Contactează-ne

Actualitate

Eroii vor fi comemoraţi şi la Tîrgu Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ manifestarea organizată de autorităţile locale va fi organizată la monumentul din vecinătatea Ocolului Silvic Tîrgu Neamţ

Autorităţile locale din Tîrgu Neamţ vor marca, joi, Ziua Eroilor, aşa cum se obişnuia în fiecare an de marea sărbătoare creştină Înălţarea Domnului. Programul va fi derulat alături de Casa Culturii Ion Creangă şi va începe la ora 13, la monumentul din vecinătatea Ocolului Silvic Tîrgu Neamţ, unde va fi păstrat un moment de reculegere în memoria eroilor, vor fi intonate imnul de stat şi imnul eroilor şi vor avea loc depuneri de coroane.

După obicei, în memoria ostaşilor căzuţi pe cîmpurile de luptă ale ţării va fi săvîrşită o slujbă de pomenire de către un sobor de preoţi din cadrul Protopopiatului Tîrgu Neamţ. Evenimentul se va încheia cu un program artistic prezentat de elevii şcolilor din oraş. Monumentul se află pe traseul spre Cetatea Neamţ şi, conform informaţiilor de pe pagina de internet a primăriei, a fost ridicat în anul 1926 în onoarea eroilor din cartierul Ţuţuieni căzuţi în Marele Război pentru Întregirea Neamului, din perioada 1916-1919.

Edificiul a fost construit din piatră, într-o arhitectură specifică monumentelor comemorative dintre cele două războaie mondiale din România şi cu trei plăci de marmură aplicate pe faţadă şi pe părţile laterale. Pe cea din dreapta este trecut sloganul ,,Eroii nu se plîng, ei se slăvesc” şi textul ,,Pentru slăvirea în veci a eroilor din suburbia Ţuţuieni căzuţi pe altarul patriei”, iar pe partea stîngă sînt menţionaţi cei care au contribuit la realizarea obiectivului.

În anul 2013, la iniţiativa autorităţilor locale, Monumentul Eroilor din Tîrgu Neamţ a fost renovat, structura monolit fiind placată în granit negru. În incinta aceluiaşi parc de 2.000 mp se mai află un monument, dedicat ostaşilor sovietici căzuţi în luptele duse în zona localităţii Tîrgu Neamţ, în vara anului 1944.

În memoria lor, în mai 2015 a avut loc o depunere de coroane din partea unei delegaţii formate de reprezentanţi ai Ambasadei Federaţiei Ruse şi ai Ambasadei Republicii Kazahstan, care avuseseră acţiuni similare şi în alte localităţi din ţară. Casa Culturii Ion Creangă a explicat, pe pagina sa de socializare, cum s-a ajuns la instituirea unei sărbători dedicate ostaşilor căzuţi pe front:

,,În anul 1919, în semn de recunoştinţă faţă de militarii care au murit pe cîmpul de luptă în timpul Primului Război Mondial, s-a semnat Tratatul de la Versailles, prin care ţările beligerante(care se aflau în stare de război) şi-au asumat întreţinerea mormintelor ostaşilor care au fost îngropaţi pe teritoriile acestora. Prevederile Tratatului de la Versaille s-au concretizat în anul 1920, cînd a fost decretată Ziua Eroilor sărbătoare naţională, prin Decretul – lege nr.1693 din 4 mai 1920, în care se preciza că această sărbătoare se va celebra în Ziua Înălţării Domnului.

Ziua Eroilor, prilej de omagiere a militarilor şi civililor care au murit în timpul Primului Război Mondial, sărbătorită în aceeaşi zi cu Înălţarea Domnului, a fost hotărîtă şi de Sfîntul Sinod în 1920 şi, la scurt timp, consfinţită prin două hotărîri sinodale în anii 1999 şi 2001 drept sărbătoare naţională bisericească. Tot în anul 1919 a fost înfiinţată Societatea Mormintele Eroilor Căzuţi în Război, devenită, în anul 1927, Societatea Cultul Eroilor, care se afla sub înaltul patronaj al Reginei Maria, de aceea în anul 1940 a primit denumirea de Aşezămîntul Naţional Regina Maria.

Aceasta a avut un rol important la inaugurarea Mormîntului Ostaşului Necunoscut în anul 1923, amplasat prima dată în faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol. Ulterior, prin Decretul nr.71/1948 şi Decretul nr.117/1975 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative, Ziua Eroilor se sărbătorea pe dată fixă, 9 mai, de Ziua Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului.

După căderea comunismului, în anul 1995, a fost adoptată Legea nr.48 privind proclamarea Zilei Eroilor şi Legea nr.379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, în care se precizează că Ziua Eroilor se sărbăătoreşte cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos”.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Ploi şi furtuni, dar va fi cald

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ meteorologii au emis o informare de instabilitate valabilă toată săptămîna ■ sînt aşteptate valori termice de pînă la 32 de grade ■ din acest motiv, furtunile pot fi mai violente ■

Ultima săptămînă din luna lui Cireşar nu aduce tocmai vremea la care ne-am fi aşteptat, iar după ce au încetat toate codurile colorate de instabilitate, meteorologii au emis o informare de ploi, valabilă aproape toată săptămîna. Simultan, se anunţă o apreciere a regimului termic şi ne putem aştepta la 32 de grade. Acelaşi trend îl au şi temperaturile nocturne, care ajung la 21 de grade.

Din acest motiv este posibil ca furtunile de vară să fie mai puternice, cu vînt şi posibil grindină. Informarea meteorologică ce anunţă instabilitate atmosferică şi disconfort termic a intrat în vigoare de pe 21 iunie, de la ora 22:00 şi expiră vineri, 25 iunie, la ora 22:00, fiind valabilă în întreaga ţară. „În intervalul menţionat, în majoritatea regiunilor, dar cu precădere în zonele deluroase şi montane precum şi în regiunile estice, îndeosebi în timpul după-amiezilor şi al serilor, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse torenţiale, frecvente descărcări electrice, vijelii şi grindină.

Cantităţile de apă vor depăşi pe arii restrînse 25…50 l/mp. Vremea va deveni călduroasă în toata ţara, caniculară la început în Banat şi Crişana, apoi şi în celelalte regiuni, iar disconfortul termic va fi accentuat“, conform ANM. Ieri, 21 iunie, la ora 10:00, termometrele indicau 11 grade la staţia meteo de pe Ceahlău – Toaca, 19 grade erau în reşedinţa de judeţ, 20 de grade se înregistrau la Roman şi 21 de grade erau, la acelaşi moment, la Tîrgu Neamţ. Temperatura resimţită era şi mai mare, mai ales în zona de şes, iar romaşcanii care au ieşit din casă au resimţit 23 de grade, în timp ce la Tîrgu Neamţ erau 24 de grade.

Aprecierea spectaculoasă a registrului termic începe chiar de azi, 22 iunie, iar în zona noastră, în cel mai cald moment se vor înregistra 29 de grade Celsius şi momentan pare că scăpăm de precipitaţii. Deocamdată minima nocturnă e neschimbată şi rămîne cantonată la 16 grade. Şi mai cald va fi pe parcursul zilei de miercuri, 23 iunie, cînd se anunţă o maximă de 31 de grade. Regimul termic diurn îl „mişcă“ şi pe cel nocturn, iar minima saltă frumuşel pînă la 19 grade. Una din cele mai fierbinţi zile din intervalul de prognoză se anunţă a fi cea de joi, 24 iunie, cînd meteorologii spun că cerul va fi absolut senin iar mercurul din termometre se apropie de limita caniculei şi se vor înregistra 32 de grade. Noaptea aduce 19 grade.

Vineri, 25 iunie, cerul va fi degajat în prima parte, apoi după amiază ne putem aştepta la furtuni repezi de vară. Maxima rămîne cantonată la 32 de grade, iar noaptea va fi cea mai caldă din acest sezon, cu 21 de grade. Din week-end se mai calmează temperaturile. Sîmbătă, 26 iunie, nu vor fi mai mult de 28 de grade şi vor fi furtuni, iar cel mai rece va fi duminică, 27 iunie, cînd se vor atinge cu greu 24 de grade.

Citește știrea

Actualitate

Hram de Rusalii la Mănăstirea Horaiţa

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ lăcaşul monahal a sărbătorit hramul paraclisului Pogorîrea Sfîntului Duh

Mănăstirea Horaiţa a îmbrăcat haine de sărbătoare, duminică, 20 iunie, cu prilejul marii sărbători creştine Pogorîrea Sfîntului Duh (Rusaliile). Este un hram cu tradiţie, al paraclisului vechi din turnul-clopotniţă, ce a fost ridicat între anii 1852-1855.

Mai tîrziu, la sfinţirea bisericii principale, în 1867, mănăstirea a primit ca hram Botezul Domnului, dar de-a lungul timpului s-a sărbătorit hramul principal tot de Rusalii. Horaiţa îl are ca ocrotitor şi pe Sfîntul Ierarh Nicolae, care a dat numele celui de-al doilea paraclis, unde se slujeşte mai ales iarna. Pelerinii care ajung la această mănăstire sînt atraşi şi de o icoană considerată făcătoare de minuni, despre care se spune şi că este aducătoare de ploaie sau izbăvitoare de secetă. Icoana este o reprezentare a Maicii Domnului şi se presupune că ar fi fost pictată în secolul al XVIII-lea, fiind aşezată iniţial în prima biserică, din lemn, ce fusese ridicată în 1822.

Aceasta este scoasă în procesiune în fiecare an, de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, pe un traseu împădurit cu o lungime de circa un kilometru între Horaiţa şi mănăstirea Horăicioara. La cererea credincioşilor, icoana era scoasă din biserică şi în vreme de secetă, pentru organizarea de procesiuni prin sate. Aşezată nu departe de poalele Muntelui Horăiciorul, Mănăstirea Horaiţa a fost înfiinţată în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Biserica actuală, cu hramul Botezul Domnului, a fost ridicată între anii 1848-1867, fiind sfinţită de către Calinic Miclescu, mitropolitul Moldovei de la acea vreme.

Biserica a fost construită exclusiv din piatră, doar bolţile fiind din cărămidă. Impresionează şi prin elementele de arhitectură romano-bizantină, precum şi prin influenţele ruseşti în numărul şi configuraţia celor opt turle. Catapeteasma este unică în ţară, în primul rînd prin aşezarea amvonului deasupra uşilor împărăteşti.

Citește știrea

Actualitate

Evaluare Naţională, doar unul este din seria trecută

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 3.505 candidaţi sînt aşteptaţi să susţină concursul ■ acesta se va desfăşura în 109 centre de examen ■ noutatea absolută este că elevii vor primi în loc de foaia tipizată o broşură cu subiectele ■

Începe examenul de Evaluare Naţională, cu proba la Limba şi literatura română, iar inspectorul şcolar general, Mihai Obreja, susţine că sînt toate premisele ca el să decurgă bine. „Examenul se va desfăşura între 22 iunie şi 4 iulie, în judeţ fiind înscrişi 3.505 candidaţi din seria curentă şi unul din seria anterioară.

Concursul este organizat în 109 centre de examen, din care 32 în mediul urban şi 77 în rural. El va începe pe 22 iunie cu proba scrisă la Limba şi literatura română şi joi, 24 iunie cu cea de Matematică. Anul acesta aduce noutăţi privind modul de desfăşurare, în sensul că s-a renunţat la clasicele foi tipizate. Fiecare elev va primi o broşură conţinînd subiectele, mare parte dintre itemi fiind asemănători cu cel de la testele PISA”, a precizat inspectorul şcolar general, Mihai Obreja.

Acesta crede că rezultatele de anul acesta vor fi mulţumitoare şi că fiecare elev are asigurat un loc într-o clasă de liceu sau o şcoală profesională. Primele rezultate vor fi afişate marţi, 29 iunie, zi în care între orele 16 şi 19 se vor primi contestaţiile. Şi pe 30 iunie, între 8 şi 12 se vor mai primi contestaţii, care pot fi depuse fie în formatul clasic, de către elevi sau prin mijloace electronice, situaţie în care contestaţia este însoţită şi de o declaraţie din care rezultă că elevul a luat cunoştinţă de faptul că nota acordată după contestaţie se poate modifica, după caz, prin creştere sau descreştere.

Absolvenţii clasei a VIII-a, care în contextul pandemiei de Sars Cov 2 s-au aflat în izolare, carantinare sau care din motive medicale vor fi scutiţi medical se vor putea prezenta la o ediţie specială, între 5 şi 12 iulie. Şi anul acesta, în fiecare centru de examen va avea circuite separate, iar elevii vor primi la intrarea în sală mască şi dezinfectant pentru mîini. Accesul candidaţilor la examen va fi permis de la ora 8 pînă la 8,30, iar examenul începe la ora 9,00.

Timpul de redactare a subiectelor este de 120 de minute, după cele 15 de completare a casetei de indentificare. Comunicarea rezultatelor se face anonimizat. Media generală obţinută la Evaluarea Naţională are o pondere de 80% în calculul mediei de admitere.

Citește știrea

Trending