Eminescu şi Creangă, coloane de susţinere ale spiritului românesc

■ despre cei doi mari scriitori români a vorbit prof. univ. dr. Constantin Parascan în cadrul unei manifestări ce a avut loc la Biblioteca Bicaz ■

Biblioteca Bicaz a comemorat joi, 14 iunie 2018, cei 129 de ani de la trecerea în veşnicie a poetului Mihai Eminescu. La activitate a fost prezent, în calitate de invitat special, prof. univ. dr. Constantin Parascan, personalitate culturală ieşeană, ce şi-a dedicat viaţa studiului operei celor doi corifei ai literaturii române, Mihai Eminescu şi Ion Creangă. „Mă bucur că sînt aici, asta şi ca urmare a faptului că eu anul acesta am ieşit în lume cu patru cărţi, două reeditări şi două apariţii inedite. Ne aflăm în anul centenar şi cei doi mari scriitori, Eminescu şi Creangă, nu sînt înafara acestui eveniment, pentru că fiecare dintre ei au contribuit la unificarea spirituală şi teritorială, prin Junimea, celebra societate culturală de la Iaşi, iar activitatea celor doi, despre care vom vorbi astăzi, le-au conferit statutul de coloane de susţinere ale spiritului românesc. (…) Eminescu a scris şi a creat întreaga sa operă de la 16 la 33 de ani. Luaţi şi comparaţi cu marii creatori ai lumii şi n-o să găsiţi un altul care să fi avut puterea de a crea o operă atît de valoroasă într-un timp atît de scurt“, a spus prof. dr. Constantin Parascan. Publicul bicăjean avea să afle povestea de dragoste pură dintre Eminescu şi Veronica Micle, modul în care se retrăgea în singurătate mai multe zile la rînd pentru a-şi desăvîrşi creaţia, povestea despre prietenia fără seamăn dintre Eminescu şi Creangă şi multe altele. „Sînt mulţi care l-au negat pe Eminescu, unul fiind Macedonski, dar steaua marelui poet este fără de moarte“, a adăugat universitarul. Acesta a „plimbat“ publicul prin întreaga sa operă dedicată celor doi scriitori, care nu e deloc puţină la număr, îmbinînd cu talent oratoric expunerea informaţiilor cu prezentarea într-un stil convingător a propriilor scrieri. Nu întîmplător, la final, profesorul Parascan a fost luat cu asalt pentru a-i fi cumpărate lucrări şi a obţine autografe. Între timp, s-au purtat dialoguri, cei prezenţi încercînd să-l descoase pentru a afla noi amănunte despre Eminescu şi Creangă. Primul care a ţinut să i se adreseze a fost profesorul bicăjean Dragomir Oprea, care a făcut cunoscut publicului modul în care a receptat de- a lungul vieţii de elev, student şi dascăl personalitatea şi opera lui Eminescu. I-a urmat ex-judecătorul Gheorghe Moroşanu cu unele întrebări, inginerul Ioan Badea, ce a povestit despre contribuţia sa în calitate de director al Energomontaj Iaşi la ridicarea Muzeului Eminescu din Copou şi primarul Nicolae Sălăgean, care s-a arătat încîntat de întîlnirea cu scriitorul şI istoricul literar Constantin Parascan, exprimîndu-şi speranţa că o astfel de conferinţă se va repeta cu prilejul altor aniversări sau comemorări a marelui Eminescu la Bicaz. Sinteza dezbaterii de la Biblioteca Bicaz, amfitrion fiind criticul literar Constantin Parascan, ar putea fi comprimată în următoarele vorbe: „Eminescu este un reper spiritual. Eminescu nu trebuie cîntărit doar după poezie. Cel ce doreşte să-l cunoască îndeaproape, trebuie să citească proza, studiile şi publicistica sa din presa vremii, iar de-acum încolo şi prin lucrările bine documentate şi cu talent alcătuite de scriitorul ieşean, Constantin Parascan“.