ion Rotaru. Fireste cã vechii prieteni nu se uitã, astfel cã, astãzi, domnul Ion Rotaru ocupã – la limita legalitãtii – o functie pe mãsura competentei domniei-sale în conducerea societãtii Apa Serv. Nu cred cã este deloc o coincidentã faptul cã aceastã societate condusã de o pleiadã de manageri care mai de care mai „social-democrat“ scumpeste periodic apa rece pentru locuitorii municipiului Piatra Neamt, motivînd cu necesitatea asigurãrii resurselor pentru investitii. Domniile lor uitã cã un plan de afaceri se face o datã si bine, iar scopul investitiei este tocmai de a reduce pierderile – deci si costul apei – si nu de a asigura locuri „cãldute“ pentru membrii de vazã ai PSD-ului local. Reporter: Credeti cã Alianta are sansa sã cîstige postul de presedinte al CJ? Serban Strãtilã: Este dificil de apreciat. Dacã procedura de vot secret va fi respectatã întocmai, poate cã unii consilieri din actuala majoritate a CJ îsi vor exprima optiunea ca o apreciere realã a activitãtii fostului presedinte si nu dupã indicatiile de partid. Eu cred cã ar fi benefic pentru locuitorii judetului ca si Consiliul Judetean sã fie condus de cãtre un reprezentant al Aliantei D.A. pentru cã astfel se va îmbunãtãti colaborarea între autoritãtile locale si centrale. N-as vrea sã întelegeti cã în acest moment judetul nostru ar fi privat de anumite proiecte pe criterii politice. Dimpotrivã, toti reprezentantii actualei guvernãri de la nivelul autoritãtilor locale, a parlamentului si al guvernului au sustinut orice initiativã menitã a îmbunãtãti viata locuitorilor judetului, dar, din pãcate, presedintele CJ a dovedit în cîteva rînduri cã preferã sã ducã o politicã a „pusului betelor în roate“ numai pentru a dovedi sefilor lui de partid cã stie sã facã opozitie. Mai ales în perspectiva aderãrii la UE în 2007 acest gen de mentalitate trebuie sã disparã si sper ca noul presedinte al CJ, indiferent cum se va numi, sã îsi exercite mandatul asa cum o cere legea – în interesul cetãtenilor judetului. Reporter: Ati criticat vechile reglementãri privind regimul liberei circulatii a românilor peste hotare. Sînteti multumit de modificãrile fãcute? Serban Strãtilã: Nu numai cã am criticat vechile reglementãri, dar în plenul Senatului am sustinut amendamente care eliminau posibilitatea suspendãrii pasapoartelor pe simplul motiv al depãsirii termenului de sedere. Senatul a acceptat amendamentele, dar, din pãcate, unii reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor au refuzat cu o încãpãtînare demnã de o cauzã mai bunã cã acele prevederi erau o încãlcare flagrantã a drepturilor cetãtenilor români. Unii colegi din Alianta chiar mi-au reprosat la vremea respectivã pentru cã am sustinut un punct de vedere diferit de al guvernului, dar iatã cã, dupã cîteva luni, s-a dovedit cã demersul meu era corect. Toatã aceastã situatie demonstreazã faptul cã, desi ne aflãm la guvernare, în liniile a doua si a treia ale diferitelor institutii existã încã multi functionari promovati de vechea putere care sînt tributari unor mentalitãti ce tin de autoritarism si nu de respectul pentru cetãteni. Personal îmi doresc foarte mult promovarea votului uninominal si întãrirea rolului parlamentului si al consiliilor locale si judetene, pentru cã numai printr-o mai puternicã sustinere din partea oamenilor un reprezentant ales poate sã aibã un cuvînt mai greu de spus la adoptarea unor decizii care îi privesc direct. Reporter: Vinerea trecutã ati participat la o întîlnire cu reprezentanti ai mediului de afaceri din judet. Care au fost concluziile? Serban Strãtilã: Într-adevãr, în cadrul proiectului lansat în luna ianuarie, am considerat oportunã aceastã întîlnire între oameni de afaceri, autoritãti locale, reprezentanti ai institutiilor deconcentrate si ai unor organizatii non-guvernamentale. Dincolo de unele aspecte punctuale legate de modul de platã al concediilor medicale sau de aplicarea legislatiei fiscale, aproape toti cei de fatã au fost de acord cã marea problemã a mediului de afaceri si a societãtii românesti în ansamblu o constituie birocratia exageratã. Ca parlamentar am asistat la numeroase discutii în care se justificã crearea a tot felul de autoritãti, agentii si altfel de organisme din necesitatea adaptãrii la regulile UE. Cred cã este o conceptie gresitã si nu numãrul mai mare de functionari si de institutii va face mai usoarã integrarea, ci dimpotrivã. Chiar în cursul întîlnirii de vineri s-a dat ca exemplu o situatie în care o anumitã ordonantã de urgentã nu era conformã cu sistemul informatic de evidentã al domeniului la care se referea. Astfel, în loc sã se transfere simplu niste baze de date, oamenii au fost purtati pe drumuri cu tot felul de dosare. Asemenea situatii sînt foarte des întîlnite si trebuie sã se înteleagã cã reducerea birocratiei, informatizarea si transparenta sînt cãile prin care vom avea mai repede institutii europene si, totodatã, se va reduce coruptia.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending