Contactează-ne

Cultural

Eroi învăţători din Bicaz şi Valea Muntelui în Războiul Sfânt din vara anului 1941 (I)

Știre publicată în urmă cu

în data de

În noaptea senină a solstiţiului de vară, de 21 spre 22 iunie 1941, către ora 2,00, duminică 22 iunie a.c., în trenul Patria, oprit în Gara veche din Piatra Neamţ, în vagonul restaurant, generalul Ion Antonescu, ridicând cupa de şampanie, a rostit în faţa celor prezenţi o scurtă alocuţiune: „În această zi a sosit ceasul luptei pentru a şterge pata de dezonoare de pe fruntea ţării şi de pe stindardele armatei. Peste puţin, în faptul acestei zile, armata ţării va primi ordinul de a trece Prutul, spre a împlini trupul ţării, aşa cum a fost de la Basarab“.

Peste căteva momente, Armata Română avea să primească celebrul ordin: „Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!“. În zorii zilei de duminică, 22 iunie 1941, ora 03.00, aviaţia a început misiunile de luptă în spaţiul Basarabiei ocupată de armata sovietică, începând cu aceeaşi oră, a zilei de 28 iunie 1940. Vestea întrării în război a fost primită cu bucurie de întregul popor: Regele Mihai, Patriarhul Nicodim, Academia Română sau Mitropolitul Basarabiei au elogiat acţiunea armatei pe calea reîntregirii, pe calea idealului naţional. Patriarhul României, Nicodim arăta: „…Românii luptă pentru hotare şi pentru fiinţa neamului însuşi. Biserica deosebeşte 2 feluri de războaie: de cotropire şi de apărare. Războiul de cotropire este urâciune la Dumnezeu şi Biserica îl respinge.

Războiul de apărare, însă, este ordonat de însuşi întemeietorul Bisericii…“. Mitropolitul Basarabiei, Gurie Grossu declara la 11 iulie 1941: „Ca Mitropolit al Basarabiei, binecuvântez lupta sfântă ce duceţi pentru dezrobirea fraţilor basarabeni şi bucovineni…“ La 2 iulie au început acţiunile defensive pe tot frontul. Pe 5 iulie a fost eliberat oraşul Cernăuţi de Brigăzile 1 şi 4 Mixte, cu Batalioanele 3 şi 23 Vânători de Munte. La 7 iulie a fost eliberat oraşul Bălţi, de Diviziile de Infanterie 14 Română şi 170 Germană. Brigăzile 2 şi 4 Mixte munte au ajuns la vest de Hotin, iar Divizia 1 Blindată Română şi elemente înaintate ale Corpului 11 German, în faţa oraşului Moghilev.

Se elibera partea de Nord a Bucovinei şi Ţinutul Herţa. La 8 iulie a fost eliberat Hotinul de Brigada 2 Mixtă Munte, la 10 iulie Soroca, de Divizia 13 Infanterie Română şi la 15 iulie Orheiul de Diviziile de Infanterie, 5 Română şi 50 Germană. Toate vechi cetăţi de la Nistru ale lui Ştefan Cel Mare şi Sfânt, puse pavăză Moldovei spre răsărit. La 16 iulie a fost eliberat oraşul Chişinău de Diviziile 1 Blindată Română şi 72 Infanterie Germană. În noaptea de 17 spre 18 iulie 1941, în locul Grupului de Armate General Antonescu s-a constituit Frontul de Nord şi Frontul de Sud, comandat de generalul Antonescu, cu misiunea de a elibera partea de sud a Basarabiei.

La 20 iulie a fost eliberat oraşul Cahul, de Corpul 11 Armată Român din Armata 4 Română. La 21 iulie Divizia 10 Infanterie şi Grupul 52 Cercetare şi Subunităţi de Infanterie Marină au forţat Dunărea la Ismail şi au eliberat Chilia, altă cetate Voievodală din sudul Basarabiei. Divizia 15 Infanterie a eliberat Tighina. La 26 iulie 1941 Divizia 1 Grăniceri a eliberat Cetatea Albă.

Apostolul: „Învăţători ai poporului şi eroi ai Patriei“

La 25 iulie 1941, Marele Cartier General al Frontului Româno – German, în comunicatul său, arăta: „Lupta pentru dezrobirea brazdei Româneşti din răsărit s-a terminat. Din Carpaţi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune“. Astfel s-au anulat efectele Pactului Ribbentrop-Molotov, cu privire la graniţa răsăriteană şi de nord a României. S-a făcut cu un greu tribut de sânge.

În cele 33 de zile de luptă, Armata Română a pierdut 24.396 ostaşi, din care 5.011 morţi, 14.898 răniţi şi 4.487 dispăruţi. Media zilnică a pierderilor, de 697 ostaşi, a fost cea mai mare decât cea din ulterioarele campanii din Est, de 540 în fiecare din cele 1.159 zile şi din Vest de 648 în fiecare din cele 262 zile luate separat, precum şi pe durata întregului război, de 1.421 zile, care a fost de 559 militari zilnic.

Eroii noştri au înroşit apele Prutului, Nistrului, au albit cu oasele lor tărâmurileBasarabiei şi Bucovinei. Ostaşul român a luptat pentru familia, vatra şi ogorul ce-i fuseseră cotropite prin viclenie şi forţă. Ostaşul cu epoleţi, comandantul de toate treptele, a fost inteligenţa scânteietoare şi voinţa neclintită a oştirii române. În luptă, comandantul a fost farul călăuzitor către care s-au îndreptat întotdeauna speranţa şi încrederea subordonaţilor. Ei toţi au binemeritat de la Patrie.

Şi locuitorii meleagurilor dintre Bistriţa, Moldova şi Siret şi-au adus contribuţia de sânge în „Războiul sfânt“ pentru „a dezrobi pe fraţii basarabeni de sub cizma bolşevică“. Date interesante şi pline de simţăminte patriotice le găsim în afară de documentele de arhivă, presă şi publicistica timpului şi în „Apostolul. Revista Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ“, anul VIII, nr.5, mai 1942, publicaţie al cărui număr a fost închinat „învăţătorilor eroi căzuţi pe câmpul de onoare“ din ţinutul de la poalele Olimpului românilor, Ceahlăul. În chip simbolic se spune în cuvântul „Învăţători ai poporului şi eroi ai Patriei“ de către directorul revistei, Mihail Avădanei, primul căzut dintr-un regiment de dorobanţi a fost învăţătorul Plt. T.R. Nicolae Tănasă, din fostul judeţ Roman, iar cea din urmă jertfă în faţa Odessei a fost învăţătorul Vlad din Târgu Neamţ.

„40 de eroi martiri ai credinţei creştine plecaţi din rândurile învăţătorimii nemţene“

În revista pietreană se aduce de fapt „prinosul nostru de adâncă recunoştinţă celor 40 de eroi martiri ai credinţei creştine plecaţi din rândurile învăţătorimii nemţene“.

În cuvântul părintelui Mihai Gavrilescu, reprezentantul „Corpului preoţesc“ cu ocazia „comemorării eroilor învăţători în războiul din anul 1941, cu prilejul adunării sale anuale în ziua de 29 martie 1942 (e vorba de Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Neamţ – n.n.), se spunea printre altele: „…Dacă generaţiei Unirii i-a fost sortit să lupte pe meleagurile scumpului nostru Ardeal şi în tranşeele Mărăşeştilor pentru înfăptuirea idealului naţional, pentru care au sângerat strămoşii noştri, generaţiei tinere de astăzi i s-a lărgit cadrul jertfei: să moară pentru apărarea culturii universale şi a civilizaţiei creştine, păşind peste hotarele pământului strămoşesc şi să lupte pe stepele Nogaiului împotriva fiarei apocaliptice… Ca şi în războiul trecut, invăţătorimea nemţeană şi-a dat în prezent marea ei contribuţie de jertfă, în marea luptă pentru stabilirea unui echilibru în spatiul vital european… Biserica din judeţul Neamţ, în numele căreia am cinstea să vorbesc, îndeamnă la respectul şi onoarea datorată acestor eroi… Să luăm pildă de eroismul lor, iar sub candela credinţei noastre care să ardă pururea în răsăritul tuturor şcoalelor, numele celor 40 să stea icoană vie de luptă pentru credinţă…“.

Iată-i (nu la toţi cei înscrişi în publicaţia amintită se menţionează şcoala unde a funcţionat, locul naşterii, localitatea unde s-au jertfit, unitatea militară etc. – n.n.): Savinescu Gheorghe -Crăcăoani, Popescu Iorgu – Buhalniţa, Barcan Spiridon, Vasiliu I. Vasile – Certieni (Bârgăoani- n.n.), Vasiliu Gh. Vasile – Văleni, Darie Ioan – Cuiejdi, Găină Nicolae – Bicfazu Ardelean, Râhlea Ioan, Vasile Constantin, Frumusache Teodor, Pleoţii Mihai, Sorbală Pavel, Cojocariu Mihai – Dobreni, Gherasim D. Ioan – Ţibucanii de Sus, Cimpoeşu Petru – Broşteni (azi în judeţul Suceava – n.n.), Mustea Vasile, Catană Vasile – Ghindăoani, Crivăţ Al. Ioan – Ruseni, Stănciulescu Ioan – Cut, Oblon Nicolae – Mastacăn – Calu (azi Piatra Şoimului – n.n.), Lupaşcu Nicolae – Buhuşi (azi în judeţul Bacău – n.n.), Nanea Mihai – Răuceşti, Vuza Dumitru – Grumăzeşti, Vereşanu Dumitru, Bălan Nicolae, Popescu Virgil, Sandu Ioan, Vlad Vasile, Crişu Manoliu, Cotoşa Gheorghe – Hangu, Alexandrescu C. Tudoran Gheorghe, Fulger Constantin, Popa Laurenţiu – Cut, Simionescu Gavril, Grosu Teodor, Tuciuc Gheorghe, Irimia Nechita, Vlase Constantin – Bicaz şi Mitru Vasile – Taşca. (Continuare în ediţia de mâine, 9 aprilie 2021)

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Expoziţie-eveniment la Biblioteca Judeţeană

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ expoziţia de acuarelă este semnată de artistul plastic Ilie Boca ■ este vorba de 24 de lucrări realizate în anul pandemic 2020 ■ despre creaţiile artistului va vorbi preotul poet Dorin Ploscaru ■

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ găzduieşte expoziţia de acuarelă a renumitului artist plastic Ilie Boca. Manifestarea are loc în perioada 14 – 30 septembrie 2021, fiind expuse 42 de lucrări relizare de artist în anul pandemic 2020, iar lucrările provin din colecţia Parasca şi Mihai Agape. Expoziţia are loc în spaţiul de la parterul celei mai mari instituţii de cultură din judeţ.

Despre creaţiile artistului Ilie Boca va vorbi preotul poet Dorin Ploscaru. Vernisajul este programat a avea loc astăzi, 16 septembrie, cu începere de la ora 12:00.

„Mă atrag artele populare, obiectele artizanale, vechile meşteşuguri. Artele populare disting un popor de altul, îi dau o autenticitate anume. Aici se găsesc proviziile de vitalitate ale unui neam. Caut o expresivitate anume a acestora, caut «nedescoperitul»… Dar totul este o rememorare, o sinteză inefabilă. Există o zonă a raţionalului în care îţi propui nişte obiective, urmăreşti un gînd, nişte teme, îţi conturezi un program.

Dar peste toate astea vin o mulţime de aluviuni din straturi foarte adînci. Şi drumul se face mergînd“, Ilie Boca, în Carte cu Ilie Boca, Carmen Mihalache, Editura Corgal Press, 2012.

„Universul lui Ilie Boca este fascinant, poartă cu el secretul regenerării, este exemplu direct al şansei pe care privirea pătrunzătoare o are în a descoperi profunzimea lucrurilor. Modernitatea acestei creaţii vine de la sine, din felul în care artistul înţelege relaţia dintre dat şi spiritul contemporaneităţii. Voluptatea cu care se naşte această poveste este fascinantă. Pictorul apelează la aproape orice pentru a-l transforma în suport. Hîrtia, pînza, cartonul, foloseşte tehnicile tradiţionale ale picturalităţii, colajul, dar şi multe invenţii născute nu se ştie cum, totul ia parte la această nesfîrşită aventură pe care o trăim alături de artist atunci cînd îi privim lucrările“, Maria Magdalena Crişan – Observatorul cultural nr.104 (361) 1-7 martie, 2007

„Opera lui Ilie Boca este una extrem de variată şi de o bogăţie rar întîlnită, atît în ceea ce priveşte întinderea propriu-zisă, cît şi anvergura ei lăuntrică. Ea s-a structurat, de-a lungul a peste patru decenii, în jurul unei viziuni unitare şi al cîtorva coordonate mari. (…) pictorul şi-a identificat spaţiul de interes în zona de confluenţă a unui anumit spirit popular, ingenuu şi lipsit de orice crispare, cu un reflex religios generic, în permanenţă viu şi nefundamentat pe vreo dogmă anume. Din această perspectivă, pictura sa este o adevărată epopee în imagini, un imn închinat spiritului, liber de orice constrîngere, dar mereu protejat, printr-un fel de bucurie transmisibilă şi printr-o pudoare consubstanţială, în faţa unor posibile excese de gesticulaţie“, Pavel Şuşară, critic de artă Ilie Boca.

Despre Ilie Boca

Ilie Boca s-a născut la 21 februarie 1937, în comuna Botoşana din judeţul Suceava şi este absolvent al Institutului de Arte Plastice şi Decorative “Nicolae Grigorescu“, Bucureşti, promoţia 1967, clasa profesorului Alexandru Ciucurencu. Supranumit „patriarhul artei contemporane băcăuane“, Ilie Boca a avut zeci de expoziţii personale în ţară, în străinătate (1974, Accademia di Romania, Roma, Italia; 1978, Kiel, Germania; 1979, Vieller Conen Gallery, Dusseldorf, Germania; 1985, Oberhausen, Germania; 1991, Corint, Grecia; Galeria U.A.P. Chişinău, Republica Moldova; 1992, Galeriile Du Manoir, La Chau-De-Fonds/Basel, Elve?ia; 1993, Basel, Elveţia; 1994, Celdrop, Olanda; Centrul Internaţional de Artă, Cairo, Egipt; 1998, Centrul Cultural Român, New York, SUA; Galeria „Passadena“, Basel, Elveţia; 2000, Cagliari, Italia; 2003, Bendorf, Germania; Essen, Germania; 2008, Budapesta-Barabas Villa (organizată de Institutul Cultural Român);

Expoziţii colective în străinătate (selecţie):1972, „8 pictori români“, Haga, Danemarca; 1973, „Arta românească“, Varşovia, Polonia; 1977, „Arta românească“, Lisabona, Portugalia; Expoziţia Taberei de Creaţie Strumica, Macedonia; 1981, Expoziţia Taberei de Creaţie Kazanlic, Bulgaria; 1982, „9 pictori români“, Praga, Cehia; Bratislava, Slovacia; Berlin, Germania; 1986, „Arta românească“, Londra; (…) 2003, Galeria Maurice Ravel, Paris, Fran?a; Nokia Art Museum „Nokia House“, Nokia, Finlanda; 2004, Bruxelles, Belgia; 2007, Israel, Petatigvua, expoziţie de grup internaţională; 2012, Paris, salonul de pictură românească contemporană Cite Internationale des Arte etc.; Distincţii, premii: 2000, Steaua României în grad de ofiţer; 2003, Marele premiu al U.A.P. România pe anul 2002; 2006, Premiul „Mihail Grecu“ al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova la Saloanele Moldovei, Bacău-Chişinău; 2007, Premiul „Constantin Brîncuşi“ al U.A.P. Chişinău; 2012, Cetăţean de onoare al judeţului Bacău; 2016, Premiul Muzeului de Artă din Republica Moldova la Saloanele Moldovei, Bacău – Chişinău; 2021, Premiul Centrului Cultural „George Apostu“ pentru întreaga activitate; 2021, Cetăţean de onoare al judeţului Suceava.

Citește știrea

Actualitate

Lăcaş de cult reabilitat cu fonduri europene

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ biserica Sfîntul Gheorghe, monument arhitectonic datînd din 1847, a fost reabilitată cu fonduri europene ■ valoarea proiectului a fost de 5 milioane lei finanţare UE şi 700.000 lei din fondurile parohiei ■

Slujba de resfinţire a Bisericii cu hramul Sfîntul Gheorghe din Roman a avut loc duminică, 12 septembrie, fiind oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu Ioachim, arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, arhimandrit Pimen Costea, vicar eparhial, preot Alexandru Daniel Zamfir, consilier administrativ, preot Dan Alexandru Antoce, protopop al Protoieriei Roman, în prezenţa primarului Leonard Achiriloaei şi a deputatului Laurenţiu Leoreanu. În predica sa, arhiereul a vorbit enoriaşilor despre importanţa resfinţirii acestui lăcaş.

„În această frumoasă zi de toamnă am săvîrşit ceremonia de tîrnosire a bisericii şi am aprins candela altarului pe care l-am pecetluit cu sigiliul Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului şi în felul acesta am pecetluit mărmîntul Domnului Iisus Hristos la plinirea vremii. Am aprins lumînările aceste zile de Înviere şi le ţinem aprinse ca nişte candele care s-au aprins ca atunci în biserică cînd am fost botezaţi în numele Tatălui şi al Fiului şi al Duhului Sfînt“, a spus ierarhul.

Biserica Sfîntul Gheorghe a fost restaurată începînd cu 2018 cu fonduri europene accesate prin Agenţia de Dezvoltare Nord-Est, investiţia avînd o valoare de 5 milioane de lei (98% cheltuieli eligibile) şi 700.000 lei cofinanţare din fondurile parohiei, provenite, în special, din donaţii ale enoriaşilor. Au fost consolidate zidurile exterioare ale bisericii, a fost refăcut acoperişul, s-a construit o clădire anexă, s-a realizat împrejmuirea bisericii, instalaţia de încălzire, iluminatul architectural şi de siguranţă şi a fost refăcută pictura.

La finalul slujbei, IPS Ioachim a oferit preotului Ioan Gherasimescu, promotorul proiectului, distincţia Crucea Moldavă, iar preoţii Bogdan Gherasimescu şi Vlad Samoilă au primit disticţia onorifică de iconom stavrofor. Toţi ctitiorii au primit distincţii de vrednicie. La ceremonia de sfinţire au fost prezenţi şi preoţii din Corala Armonia de la Constanţa. Lăcaşul sfînt face parte şi din proiectul de reabilitare şi integrare turistică a monumentului istoric bisericesc Sfîntul Gheorge, ctitorit în 1847 de către vornicul Done şi soţia sa Elencu.

Citește știrea

Actualitate

Festival de filme la Cetatea Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional al Filmului de Dragoste are loc în perioada 10 - 12 septembrie ■ în fiecare zi a manifestării, caricaturistul Mihai Pânzaru PIM va realiza portrete caricaturizate spectatorilor ■

Cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional al Filmului de Dragoste, „B. LOVED“ se va desfăşura în perioada 10 – 12 septembrie 2021, în Cetatea Neamţ din Tîrgu Neamţ.

Manifestarea este organizată de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi Asociaţia Pro Familia. Parteneri principali ai evenimentului „B.LOVED 2021“ sînt Primăria Oraşului Tîrgu Neamţ, Consiliul Local al Oraşului şi Complexul Muzeal Naţional Neamţ, iar parteneri sînt Editura Litera, Domeniile Urlaţi, Alexandrion şi Apa AURA. Festivalul Internaţional al Filmului de Dragoste „B.LOVED“ este cel mai nou membru al unei triade a festivalurilor internaţionale dedicate filmului de dragoste, triadă care mai include Festivalul de la Mons (Belgia) şi Festivalul de la Varna (Bulgaria), ambele avînd o tradiţie de peste 25 de ani şi reprezentînd un brand recunoscut pentru oraşele respective.

„Era timpul ca un oraş de poveste, cum este Tîrgu Neamţ, să devină gazda unui festival de film. Într-o zonă cu o mare încărcătură de talent scriitoricesc, în care s-a consumat poate cea mai frumoasă poveste de dragoste a literaturii române, cea dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle, Festivalul Internaţional al Filmului De Dragoste «B.LOVED» nu poate fi decît «ACASĂ».

Sîntem bucuroşi să arătăm tuturor oaspeţilor cît de mult iubim filmul romantic, ce gazde primitoare sîntem şi cu ce locuri minunate ne mîndrim. Cîteva zile de frumos probabil că vor fi prea puţine, de aceea sperăm ca Festivalul B.LOVED să se îndrăgostească de oraşul nostru şi să revină. Noi vom fi mereu aici, aşa cum am învăţat în sute de ani de istorie. Doresc tuturor participanţilor din Tîrgu Neamţ să aibă cea mai frumoasă săptămînă din acest an, săptămîna filmului de dragoste!“, a declarat primarul de tîrgu Neamţ, Vasilică Harpa.

„Cînd rostesc numele Tîrgu Neamţ, imaginaţia mă poartă, ca un reflex, prin Pădurea de Argint, «cu trunchii vecinici, ce poartă suflete sub coajă» şi văd florile albastre ale lui Eminescu pe lîngă «lacul cel albastru încărcat cu flori de nufăr». Nu cred să existe loc care să freamete romantism mai profund decît împrejurimile oraşului Tîrgu Neamţ, să mustească mai multă literatură şi frumuseţe a gîndurilor transpuse pe hîrtia care nu se va topi niciodată, caligrafiată de Veronica Micle, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Mihail Sadoveanu, ori de tradiţie păstrată cu sfinţenie la Agapia sau Văratec.

Impunătoarea Cetate a Neamţului, dincolo de zornăitul suliţelor, ne îndeamnă şi ea să visăm la poveşti de dragoste, pe care doar zidurile le ştiu în tăcerea lor seculară. Şi pentru că toate acestea trebuiau să fie puse laolaltă, ca un fel de omagiu adus trecutului atât de greu, dar transformat atît de sensibil în iubire, am hotărît, împreună cu Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi cu domnul primar Vasilică Harpa, să organizăm la Tîrgu Neamţ ediţia a patra a Festivalului Internaţional al Filmului de Dragoste «B.LOVED». Va fi o încîntare!“, a spus Lavinia Şandru, preşedinte, B.LOVED.

„Dacă dragoste nu e, nici film nu e“

„Dacă dragoste nu e, nici film nu e! Mi-am permis să parafrazez aceste cuvinte care cuprind un adevăr însuşit de noi toţi: dacă dragoste nu e, nimic nu e… Firesc, filmul, fiind cea mai populară dintre arte, a abordat constant, de la începuturile sale şi pînă în zilele noastre această temă.

Am auzit, exagerîndu-se probabil, că există vreo 2000 de feluri de a-ţi manifesta sentimentul de dragoste: iubirea de oameni, iubirea faţă de aproapele tău, iubirea faţă de natură, iubirea faţă de patrie! De aceea, sentimentul de iubire exclude orice manifestare negativă, de răutate, promovînd frumosul, bunătatea sufletească, devoţiunea, sacrificiul. Fără a deveni didactic, pot afirma că sentimentele de dragoste cuprind primordial, valenţe educative, pilduitoare ale binelui. Jurnalistul este însufleţit, în primul rînd, de dragostea pentru adevăr, pe care îl slujeşte permanent – şi trebuie să o facă! – cu dăruire şi curaj.

Aceasta este principala sa menire şi îndatorire. Sigur, şi pentru noi, pelicula, înregistrarea video reprezintă un instrument de lucru, alături de condei… Creaţia este motivaţia care stă la baza activităţii noastre, care ne defineşte şi pe care o respectăm. Filmul este şi el, în totalitatea sa, un veritabil act de creaţie. Iată, tot atîtea motive pentru care sîntem prezenţi în aceste zile, alături de asociaţia culturală Pro Familia, aici, la Tîrgu Neamţ, frumos plai al României, ospitalieră gazdă a Festivalului Internaţional al Filmului de Dragoste – B LOVED“, declară Doru Dinu Glăvan, preşedinte Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România.

Festivalul debutează pe 10 septembrie, iar cu începere de la ora 17:00 începe cu filmul „Vacanţă la Roma ( Roma Holiday ) – 1953, urmează workshop-uri educative şi concursuri, concert, filmul „Sabrina“ -1995. Pe 11 septembrie vor rula „Mamma Mia! O luăm de la capăt“ – 2018 şi „Bridget Jones însărcinată“- 2016, plus alte activităţi. Pe 12 septembrie va fi „Vacanţa“ – 2006 şi „Şnitele înaripate“- 2021. În fiecare zi a festivalului, caricaturistul Mihai Pânzaru PIM va realiza portrete caricaturizate spectatorilor, iar toate concertele vor fi ilustrate live de artistul plastic Mariana Pachis prin tehnică sand art.

Citește știrea

Trending